De peste Prut vine o scrisoare

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

De peste Prut vine o scrisoare

Mesaj Scris de Admin la data de Vin Dec 08, 2017 3:55 am

A murit regele! Dumnezeu să-l odihnească în pace! S-a dus la cele veșnice, pe Via Sacra a cerurilor, însoțit de îngeri împărătești. Nu îndrăznesc să strig „Trăiască Regina!, căci, analizând contextual politic actual, am o îndoială cu privire la viitorul nostru monarhic.


Ar fi frumos și înălțător ca, întreg neamul românesc, să treacă la un fel de priveghi, în masa, înainte de înmormântare Regelui nostru, trimiţându-i-se către înalt milioane de rugăciuni, spre liniștea și coeziunea românilor. Mă întreb, în aceste zile de doliu regal, dacă mai suntem un popor, sau am ajuns un simplu preș.

Ne aflăm situați la un an distanță de Centenar și dihonia a cuprins toată clasa politică, iar la vale, și poporul. Nu-i pace printre aleși și gata, cum nu sunt nici sorți de împăcare între elitele politice și popor. Am impresia, că așa după cum decurg lucrurile, reunirea românilor mai are de așteptat. Probabil că prostia elitelor noastre de alaltăieri, ieri și azi are propensiune către dictatură. Apusul a luptat totdeauna în contra Tiraniei, noi acceptând-o, de vreme ce în 52 ani (1937-1989) am trecut prin trei, dacă nu patru dictaturi: carlistă, legionară, antonesciană și comunistă.
În țara ortodoxiei absolute, uciderea de părinți, violurile incestuoase și furtul în masă, fuga românilor din Vatra Străbună devin banalități cotidiene, în timp ce viciile generalizate, ce au cuprins o bună parte din popor, au urcat la rangul de virtuți.
Avem nevoie urgentă de un purgatoriul al reformelor: cea morală și cea a mentalităților. Problema care se pune: cine să pună în mișcare aceste reforme?
URSS a dispărut pentru că Gorbaciov nu a fost un dictator de profesie. Putin, văzând dezastru și știind de la Țarii lui că în Eurasia democrația nu merge, a luat toată puterea, după model napoleonian, și-a toaletat cu dibăcie slavă fața tiranică, făcând-o simpatică, populară, a investit în structurile de forță miliarde de ruble și acum este pe cale să incendieze lumea, pentru că are cu ce și, mai ales ,cu cine. Chestie de lider și lideranță în regimurile politice autoritare, un fel de model care are șanse să se prindă și în România.
Vom rămâne veșnic smeriți, gâlcevitori, fricoși, ortodocși și deștepți, sunăm la Washington și Bruxelles după sfaturi și consiliere, după bani, iertare și împăcare. Circul politicii dâmbovițene din ultimele zile nu mai trebuie descris.
Singura putere care nu dă socoteală nimănui în țara noastră și învârte bani cu miluita și nemiluita se află în mâna Patriarhului. Singurul lui șef, Dumnezeu, este atât de sus, că nu-i poate tulbura autoritatea cezaro-spirituală, atâta timp cât milioane de ignoranți îi sărută pulpana patriarhală și  toate toate moaștele străjuite de icoanele, îl venerează în numele Celui de Sus, crezând că se vor mântui. BOR-ul știe că nu se va mai naște un Cuza curând și atunci ortodoxia românească s-a pus  pe „Religion and Business” în conivență cu statul eșuat, Biserica sporindu-și averea, laolaltă cu întregul cler,  cât să se facă 10 catedrale faraonice și sute de biserici.
Dar despre reunire nici vorbă. Şi-au împărțit tara pe eparhii, şi-au înmulţit credincioșii fără credință si s-au pus pe spoliat poporul sărăcit, în timp ce mii de români din afara țării așteaptă o rază de lumină și de viață de la autorități și Biserică. Nimeni nu-i vizitează, nimeni nu-i mângâie, simțindu-se abandonați definitiv. În Ucraina se plânge în românește cu lacrimi românești, în cele două Timocuri la fel, dincolo de Tisa nu mai vorbesc, iar în România de la Est, străinii de neam, găgăuzii, hoholi, kațapi, ruși și mankurți își fac de cap, tăindu-le zelul românilor de a se uni cu țara. Patriarhul nostru face vizite la Moscova, probabil politice, uitând să ia Cârja Patriarhală în mâna Sa dreaptă, după modelul ucenicilor lui Cristos, și, per pedes apostolorum, să se ducă acolo unde suferința neamului este fără de margini. Să meargă prin locurile, odinioară românești, pe unde rușii, de secole, au încercat să deznaționalizeze Basarabia prin Biserică. Și o continuă, pentru că cele mai multe parohii, mănăstiri şi credincioşi de peste Prut ţin de Mitropolia Chişinăului şi a Întregii Moldove, pusă sub ascultarea Mitropolitul Vladimir, canonic, fiind parte a Bisericii Ortodoxe Ruse. Mitropolia Basarabiei, avându-l în frunte Mitropolitul Petru, face parte din Biserica Ortodoxă Română. Și schisma din cadrul Mitropoliei Basarabiei continuă și în prezent.
Ce-ar mai fi de zis? Că suntem incapabili să construim o democrație. Este suficient să privim ce se întâmplă în inima democrației românești, Parlamentul de la București, ca să-ți faci o imagine a preacurviei politice cultivată de urmașii comuniștilor români, prin partidul lui de suflet aflat la putere.
Dar, cu cu toate acestea, unii bolnav de românism nu renunță să-și  iubească țara. Iar Țara aceasta este Sfântă pentru că ne-am născut aici și nu aiurea, în nu știu ce Hollyland turistic.
Voi publica scrisoarea unui român aflat vremelnic în bejanie dincolo de Prut, hăituit de-ai lui și neîncurajat dincoace de Prut, pentru cutezanța de a simți românește, de a trage un semnal de alarmă că reunirea nu se va face, sau va întârzia să se facă din vina românilor, în ciuda faptului că regele mort, pe când era viu, a citit  în Parlamentul României mai mult decât un un avertisment istoric, ci un adevărat Testament pentru posteritate din care redau:
„Cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate și democrație, sunt identitatea și demnitateaElita românească are aici o mare răspundere.”
Și continuă Majestaea Sa, Regele Mihai:
„Democrația trebuie să îmbogățească arta cârmuirii, nu să o sărăcească. România, ca și toate țările din Europa, are nevoie de cârmuitori respectați și pricepuți. Nu trebuie niciodată uitați românii și pământurile românești care ne-au fost luate, ca urmare a împărțirilor Europei în sfere de influență. Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în țara noastră sau dacă vor să rămână separați. Europa de astăzi este un continent în care popoarele și pământurile nu se schimbă ca rezultat al deciziilor politicienilor. Jurământul meu a fost făcut și continuă să fie valabil pentru toți românii. Ei sunt toți parte a națiunii noastre și așa vor rămâne totdeauna”.
Se aude? Nimeni nu ne împiedică să ne luăm pământurile înapoi!
Scrisoarea admirabilului patriot român, profesor de istorie și scriitor basarabean, Ion Stafi, pe care a trimis-o subsemnatului, ne reamintește tuturor, cu durere în suflet, că astăzi, urmare dezinteresului puterii de la București și a elitelor de pe ambele maluri ale Prutului, România Răsăriteană riscă să apuce o cale complet greșită. Adică ce duce spre nicăieri. 
„Stimate domnule Petrescu!
Basarabia post-sovietică evoluează într-un sens opus unionismului românesc. Cele care se împotrivesc, deschis sau pe ascuns, reunirii a cea ce a mai rămas din teritoriul Basarabiei istorice cu Țara-Mamă sunt elitele politice, academice și ecleziastice basarabene. Anume ele monopolizează viața politică din R. Moldova. Anume ele țin populația Basarabiei în neștiință, în minciună, în prostie. Pentru a le contracara activitatea antiunionistă trebuie să-i luminăm pe oamenii de rând, să-i ajutăm să înțeleagă corect evenimentele care s-au petrecut în trecut  și care se petrec în timpul vieții lor, trebuie să-i demascăm pe acești mincinoși, care se folosesc de neștiința celor mulți pentru a-și face mendrele.Cine crede că reunirea Basarabiei că România o pot face elitele portice academice și ecleziastice basarabene, greșește amarnic. Fără participarea unor mase mari de moldoveni  basarabeni luminați, Basarabia actuală nu are șansă de a se reuni cu Țara-Mamă. Luminarea populației trebuie să o facem prin cărți cu mesaj unionist, prin publicații periodice cu politici editoriale unioniste, prin instituții de învățământ….Prin ceea ce la noi în R. Moldova lipsește cu desăvârșire. Aici se face instruire și educație bazată fie pe baza  teoriei moldovenismului politic primitiv, fie pe baza teoriei celor două state românești independente. Populația este schilodită la minte.
În decembrie 2016, am tipărit cartea „Basarabia între mentalitatea moldovenească și politica rusească”. În luna aprilie 2017 ziarul „Timpul”din Chișinău a publicat doar jumătate din textul acestui „Cuvânt înainte”. A urmat editorialul de rușine din „Literatura și arta” (29 iunie 2017). Trebuie să căutăm și să găsim surse bănești pentru a tipări cărțile mele într-un tiraj mare pentru a-l distribui fără plată locuitorilor din satele Basarabiei.
Ion Stafi.”
avatar
Admin
Admin

Mesaje : 3363
Data de înscriere : 05/11/2012

Vezi profilul utilizatorului http://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum