Lividul Livinho și măgarul scopit

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Lividul Livinho și măgarul scopit

Mesaj Scris de Admin la data de Lun Iul 10, 2017 9:14 pm

Belitul ochilor la televizor (tembelizor sună al naibii de adevărat, uitându-mă-n jur) e sport național și sunt destui românași care au astfel de aparate în toate camerele (chiar câte două într-o odaie, aud), ditamai plasmele în livingurile de tip americănesc ori în chițimiile de garsoniere din betoanele construite înaintea loviluției, în dormitoarele cu inimioare din gipscarton pe tavan, altele mai mici și îmbibate de mirosuri de pastrămuri și tocănițe de pui colcăind de hormoni prin bucătării, iar aplecarea pentru această plăcere puțin vinovată e firească, atâta vreme cât geniul din Carpați ne ținuse în ultimii ani ai voievodatului său cu două ceasuri de emisie proslăvitoare de împliniri mărețe.
Pe atunci vedete erau ceaușeștii, iar aplaudacii și pupincuriștii lor înălțători de ode s-au transformat peste noapte în disidenți, unii dintre ei ițindu-se-n fruntea bucatelor deîndată ce Gelu Voican Voiculescu a împlinit voia bolșevicului din Mahalaua lăutarilor a vechii Oltenițe, ajuns prin vrerea unui popor mereu îngăduitor cu gâzii, mai marele obștii și ocrotitorul borfășăriilor celor din preajma sa, fiind creatorul unei sforării perfide, fără vreo legătură cu doctrinele politice, oricum s-ar numi ele. După ce câțiva ani s-au dat în stambă pe sticlă baroni și baroneți de tot soiul, ei cu țoapele lor de muieri, pe lângă care și coana Leana ar fi putut părea o doamnă, de la Mischie sau Bunea Stancu până la pendiucii sau oprișanii de aiurea, atunci când șefii lor, că se numeau Năstase, Geoană sau Victor Viorel (zis și Penibilul), cel care guverna din studiourile lui Felix, le făceau loc, acum ne intră în case alte personaje, detașându-se ca un star autentic cel mai iubit fiu al poporului de moroi teleormăneni cu patimi electorale, Liviu Dragnea. Doar că individul ocupă acum ecranele fără să vrea, scărmănat de niște coate-goale de jurnaliști care-au îndrăznit să-l caute la averi și daraveri peste tot, cu tupeu, ajungând (ei doar cu gândul) până-n depărtata Brazilie, loc de nebunii și pungășii pentru amărâții noștri de bugetari.
Abia scăpat, cum-necum, din dandanaua cu ordonanța mimului noctambul Iordăchel, pasată legiuitorilor înțelepți din parlament, marele om politic teleormănean rămâne eroul de necontestat al acestei perioade, nedându-l la o parte nici măcar tentativa de autogâtuire a caricaturalului biznismen Vasile al lui Turcu (saltimbanci ca el, ca Becali, ca mulți alții, sunt creațiile unor Messer Geppetto ce aveau nevoie de ei pentru a-și lua tainurile din licitațiile mânărite), mult mai priceput la așa ceva decât geniul de la Tărtășești, nici boarfele invitate să-și arate chiloții în direct, nici măcar privighetorile ghiersuitoare de of și jale, Adrian Minune sau Florin Salam, luându-le tuturor fața, mai cu seamă de când s-a aflat despre pasiunea sa pentru ținuturile mereu însorite ale Copacabanei, preferând palmierii plajelor de acolo plopilor uscați din Teleormanul natal. Întrupate în turnătorul Mache, moaștele lui Teodosie Tomitanul, cel cu vocea de măgar scopit cu vreo custură boantă, arătate gloatei din pricina matrapazlâcurilor cu o podgorie dobrogeană, n-au izbutit nici ele să-l detroneze pe lividul (cum să fii îmbujorat după beleaua cu referendumul, ori după aia cu Iordăchel, urmate de filiera asta sud-americană de acum ?) Livinho Brazilianul, dușmanul de moarte al Luluței de la DNA căreia, mai nou, încârduit cu o loază ce i-a fost coleg pe vremuri, Călin (Popescu Tăriceanu, la catalog) vrea să-i pună-n galoși magiun taman marinelul Traian.
Cum n-au reușit Gâgă Hagi, cu declarațiile lui cuceritoare, de bolovan vorbitor, olteanca fierbinte cu părul ca para focului de la ministerul muncii, plină de idei cu lefegii trăitori în huzur, pusă întruna pe tărăboi, beizadeaua Rovanei, lipitoarea oricărui guvern roșu, porche-urile și gramatica lui Țiriac, găinile Iuliei Albu sau scălâmbăielile valetului Grindeanu. Țara cafelei, a dătătoarelor din buci în ritm se samba, a caimanilor și plajelor aurii i-o fi căzut cu tronc țărănușului din Gratia după ce-i va fi povestit clovnul Mazăre cum e pe-acolo, și o fi mirosit, vizionar cum l-a fătat mumă-sa, oportunitatea de-a cuceri o populație dedată trândăvelii, aidoma alor săi, gata s-o potopească cu promisiuni de ajutoare sociale, specifice unui socialism de cumetrie pe care Fidel Castro doar l-a visat, imaginându-se, poate, guvernator de Mato Grosso, de Ceara sau de Goias, departe de cârcotelile noastre, punând și la ei de niște ordonanțe, umilindu-l pe mustăciosul Maduro venezueleanul, vecinul de la miazănoapte, doar un surogat de tătuc.
 
Mihail Soare, 5 martie 2017
articol publicat și pe www.agero-stuttgart.de
avatar
Admin
Admin

Mesaje : 3359
Data de înscriere : 05/11/2012

Vezi profilul utilizatorului http://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum