După un deceniu petrecut în înalte funcții judiciare Pentru ce ar trebui să dea socoteală Laura Codruța Kovesi? (I - II)

In jos

După un deceniu petrecut în înalte funcții judiciare Pentru ce ar trebui să dea socoteală Laura Codruța Kovesi? (I - II)

Mesaj Scris de Admin la data de Lun Dec 05, 2016 11:42 pm

După un deceniu petrecut în înalte funcții judiciare -Pentru ce ar trebui să dea socoteală Laura Codruța Kovesi? (I)
După două mandate de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și un mandat încheiat și altul început de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, se ridică mai multe semne de întrebare asupra probității morale și profesionale a celui mai mediatizat și decorat procuror din România.
După un deceniu petrecut în înalte funcții judiciare, Laura Codruța Kovesi ar trebui să lămurească mai multe chestiuni care fac să planeze asupra sa inclusiv suspiciuni de natură penală, de la favorizarea făptuitorului la folosirea influenței ori a autorității în scopul obținerii de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul. Cele mai multe suspiciuni sunt legate de perioada în care Laura Codruța Kovesi a deținut funcția de procuror general al României.
Favorizarea principalilor ciraci ai lui Băsescu
O primă suspiciune este legată de favorizarea principalilor ciraci sau colaboratori ai fostului președinte Traian Băsescu, cel care a numit-o în înaltele funcții judiciare, în perioada în care a deținut funcția de procuror general al României.
Astfel, Elena Udrea a fost favorizată în celebrul dosar ALRO (30/D/P/2007), în care a fost cercetată de DIICOT sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat și tentativă de subminare a economiei naționale, comise în perioada în care avea calitatea de consilier prezidențial și șef al Cancelariei prezidențiale.
SRI, condus în perioada respectivă de directorul George Maior și primul său adjunct, generalul Florian Coldea, a refuzat să pună în executare mandatul de interceptare încuviințat de Înalta Curte de Casație și Justiție la cererea procurorului-șef adjunct al DIICOT, Ciprian Nastasiu, iar procurorul general Laura Codruța Kovesi i-a eliberat din funcție atât pe acesta, cât și pe procurorul-șef adjunct Angela Ciurea, pentru că au solicitat interceptarea pupilei prezidențiale Elena Udrea, fără să o informeze și să-i solicite aprobarea. Ulterior, în dosarul ALRO a fost emisă soluție de neîncepere a urmăririi penale de către un procuror apropiat de Laura Codruța Kovesi, Horia Șelaru, pe care l-a promovat în acest scop de la Brașov la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, unde l-a numit consilier personal al procurorului general, iar apoi l-a detașat la DIICOT pentru a soluționa cauza. După emiterea acestei soluții, procurorul Șelaru a fost promovat judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Accidentul ascuns
Sub conducerea Laurei Codruța Kovesi, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție l-a favorizat și pe generalul Florian Coldea, primul adjunct al directorului SRI, în cazul accidentului de circulație comis de acesta cu un autoturism de serviciu, în perioada 2007-2008, într-o zi de 21 septembrie (ziua sa de naștere), spre miezul nopții, pe Șoseaua Ștefan cel Mare din București, în fața clubului Dinamo.
Generalul Florian Coldea a pierdut controlul volanului și a intrat cu autoturismul în copacii din fața clubului Dinamo, provocând avarierea gravă a părții din față a acestuia, inclusiv a bordului și parbrizului. Coldea a suferit răni grave la cap și a fost dus de urgență la o clinică de pe strada Batiștei, unde a fost pansat. În autoturismul implicat în accident s-a aflat, ca pasager în partea dreaptă față, procurorul general Laura Codruța Kovesi, care a suferit un șoc și a fost internată ulterior la neurologie. Anterior producerii accidentului, cei doi au participat la o petrecere organizată cu ocazia aniversării zilei de naștere a generalului Coldea, de la care s-au retras într-un apartament conspirativ al SRI.

Dosarul accidentului generalului Coldea a fost mușamalizat de Secția Parchetelor Militare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv de către procurorul-șef Ion Vasilache. Acesta a fost promovat de către procurorul general Laura Codruța Kovesi în funcția de procuror șef al Secției Parchetelor Militare, iar ulterior a fost avansat la gradul de general de către președintele Traian­­­ Băsescu. Există suspiciuni că în cauză nu au fost efectuate cercetări temeinice față de generalul Coldea sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere a unui autovehicul cu o alcoolemie peste limita legală, raportat la circumstanțele producerii accidentului (după o petrecere aniversară; pe o arteră centrală, largă și luminată; pierderea controlului volanului și pătrunderea pe trotuar; impactul violent cu copacii din zonă). Există inclusiv suspiciunea că generalului Coldea nu i-au fost recoltate, conform dispozițiilor legale, probe biologice (sânge și urină) în vederea stabilirii alcoolemiei.
Talentatul domn Blejnar
În perioada în care Laura Codruța Kovesi a deținut funcția de procuror general al României, au fost soluționate cu neînceperea urmăririi penale toate dosarele penale în care a fost vizat Sorin Blejnar, pentru fapte comise în calitate de comisar general adjunct al Gărzii Financiare Centrale (2005-2009) și de președinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (2009-2012). Nici Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, nici DNA, nici DIICOT nu au declanșat vreo anchetă privind fapte de corupție sau de crimă organizată la adresa lui Blejnar în perioada în care a deținut funcția de președinte al ANAF, în pofida acuzațiilor care i-au fost aduse de către mass-media sau de politicieni din opoziție. Dosarul „Motorina”, în care Blejnar a fost condamnat în primă instanță la cinci ani de închisoare cu executare, a fost instrumentat în perioada în care Laura Codruța Kovesi era detașată la Bruxelles (2012-2013), de către un procuror mai curajos din Serviciul Teritorial Brașov al DIICOT. Blejnar n-a fost vizat de vreo anchetă de mare corupție nici în primul mandat de procuror-șef al DNA al Laurei Codruța Kovesi. Recentul dosar în care Sorin Blejnar a fost arestat preventiv pentru infracțiunea de trafic de influență comisă în calitate de președinte al ANAF este instrumentat de Serviciul Teritorial Ploiești al DNA, în urma unui autodenunț al unui om de afaceri cercetat în altă cauză.
Suspecții de serviciu și prietenii imaculați
Parchetul de pe lângă ÎnaltaCurte de Casație și Justiție DNA și DIICOT nu au instrumentat, în timp ce Laura Codruța Kovesi era procuror general al României, vreun dosar la adresa principalilor demnitari și oameni de afaceri implicați în jaful de la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), soldat cu prejudicii estimate la circa 10 miliarde de euro.
Unitățile de Parchet sus menționate nu au desfășurat până în prezent vreo anchetă amplă nici referitor la devalizarea Fondului Proprietatea, unde președintele Consiliului de administrație a devenit fostul ambasador american la București, Mark Gittenstein, cunoscut drept un susținător și protector al Laurei Codruța Kovesi.
De o impunitate totală s-au bucurat ex-premierul Emil Boc, fost președinte al PDL, care i-a fost coleg de an la Facultatea de Drept a Universității Babeș Bolyai din Cluj-Napoca, și până recent și ex-ministrul de interne Vasile Blaga, fost co-președinte al PNL, care a fost în relații apropiate cu tatăl său, Ioan Lascu. Referitor la Boc și Blaga, există indicii că au avut amândoi o anumită contribuție în promovarea Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror general al României în 2006.
Mai este de semnalat că, sub tutela Laura Codruței Kovesi, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și DNA s-au focalizat pe anumiți moguli media, care nu erau agreați de ex-președintele Traian Băsescu, ca Dan Voiculescu, Sorin Ovidiu Vântu și Dinu Patriciu, dar i-a menajat pe mogulii ale căror ziare și televiziuni au devenit principalele goarne mediatice ale binomului SRI-DNA, ca Zoltan Teszari, patronul holdingului RCS-RDS-Digi24, și Cristian Burci, patronul holdingului Adevărul-Prima TV.
(Va urma)


Ultima editare efectuata de catre Admin in Lun Dec 05, 2016 11:48 pm, editata de 2 ori
avatar
Admin
Admin

Mesaje : 4949
Data de înscriere : 05/11/2012

Vezi profilul utilizatorului http://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

După un deceniu petrecut în înalte funcții judiciare -PENTRU CE AR TREBUI SĂ DEA SOCOTEALĂ LAURA CODRUȚA KOVESI? (II)

Mesaj Scris de Admin la data de Lun Dec 05, 2016 11:46 pm

După două mandate de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și un mandat încheiat și altul început de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție, se ridică mai multe semne de întrebare asupra probității morale și profesionale al celui mai mediatizat și decorat procuror din România. După un deceniu petrecut în înalte funcții judiciare, Laura Codruța Kovesi ar trebui să lămurească mai multe chestiuni care fac să planeze asupra sa inclusiv suspiciuni de natură penală, de la favorizarea făptuitorului la folosirea influenței ori a autorității, în scopul obținerii de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul. Cele mai multe suspiciuni sunt legate de perioada în care Laura Codruța Kovesi a deținut funcția de procuror general al României.
Favorizarea unor membri ai familiei
O a doua suspiciune este legată de favorizarea unor membri ai familiei procurorului șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, în anumite dosare penale. Astfel, tatăl său, Ioan Lascu, fost procuror șef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Mediaș, timp de 30 de ani nu a fost cercetat și incriminat în dosarul în care au fost condamnați și arestați fostul prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu Nicușor Florin Apostu, pentru trafic de influență, și omul de afaceri Ilie Carabulea, patronul firmei de transport Atlassib, al Băncii Carpatica și al societății de asigurări Carpatica Asig, pentru cumpărare de influență, deși din stenogramele de la dosar rezultau elemente de complicitate la faptele inculpaților sus menționați, cu care Lascu se afla în relații foarte apropiate. Pe de altă parte, din stenograme și din materialitatea faptelor rezultă și o implicare, respectiv o participație în speță a Laurei Codruța Kovesi, care, în urma demersurilor lui Apostu și Lascu, a promovat, în calitate de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, un recurs în interesul legii în favoarea firmei lui Carabulea, Atlassib, în data de 17 decembrie 2010, recurs ce a fost respins ca inadmisibil de Înalta Curte de Casație și Justiție, în data de 21 februarie 2011.
La fel, actualului procuror șef al DNA i se impută că este tergiversată soluționarea a patru dosare penale ce au ca obiect fraude de zeci de milioane de euro constatate la Societatea Națională TRANSGAZ, în care este vizat și fratele său, Sergiu Lascu, care a deținut o funcție de director adjunct la această companie.
Un prim dosar în acest sens a fost înregistrat la DIICOT înainte ca Alina Bica să fi fost numită procuror șef al acestei structuri de parchet (fapt petrecut în primăvara anului 2013), iar alte trei dosare au fost înregistrate la Direcția Națională Anticorupție în urma unor sesizări formulate de Corpul de Control al primului ministru Victor Ponta, în anul 2014, două dintre acestea aflându-se la Serviciul Teritorial Alba Iulia (45/P/2014 și 130/P/2014), iar unul la structura centrală (337/P/2015).
Suspiciuni asupra Laurei Codruța Kovesi au generat și soluțiile favorabile de care au beneficiat alți apropiați ai săi, cercetați sau trimiși în judecată în anumite dosare penale. Astfel, fostul său soț Eduard Kovesi a beneficiat de neînceperea urmăririi penale într-un dosar înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu, în urma unei plângeri formulate împotriva sa. Primul său iubit, care i-a fost coleg de facultate și a devenit prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighișoara, a fost condamnat de Înalta Curte de Casație și Justiție, în timp ce această instituție era condusă de Livia Stanciu, la o pedeapsă modică (trei luni) cu suspendare condiționată pentru fraudă cu fonduri europene, cu un prejudiciu de 60.000 lei, comisă în legătură cu un teren proprietate personală în suprafață de 26 hectare, după ce anterior fusese condamnat de Curtea de Apel București la trei ani închisoare cu suspendare condiționată.
Un verișor primar apropiat a fost condamnat tot cu suspendare condiționată, pentru infracțiuni de corupție comise în calitate de funcționar public în cadrul ANAF. Dosarele primului iubit și ale verișorului primar au fost instrumentate de DNA în perioada în care procuror șef era Daniel Morar, care, potrivit unor surse, ar fi intenționat să-i ancheteze și pe procurorul general Laura Codruța Kovesi și pe tatăl său Ioan Lascu în dosarul Apostu-Carabulea, dar ar fi fost stopat de generalul Florian Coldea, care l-ar fi șantajat cu o relație extraconjugală, monitorizată de SRI.
Posibilă motivație pentru tergiversarea dosarului Revoluției
O a treia suspiciune este legată de tergiversarea soluționării celor două mari și vechi dosare postdecembriste privind Revoluția din 1989 și Mineriada din iunie 1990, în perioada în care Laura Codruța Kovesi a deținut funcția de procuror general al României, când nu a dat curs nici măcar insistențelor președintelui Traian Băsescu, care a solicitat imperios ca aceste dosare să fie soluționate într-un anumit sens. În ultimele luni au apărut anumite date ce explică atitudinea delăsătoare, chiar obstrucționistă a procurorului general Kovesi în cazul dosarului Revoluției. Tatăl său, Ioan Lascu, a fost implicat, în calitate de procuror, în mușamalizarea unor dosare ale Revoluției de la Sibiu, în prima parte a anului 1990 când, de exemplu, a închis prin emiterea unei soluții de neîncepere a urmăririi penale un dosar-cheie, denumit „Bazinul“, care a vizat uciderea și rănirea câtorva zeci de ofițeri și subofițeri de securitate și de miliție, în data de 22 decembrie 1989, și încarcerarea mai multor zeci, în condiții inumane, în bazinul de înot al UM 01512 Sibiu.
Procurorul Lascu a participat la anchetarea evenimentelor din decembrie 1989 de la Sibiu, alături de procurori militari și alți procurori civili locali, în prima fază a anchetei, când au dispărut unele probe și au fost acoperite urme. Pe de altă parte, în evenimentele din decembrie 1989 a fost foarte implicat, în sens represiv, îndrumătorul tezei de doctorat a Laurei Codruța Kovesi, profesorul Viorel Pașca de la Universitatea de Vest din Timișoara, prieten bun cu tatăl lui Kovesi, care în perioada Revoluției deținea funcția de procuror la Procuratura Județeană Timiș. În perioada 17-20 decembrie 1989, procurorul Pașca, care deținea și funcția de secretar PCR la Procuratura Județeană Timiș și era cunoscut drept colaborator al Securității, a condus echipa de procurori care a anchetat sute de revoluționari aduși de forțele de ordine în penitenciarul din Timișoara, unde au fost maltratați și arestați. Procurori din echipa lui Pașca au anchetat dur inclusiv răniții din spitale. Prin prisma acestor date, fostul procuror șef Viorel Pașca ar fi trebuit să răspundă pentru participația sa la reprimarea revoluționarilor timișoreni în decembrie 1989, iar fostul procuror șef Lascu ar fi trebuit să răspundă pentru favorizarea unor vinovați de crime și tortură în decembrie 1989. După Revoluție, procurorul Pașca a ajuns procuror șef al Procuraturii Județene Timiș, doctor în drept, profesor universitar, conducător de doctorate, prodecan și decan al Facultății de Drept din cadrul Universității de Vest din Timișoara, iar procurorul Lascu a rămas în funcția de procuror șef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Mediaș. Ambii beneficiază, în prezent, de pensii de magistrați de peste 4.000 euro.
Plagiatul tezei de doctorat și răspunsul privind închisorile CIA, posibile pietre de moară
Actualul procuror șef al DNA ar trebui să dea socoteală și pentru modul în care a răspuns, în perioada în care era procuror general al României, solicitării Parlamentului European de a efectua investigații cu privire la existența unor închisori ale CIA în România. Conform unor recente dezvăluiri de presă, din convorbirile purtate de fostul colonel SRI, Daniel Dragomir, cu patronul firmei israeliene Black Cube, Dan Zorella, rezultă că procurorul general Kovesi nu ar fi dispus niciun fel de investigații în sensul solicitat și a transmis, la sugestia sau la comanda generalului Florian Coldea, primul adjunct al directorului SRI, care era și este considerat drept omul americanilor, un răspuns conform căruia nu se confirmă existența unor închisori ale CIA în țara noastră.
Nu în ultimul rând, Laura Codruța Kovesi va trebui să răspundă pentru furt intelectual, în cazul în care se confirmă acuzațiile de plagiat la adresa tezei sale de doctorat, și pentru complicitate la fals intelectual, în cazul în care se confirmă participația sa, alături de alți demnitari, la emiterea unui raport de neplagiat referitor la teza sa de doctorat de către Consiliul Național de Etică, în cursul anului 2012.
Inducerea în eroare a Parlamentului European și confirmarea plagiatului tezei de doctorat ar putea deveni pietre de moară care să pună capăt carierei actualului procuror șef al DNA, Laura Codruța Kovesi.
avatar
Admin
Admin

Mesaje : 4949
Data de înscriere : 05/11/2012

Vezi profilul utilizatorului http://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum