AMINTIRI DESPRE VIITOR-ROMÂNIA DE MÂINE , RrOMANIKA BABANA
Doriți să reacționați la acest mesaj? Creați un cont în câteva clickuri sau conectați-vă pentru a continua.

Kă Kovesi e chiar Albă ca zăpada (cu rochiţa pătată de spermă de cei şepte pitiHOŢI ce o vor fără chiloţi)

In jos

Dragnea - Kă Kovesi e chiar Albă ca zăpada (cu rochiţa pătată de spermă de cei şepte pitiHOŢI ce o vor fără chiloţi)  Empty Kă Kovesi e chiar Albă ca zăpada (cu rochiţa pătată de spermă de cei şepte pitiHOŢI ce o vor fără chiloţi)

Mesaj Scris de Admin Sam Feb 24, 2018 1:33 am

Săriţi că Rromanika moare 
Pe Kovesi nişte bandiţi
vor grabnic jos să o doboare.
Ieşiţi în pieţe , protestaţi
Pe pitiHOŢI nu îi lăsaţi
să îi dea jos chiloţi , rochiţa
şi să îi spurce apoi blăniţa
cu limbi jacome , flămînde
iar când o văd în curul gol
grăbiţi s-o pună d-un viol...
iar cavalerul taciturn
ce şade -n burg la Hermanstatd
să se dea jos acum din turn
grăbit să-i sară-n ajutor
de nu va vrea ca pentru fals
săltată să fie din stradă
Nevasta unui sas cu ceas
primit cadou de la bunicu...
De-l întîlniţi pe Tudorel
Scuipaţi-l toţi cu sete-n gură 
şi dati-i pumni , bocanci în bot
prea o luă pe arătură
Sârba dansînd ca-n Teleorman
sugînd pe un picior de vacă
Lui Plesoianu să îi placă 
şi lui Ciordin ce ieri gemea
Hai Tudore şi fă ceva 
ce puii mei , ce PLM
aia bleagă şi subţire
ca tăieţeii din fidea 
........................
PS Ce se mai aude cu dosarul penal în care răvăşitoarea nevastă a lui Klaus Johannis e )ar trebui să fie ) inculpată pentru fals în înscrisuri şi uy de fals ? După informaţii le mele nevestele de preşedinţi nu beneficiază de imunitate ....Ce se mai aude cu acel dosar penal ? Poate Luluţa stă cu generosul ei cur de baschetbalistă supraponderală pe dosarul buclucaş ...asta ca nu cumva curbul sas cu ceas să nu joace joc buclucaş scăpând din ciocul său bucata de caş primită de la un ciobănaş cu trei sute de oi şi măicuţă bătrînă , cu brâul de lână
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 10753
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

Dragnea - Kă Kovesi e chiar Albă ca zăpada (cu rochiţa pătată de spermă de cei şepte pitiHOŢI ce o vor fără chiloţi)  Empty Kovesi l-a făcut „penal“ pe Iohannis încă din anul 2008

Mesaj Scris de Admin Sam Feb 24, 2018 2:00 am

https://www.cotidianul.ro/laura-codruta-kovesi-l-facut-penal-pe-iohannis-inca-din-anul-2008/
Este binecunoscută etichetarea „penal“ pe care Klaus Iohannis o foloseşte pentru unii politicieni anchetaţi de procurori, ignorînd faptul că el însuşi avea această calitate în dosarele despre casele din Sibiu, obţinute în urma unui document fals, prezentat în mai multe instanţe de judecată, document pentru care s-au şi dispus condamnări.


Vă prezentăm azi (vezi facsimil) un document aproape necunoscut, care atestă fără nici un dubiu că preşedintele Klaus Iohannis este subiectul unui dosar penal încă din anul 2008, cînd Codruţa Kovesi era procuror general al României, avînd această calitate şi în anul 2015, cînd DIICOT emite acest document în care nu este menţionată vreo clasare a dosarului!
Dragnea - Kă Kovesi e chiar Albă ca zăpada (cu rochiţa pătată de spermă de cei şepte pitiHOŢI ce o vor fără chiloţi)  Iohannis-penal-285x300
Informaţia este oficială şi este confirmată în scris, sub semnătura procurorului Daniel Constantin Horodniceanu, şeful DIICOT, ca răspuns la solicitarea Gabrielei Ghitcuţă, redactor la România TV. De remarcat este faptul că această adresă a fost emisă de DIICOT pe 28 august 2015, cînd Klaus Iohannis era deja preşedintele României!
Este vorba despre Dosarul nr. 609/P/2007, deschis de Parchetul de pe lîngă Tribunalul Sibiu, trimis la Parchetul General (de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) pe 21.02.2008, după care a fost declinat spre soluţionare la DNA pe 25.02.2008, cu adresa nr. 532/II/2008. Iată, mai sus, documentul.
Pentru ca lucrurile să fie bine înţelese, facem următoarele precizări:
– Codruţa Kovesi a fost numită procuror general pe 2 octombrie 2006 de către Traian Băsescu, la propunerea Monicăi Macovei, rămînînd în funcţie pînă în 2.10.2012;
– în toată această perioadă, şeful DNA a fost Daniel Morar, care era subordonat al procurorului general Codruţa Kovesi;
– în anul 2009, după căderea guvernului Boc, Klaus Iohannis a fost propus de PNL – PSD pentru funcţia de prim-ministru, fiind refuzat de Traian Băsescu, care l-a numit de atunci „premierul de la Grivco“, după întîlnirea liderilor PNL şi PSD cu Dan Voiculescu, la sediul firmei Grivco.
Putem spune deci că dosarul penal împotriva lui Klaus Iohannis a fost deschis la Parchetul de pe lîngă Tribunalul Sibiu, adică exact locul de unde plecase Codruţa Kovesi pentru a deveni procuror general, aceasta deţinând chiar funcţia de procuror-șef al Biroului Teritorial Sibiu!
Trebuie reţinut că documentul de mai sus a fost redactat pe 28.11.2015. Klaus Iohannis era deja preşedinte şi, conform documentului, cel puţin la acea dată, avea calitatea de învinuit! Nu era vorba despre un dosar deschis in rem, adică despre faptă, ci despre un dosar personalizat, în care era anchetat Klaus Iohannis, alături de alte persoane, între care Carmen Iohannis, soţia sa, şi Georgeta Lăzurca, soacra acestuia, între timp decedată!
Chiar dacă nu am fost niciodată de acord cu termenul „penal“, folosit în exces de preşedintele României, împrumutîndu-i simbolic expresia, putem spune că nici dumnealui nu e mai breaz, deci că preşedintele României a cîştigat alegerile din 2014 ca „penal“ sadea, fiind anchetat într-un dosar penal, adică exact la fel cum sînt cei mai mulţi dintre cei pe care chiar dînsul îi numeşte „penali“!
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 10753
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

Dragnea - Kă Kovesi e chiar Albă ca zăpada (cu rochiţa pătată de spermă de cei şepte pitiHOŢI ce o vor fără chiloţi)  Empty Tot răul spre bine

Mesaj Scris de Admin Sam Feb 24, 2018 2:06 am


Dacă privim lucrurile din punct de vedere legal, emoția publică pare exagerată, căci președintele Iohannis este singurul care poate demite un procuror.
Dragnea - Kă Kovesi e chiar Albă ca zăpada (cu rochiţa pătată de spermă de cei şepte pitiHOŢI ce o vor fără chiloţi)  42704527_303
Tensiunea politică a atins cote maxime la București. Situația pare atât de încordată, încât nimeni nu îndrăznește să întrevadă o ieșire. Partizanilor șefei DNA nu le vine să creadă că ministrul Justiției a cerut totuși revocarea ei din funcție, după cum adversarii sunt uimiți că ministrul a avut totuși acest curaj. Pentru că, deși nu se vorbește despre asta la tot pasul, șefa DNA are o o susținere politică puternică din partea Comisiei de la Bruxelles, a Statelor Unite și altor capitale occidentale. În țară susținerea este energică, dar nu antrenează decât o minoritate chiar dacă una capabilă să se facă auzită prin manifestații publice. Președintele Iohannis el însuși a părut mai curând surprins de prezentarea făcută aseară de ministrul Justiției și a scris la cald un mesaj care lasă totuși să se vadă încotro se vor îndrepta lucrurile:  ”Astăzi, am avut parte de o prezentare lipsită de claritate a raportului privind activitatea conducerii DNA, făcută de ministrul Justiției. Mi-am exprimat în repetate rânduri opinia că Direcția Națională Anticorupție și conducerea DNA fac o treabă foarte bună, poziție pe care o mențin. Administrația Prezidențială va face o analiză aprofundată a documentului prezentat. Voi uza de toate prerogativele mele constituționale pentru asigurarea funcționării unei justiții independente și pentru consolidarea statului de drept.”
Pare destul de clar că președintele va refuza revocarea Laurei Codruța Kövesi, deși nu a spus explicit acest lucru. De altfel, dacă privim lucrurile din punct de vedere legal, emoția publică pare exagerată căci președintele este singurul care poate demite un procuror. Ministrul propune doar, ceea ce Tudorel Toader știe foarte bine, dar pesemne că nu avea altă cale din punct de vedere politic. După ce argumentase insistent la Bruxelles și în toate împrejurările împotriva afirmațiilor Laurei Codruța Kövesi, ar fi fost ridicol să se răzgândească. Unii îi fac astăzi imputări dintre cele mai grave, dar dacă ne reținem puțin emoția, observăm că ministrul a fost perfect coerent cu întreaga sa acțiune publică și cu întreaga sa argumentație încă de la primul raport asupra DNA, acela care se încheiase echivoc, prilejuind ironiile adversarilor.
Dar în ciuda tuturor aparențelor, s-ar putea ca această criză să fie binevenită, căci sunt multe lucruri care trebuie să fie lămurite. DNA și-a pierdut aura de infailibilitate din mai multe cauze: a pierdut foarte multe procese în ultimii doi ani și a tergiversat soluționarea unor dosare până la termenul de prescriere. Nu în ultimul rând au izbucnit mai multe scandaluri privitoare la procurori din DNA acuzați cel puțin de conduită nedemnă, dacă nu și de abuzuri procedurale grave. Sunt lucruri dovedite pe care nici partizanii ireductibili ai șefei DNA nu le contestă. Prin urmare i se poate acorda Laurei Codruța Kövesi și oricui altcuiva un cec în alb?
Unii par să susțină că da, și aici se află problema. Mecanismele complicate ale statului democratic, în care puterile se verifică reciproc, au tocmai rolul de a preveni excesul de putere. Cei care susțin că orice atac la adresa șefei DNA este un atac la adresa Justiției comit nu doar o eroare logică, ci și una politică de principiu, căci este ca și cum ar spune că dau șefei DNA mână liberă să întreprindă orice.
Ținând seama de toate acestea ni se pare că ultima declarație a șefei DNA este binevenită: ”Voi urma procedura legală și mă voi prezenta, oricând este nevoie, să răspund, punct cu punct, tuturor afirmațiilor prezentate de ministrul Justiției”. Opinia publică nici nu are nevoie de altceva. Și poate nu s-ar fi ajuns aici dacă Laura Codruța Kövesi ar fi acceptat și cu alte ocazii să urmeze procedurile și să răspundă la întrebările puse. Așa cum știm, șefa DNA  a refuzat să se prezinte în fața unei comisii parlamentare chiar și după o decizie a Curții Constituționale. De asemenea, dacă în calitate de șefă DNA ar fi fost mai receptivă la acuzațiile publice îndreptate unor procurori din subordine, multe acuzații ar fi fost dinainte dezamorsate. Prin urmare tot răul spre bine…
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 10753
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

Dragnea - Kă Kovesi e chiar Albă ca zăpada (cu rochiţa pătată de spermă de cei şepte pitiHOŢI ce o vor fără chiloţi)  Empty Panica cleptocraţilor

Mesaj Scris de Admin Sam Feb 24, 2018 2:08 am


Iniţierea procedurilor de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kövesi, trebuie să atragă reacţia Uniunii Europene, consideră Robert Schwartz.Nu, aşa ceva nu a mai existat în istoria Uniunii Europene. Un ministru de justiţie se transformă în apărător al politicienilor și oligarhilor penali şi solicită revocarea celei mai de succes luptătoare împotriva corupţiei din istoria ţării. Motivele invocate sunt mai mult decât neîntemeiate: ea ar fi afectat imaginea României şi, prin stilul autoritar, ar fi periclitat independenţa justiţiei. Argumentele oferite de ministrul justiţiei, Tudorel Toader, în favoarea revocării din funcţie par a fi capete de acuzare şi, în egală măsură, o condamnare anticipată. Pur şi simplu, ridicol.
Laura Codruța Kövesi, curajoasa şefă a DNA, a fost de mai multe ori ţinta unor campanii de denigrare, în cei cinci ani ai mandatului ei. Cele mai multe acuzaţii au fost lansate de persoane care aveau ele însele probleme cu justiţia. Dar atacurile s-au amplificat în ultimul an, când guvernul condus de social-democraţi a dus o campanie în stilul vechii propagande, cu sprijinul posturilor de televiziune arondate. Destul de repede a devenit limpede că atacurile nu o vizau doar pe Kövesi personal, ci mai ales justiţia şi statul de drept. "Asistăm la un festival disperat al inculpaţilor", declara recent Kövesi într-o conferinţă de presă.
Şi preşedintele liberal Klaus Iohannis are o poziţie similară. O clică de politicieni cu probleme penale şi-a propus să schimbe legislaţia pentru a slăbi statul de drept, declară el de fiecare dată când este întrebat de problemele cu care se confruntă România. Poziţia lui reprezintă ultima ancoră a societăţii civile revoltate, care protestează în mod regulat pe străzile marilor oraşe, în apărarea independenţei justiţiei. Potrivit Constituţiei, singurul care îl poate revoca pe procurorul-şef al DNA este preşedintele statului. Prima declaraţie a acestuia după anunţul făcut de ministrul justiţiei nu indică o decizie în acest sens.
De ce atâta agitaţie, când tuturor trebuie să le fi fost clar de la bun început că revocarea din funcţie a şefei DNA este improbabilă? De ce atâta grabă, când cel de-al doilea și utlimul mandat al lui Kövesi se termină oricum anul viitor?
Dragnea - Kă Kovesi e chiar Albă ca zăpada (cu rochiţa pătată de spermă de cei şepte pitiHOŢI ce o vor fără chiloţi)  18376538_404
Robert Schwartz, şeful redacţiei DW în limba română
Panica actuală a guvernului ar putea fi generată de procesele care îl vizează pe şeful partidului de guvernământ, Liviu Dragnea, condamnat deja pentru fraude electorale şi, de aceea, incompatibil cu funcţia de premier. Dragnea este însă preşedintele parlamentului şi, sub mantia parlamentarismului democrat, bazându-se pe o comfortabilă majoritate, el poate iniţia legi împotriva statului de drept. Se ştie că Dragnea este urmărit penal pentru abuz în serviciu, constituire de grup infracţional şi fraudarea fondurilor europene. Dragnea şi amicii lui se consideră victime ale unui așa-numit "stat paralel" - format din procuratură, servicii secrete şi preşedintele statului. Prin cele mai recente atacuri la adresa DNA, el speră să tragă de timp. O pseudo-reformă a justiţiei iniţiată de partidul lui mai are de trecut câteva hopuri şi, în ciuda unor critici dure din partea Comisiei Europene, ar putea fi adoptată încă în acest an. Ar echivala practic cu iertarea de păcate a politicienilor și oligarhilor corupţi. 
Pe de altă parte, Dragnea urmează să fie reconfirmat la conducerea PSD la congresul extraordinar din luna martie. El trebuie să dovedească atât criticilor interni din partid cât şi electoratului că deţine în continuare controlul politic în România. Chiar dacă într-un final, preşedintele nu o va demite pe Kövesi, el, Dragnea a făcut tot posibilul. Ceea ce ar trebui considerat un succes. Dacă nu a reuşit acum, cu siguranţă va avea mai multe şanse data viitoare."Statul paralel" trebuie înfrânt cu orice preţ, în viziunea lui. Între timp a fost reactivat şi scenariul suspendări preşedintelui statului.
Dar din Bundestag-ul de la Berlin se solicită reacţii rapide de la Bruxelles. În cazul unor noi atacuri asupra independenţei sistemului judiciar din România ar trebui să se ia în considerare iniţierea procedurii de activare a Articolului 7 din Tratatul UE, se arată într-o scrisoare semnată de preşedintele comisiei pentru afaceri europene din Bundestag, Gunther Krichbaum. 
Iată deci, România pare a fi reuşit să se situeze în topul primilor trei copii problemă ai Uniunii Europene, alături de Polonia şi Ungaria. Întocmai ca la olimpiadă: nu contează doar să participi. Important este să mai iei și câte o medalie! Acum e timpul ca Bruxelles-ul să intre în acțiune!
Autor: Robert Schwartz
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 10753
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

Dragnea - Kă Kovesi e chiar Albă ca zăpada (cu rochiţa pătată de spermă de cei şepte pitiHOŢI ce o vor fără chiloţi)  Empty Ruperea de oase pentru Kovesi

Mesaj Scris de Admin Lun Feb 26, 2018 1:22 am

De la mineriadele din 1990 n-am mai văzut o asemenea încleștare. Și atunci demarcațiile între tabere erau la fel de nete. Numai că atunci C.T. Popescu era de partea FSN-ului, iar Rareș Bogdan reprezenta partea gongorico-penibilă a Vetrei Românești. Vatra Românească a lui Rareș Bogdan sună acum ca un amplificator german defect, rămas dintr-un război de care oamenii abia își aduc aminte. Marele servant al stîngii de la Adevărul, printr-un carambol greu de explicat, a ajuns un internaționalist de vază, un isteric de serviciu și un filoamerican. Noua generație de patrioți arată ca niște țîngălăi în pantaloni scurți, obsedați de guma de mestecat și care se încurcă la „Muma lui Ștefan cel Mare“. Toată trupa care cîntă melodiile Binomului vrea să-i sfâșie pe Tudorel Toader și pe Dragnea. Cap de haită – C.T. Popescu. La coada turmei, un cîntăreț care a descoperit că are mai mare audiență la puștime atunci cînd vorbește, nu atunci cînd cîntă.
Mărturisesc că mă lasă nepăsător tot acest război între tabere. În fapt, el ascunde nevoia de control asupra acestui cap de pod din Estul Europei. Prin 1998-2000, CTP încerca să joace același rol al antiamericanilor de la Scânteia și Adevărul. Acum, după ce batalioane de combatanți au schimbat orientarea, CTP-ul combate ca un soldat american (dintre cei dezertați de pe fronturile care dau bătăi de cap).
Să-i lăsăm însă pe combatanți și să încercăm să revenim la problemă. PSD-ul ar vrea s-o vadă pierdută pe Kovesi, deși puzderia de dosare și de bube în cap îl face să tacă. Cine îl sprijină pe Tudorel Toader? Prim-ministrul care l-a chemat de urgență din Japonia? Mai mare inutilitate nici că se putea! Ca să decidă ce? Viorica Dăncilă este departe de a fi un politician de luat în seamă. I-a stricat rostul ministrului și l-a băgat într-o viteză pentru care nici ea, nici PSD-ul, nici Tudorel Toader nu erau pregătiți. I-au smuls o conferință de presă întîrziată, în care ministrul a citit un raport pe care la fel de bine putea să-l transmită și pe e-mail. Vorba Alinei Mungiu, mult mai deștept ar fi procedat dacă l-ar fi tradus în cîteva limbi de circulație sau măcar în engleză (nu cea vorbită de Viorica Dăncilă, Laura Kovesi sau Liviu Dragnea) și l-ar fi trimis pe la toate cancelariile importante, inclusiv la Bruxelles. Și abia apoi l-ar fi lansat. Dar pregătit, nu așa, ca un patefon pus să cînte în mijlocul pieței.
Stilul Tudorel Toader va rămîne proverbial în conferințele de presă din România. Dar dincolo de stil, ministrul Justiției a venit cu 20 de puncte care se referă la abuzuri, greșeli și ilegalități. Sunt ele adevărate sau nu? Geaba a zis Klaus Iohannis că sunt neclare. A încercat și el să se scoată dintr-o situație fără replică. Cele 20 de puncte sunt ca tabla înmulțirii. Nici bădia de la Parchetul General, cel care s-a chinuit să numere 12 brățări de aur, nici Dogioaica, nici CTP-ul, nici Rareș Bogdan cu ai săi trupeți nu au găsit greșelile din cele 20 de puncte. Este drept că ei sunt juriști cum sunt și eu. Plus că au vînă și energie de propagandiști. În stilul acesta isteric sau de protest à la Piața Victoriei și Piața Mare din Sibiu, Tudorel Toader este vinovat pentru că are un neg și chelie, pentru că vine de la Iași și pentru că alunecă mai ușor ca pe patine la fiecare răspuns care nu-i place. Dar toate acestea n-au nici o legătură cu greșelile și abuzurile comise de DNA și de Laura Codruța Kovesi.
Drept care, toată hămăiala lui CTP, a lui Rareș Bogdan, a Dogioaicei și a lui Tăpălagă mă lasă rece.
Și pentru PSD, și pentru DNA și CSM, cele 20 de acuzații rămîn ca niște pietre greu de urnit sau de îngropat în țipete de mahala. Cînd vor cădea 10-15 dintre acuzații, mai vorbim. Pînă atunci PSD-iști rămîn la fel de corupți și de mici, iar adversarii lor, la fel de isterici și de ofticoși pentru că nu le pot sufla puterea.
Eu aștept juriștii care să demonteze acuzațiile. Sau instituția care să le confirme. Hămăielile acestea, cu atac la DNA, la justiție, la statul de drept, la democrație, nu sunt decît un tărăboi găunos.
                                                                                                                                  Cornel NISTORESCU
Sursa: COTIDIANUL
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 10753
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

Dragnea - Kă Kovesi e chiar Albă ca zăpada (cu rochiţa pătată de spermă de cei şepte pitiHOŢI ce o vor fără chiloţi)  Empty Îşi rupe dinţii Dragnea în revocarea lui Kövesi?

Mesaj Scris de Admin Lun Feb 26, 2018 11:24 pm

Cererea de revocare a Laurei Codruța Kövesi de la conducerea DNA este încununarea campaniei de linșaj mediatic și a numeroaselor tentative legislative de știrbire a atribuțiilor DNA dusă de coaliția PSD-ALDE.Analizat la rece, raportul pre­zen­tat de ministrul Tudorel Toader pare mai mult un cadou otrăvit oferit alianței politico-mediatice care vrea în­lă­tu­rarea lui Kövesi. Este atât de lipsit de consistență ar­gumentativă și de substanță juri­di­că, ba chiar la li­mita legii, plin de bazaconii, de inexac­tități, con­siderente per­so­nale, scoateri din context și răstălmăciri, încât președintelui Iohannis nu-i va fi deloc greu să-și întemeieze re­fu­zul evocării. Scris pentru satis­fa­ce­rea celor mai înverșunați poli­ti­cieni angajați în lupta cu „statul paralel“ și pentru publicul An­te­nei 3 și RTV, rechizitoriul lui Tu­dorel Toader i-a servit pe tavă lui Iohannis toate argumentele ne­ce­sare pentru respingerea re­vo­cării lui Kövesi.
D-ale lui Tudorel Toader

„Numeroasele ieșiri publice ale procurorului șef DNA cu privire la legile justiției, afirmațiile de o gravitate fără precedent și nereale ale au afectat iremediabil imaginea României. Această situație nu poate continua întrucât vorbim, deja, de interesele naționale și protejarea acestora, iar orice autoritate publică ce o va tolera în continuare își va asuma acțiunile desfășurate în detrimentul interesului național.“

Ce urmărește Dragnea?
Puțin probabil ca Tudorel Toader să nu fi fost conștient de hibele majore ale rechizitoriului său, dar a ales să-și facă praf au­to­ri­ta­tea epistemică pentru a-și men­ține funcția, așa cum Alina Mun­giu Pippidi a ales să expună pu­blicului falsitatea autorității sale ”deontice”, susținând raportul. In­teresant este însă că liderii coa­li­ției, Dragnea și Tăriceanu, au bă­gat capul la cutie și au transmis ordinul pe unitate: negați că ur­mărim suspendarea lui Iohannis dacă n-o revocă pe Kövesi. Cum de revocat e clar că Iohannis n-o revocă (a spus-o deja suficient de clar), în logica acțiunii de „de­capare“ a DNA trebuia să urmeze suspendarea. Strategia pare însă mai complexă. Mulți analiști se întreabă ce urmărește Liviu Drag­nea, regizorul și scenaristul aces­tei acțiuni politice al cărei final are totuși puține șanse să fie un suc­ces. Ce câștigă și ce pierde din această nouă criză pe care a declanșat-o?se) poate fi citită în această cheie și arată că revocarea era decisă încă din 14 februarie (data anun­țu­lui lui Dragnea), precedată fi­ind de extrem de bine coor­do­na­tul atac mediatic de la Antena 3 și RTV, la care s-a muncit câteva săptămâni, așa cum reiese din stenogramele publicate de DNA. Relația directă dintre congres și revocare devine acum trans­pa­ren­tă: Dragnea are legitimitatea să schimbe fără fricțiuni garni­tura de vicepreședinți, să-i în­lă­ture și pe ultimii contestatari, să modifice statutul partidului și să se poziționeze drept candidat la prezidențiale. Un alt beneficiu es­te că și-a remobilizat propriul elec­torat, dându-i un os nou de ros prin mutarea dezbaterii pu­blice de la „revoluția fiscală“ și urmările ei catastrofale în salarii, inflație și deficit comercial, su­bi­ect care făcea agenda și îi nemul­țu­mea inclusiv pe bugetari. Poate fi însă un avantaj pe termen scurt.

Iohannis, erou pe mâna PSD
Pe de altă parte, dezavantajele pentru PSD și Dragnea personal sunt mai multe. Așa cum s-a re­ac­tivat publicul PSD, tot așa și cel anti-PSD a primit un nou im­puls. Și încă ce impuls! De la pri­mele ore de după anunțul lui Tu­dorel Toader, mii de oameni au ieșit pe străzi în marile orașe, la fel duminică seara, pe un ger nă­prasnic. E un electorat în creș­tere, după cum arată sondajele de opinie, pe care PSD (și nu opo­ziția) reușește să-l mențină per­manent în priză. Greșeala majoră a PSD este însă că l-a repoz­ițio­nat pe președintele Iohannis drept jucător, după ce acesta își ostilizase susținătorii prin ac­cep­tarea fără crâcnire a Cabinetului Dăncilă, exact pe subiectul la care aceștia rezonează din plin: an­ticorupția și Kövesi. Chiar da­că nu împinge lucrurile spre sus­pendarea președintelui (așa cum se prefigurează în momentul aces­ta, deși bănuiesc că e vorba doar de o stratagemă), Dragnea are o problemă: va fi obligat să-l transforme pe Iohannis în ina­mi­cul numărul 1, să declanșeze campania mediatică împotriva acestuia, să-l confrunte la scenă des­chisă. Altfel, va ieși înfrânt fără drept de apel în fața lui Io­hannis și va fi perceput ca atare de opinia publică, mai ales după atâta tevatură. Și până acum pre­ședintele a fost acuzat că pa­tro­nează „statul paralel“ și „abuzu­rile“ lui, vocea cea mai sonoră fiind a lui Tăriceanu, dar este de așteptat ca în viitor campania de demonizare să se fixeze în special pe șeful statului, cu Dragnea vârf de lance. Rezultatul? Tema co­rup­ției, a luptei cu justiția, cu Kö­ve­si, cu DNA și cu tot ce mișcă în zona asta va deveni principala temă a viitoarei campanii. E un teren pe care PSD nu e avantajat, iar Dragnea cu atât mai puțin, în special dacă va candida: poate cel mult să-și conserve propriul electorat, ceea ce nu este însă suficient în perspectiva ale­ge­ri­lor. Pe de altă parte, fără în­fie­rarea „statului paralel“ și a tan­demului Kövesi-Iohannis, PSD rămâne fără obiectul muncii și din spatele perdelei de fum va ieși cealaltă temă majoră pe care se tot screme s-o îngrope: bu­ta­foria creșterii salariilor.

Stratagema apelării la CCR
Deși varianta suspendării nu poa­te fi scoasă din calcul, se profi­lează ca etapă intermediară o strategie centrată pe contestarea la Curtea Constituțională. Observăm că vuvuzelele media și majoritatea vectorilor de opinie din PSD, printre care și pr­e­mie­rul Dăncilă, avansează ideea că președintele ar fi „obligat“ s-o revoce pe Kövesi, altfel se va ajun­ge la un „conflict de natură constituțională“. PSD e lovit de amnezie, pentru că, așa cum a ex­plicat Augustin Zegrean, fostul președinte al CCR: „Dacă Pre­şe­dintele României nu ar avea ni­ciun drept de examinare şi de apreciere asupra propunerilor făcute de CSM pentru numirea judecătorilor şi procurorilor sau în anumite funcţii de con­du­cere, dacă nu ar putea refuza numirea nici motivat şi nici mă­car o singură dată, atribuţiile Pre­şedintelui României (...) ar fi golite de conţinut şi importanţă, așa cum se arată în Decizia CCR 375/06.07.2005“. Mai mult ca sigur că PSD sau guvernul vor ataca la CCR decizia de res­pin­ge­re a revocării semnată de Io­han­nis, mizând că ea va fi acceptată. Complicat, pentru că, totuși, Curtea a declarat ne­cons­ti­tu­țio­nal ar­ti­colul din legile justiției care spu­nea că șeful statului nu poate res­pinge decât o singură da­tă, mo­ti­vat, propunerea CSM pentru pre­ședintele Înaltei Curți. Dar nimic nu este exclus. O de­ci­zie fa­vo­ra­bilă PSD-ului, care să de­cla­re ne­constituțional actul lui Io­hannis de respingere a revocării lui Kövesi, ar deschide noi opor­tu­­nități pentru coaliție şi ar fi mo­tiv pentru suspendarea peședin­telui.

Congresul și revocarea
Un prim beneficiu este că a de­monstrat conducerii partidului - baronilor, pe­na­lilor și celor care îl suspectau de în­țelegeri și ne­go­cieri oculte - că lup­tă „pe bune“ cu DNA și face tot ce depinde de el pentru a scăpa de Kövesi. Con­vo­ca­rea peste noapte a congresului extra­or­dinar (după ce inițial îl refu­za­

Suspendarea sau sinuciderea PSD

Iohannis: o susțin pe Kövesi
„Prestația pe care a avut-o domnul Tudorel Toader, sincer, nu mi-a plăcut, ceea ce a prezentat a fost lipsit de claritate. Nu au fost motive temeinice pentru a propune revocarea, legea prevede destul de detaliat condițiile de revocare. Am spus în repetate rânduri că DNA face o treabă bună, o susțin pe doamna Kövesi, susțin și activitatea DNA, iar ceea ce am auzit aseară nu a fost de natură să-mi schimbe opinia.“

Este deci posibil ca Dragnea și cartelul penalilor să fie atât de disperați de perspectiva ca Kö­vesi să-și ducă mandatul la bun sfârșit, iar dosarele și con­dam­nă­rile să meargă înainte, încât să nu accepte inutilitatea zbaterilor de peste un an și să treacă și această linie roșie. Unicul avantaj major pentru ei ar fi că Tă­ri­cea­nu, în cele 30 de zile de in­te­ri­mat la Cotroceni, îi va schimba nu doar pe Kövesi și Lazăr, ci și pe toți adjuncții și șefii de secție deveniți indezirabili și va instala în locul lor niște marionete pese­diste.
În rest, suspendarea e sinucidere curată pentru PSD. Ar fi a treia suspendare (ratată) a preșe­din­telui atunci când partidul s-a aflat la putere, toate din același motiv: îngenuncherea justiției și a statului de drept. Imaginea Ro­mâniei va fi praf și pulbere și sanc­țiunile aplicate vor fi pe măsură. Problema e că PSD nu dă multe parale pe soarta Ro­mâ­niei. În plan intern, nu doar că Iohannis se va întoarce victorios la Cotroceni, având în buzunar al doilea mandat, dar și opoziția va crește spectaculos. Pentru că, în­tr-un referendum pentru demi­terea președintelui, implicarea și rolul opoziției devin determi­nan­te. Este ocazia miraculoasă pen­tru ieșirea ei din băltire. Să nu ui­tăm că în 2009, la alegerile par­lamentare, la nici doi ani de la referendumul pentru demiterea lui Băsescu, PDL a câștigat de unul singur mai multe mandate decât alianța PSD-PC. Deci, dacă vrea să piardă nu doar pre­zid­en­țialele, ci și parlamentarele, PSD nu are decât să meargă la sus­pen­darea lui Iohannis.
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 10753
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

Dragnea - Kă Kovesi e chiar Albă ca zăpada (cu rochiţa pătată de spermă de cei şepte pitiHOŢI ce o vor fără chiloţi)  Empty PUNCT DE VEDERE față de propunerea formulată de ministrul Justiției privind revocarea din funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție (I)

Mesaj Scris de Admin Mier Feb 28, 2018 12:55 am

Potrivit dispozițiilor art. 54 alin. 4 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, revocarea procurorilor din funcțiile de conducere se face de către Președintele României, la propunerea ministrului Justiției, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.
Astfel, propunerea de revocare din funcția de procuror șef este întemeiată pe dispozițiile art. 51 alineatul 2 lit. b din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, respectiv „exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilităților și aptitudinile manageriale”.
Considerații generale
În motivarea acestei propuneri, ministrul Justiției a depus documentul intitulat „Raport privind activitatea managerială de la Direcția Națională Anticorupție” înregistrat la Ministrul Justiției cu nr. 17472/22.02.2018.
În partea introductivă a raportului este precizat că „raportul de față reprezintă luarea de poziție a ministrului Justiției determinată de rolul său constituțional” și „privește activitatea managerială desfășurată de către procurorul șef al DNA” în „perioada de referință februarie 2017 – februarie 2018”.
Totodată, se susține că „s-a realizat o analiză privind organizarea eficientă, comportamentul, comunicarea, asumarea responsabilităților și aptitudinile manageriale ale procurorului șef DNA”.
Ministrul Justiției a consemnat în raport că analiza a fost realizată având la bază următoarele:
1. „Raportul de evaluare a eficienței manageriale și a modului de îndeplinire a obligațiilor procurorului șef al DNA ca urmare a pronunțării de către Curtea Constituțională a României a Deciziei nr. 68 din 27 februarie 2017 prin care s-a constatat un conflict de natură constituțională între Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție –Direcția Națională Anticorupție și Guvernul României”,
2. „Raportul Direcției de inspecție judiciară pentru procurori privind controlul efectuat în baza Ordinului nr. 71 din 3 iulie 2017 al inspectorului șef al Inspecției Judiciare”, în forma publicată pe site-ul Inspecției judiciare cu titlul „Raport privind eficiența managerială și modul de îndeplinire a atribuțiilor ce decurg din legi și regulamente, de către conducerea structurii centrale a Direcției Naționale Anticorupție precum și respectarea normelor procedurale și regulamentare de către procurori și personalul auxiliar de specialitate din cadrul parchetului vizat” înregistrat cu nr. 5115/IJ/982/DIP/2017 emis în 15 septembrie 2017,
3. „Acumulările de la începutul perioadei de referință și până în prezent, pe analiza faptelor, acțiunilor concrete, inclusiv a declarațiilor publice ale procurorului șef al DNA reflectate în documente ale autorităților publice”.
Raportul de evaluare al ministrului Justiției conține un număr de 20 de motive care au stat la baza deciziei de propunere a revocării, cu privire la care, niciodată, ministrul Justiției nu a cerut un punct de vedere sau date ori informații legate de aspectele pe care le-a evaluat.
Perioada de evaluare la care ministrul Justiției a făcut referire în conținutul raportului pe care și-a întemeiat propunerea de revocare din funcția de procuror șef este indicată ca fiind februarie 2017 – februarie 2018, dar motivele propunerii de revocare au în vedere și concluziile controlului efectuat de Inspecția Judiciară, control care a vizat activitatea managerială din anul 2016 și semestrul I 2017.
Având în vedere aceste aspecte, vă depun Raportul privind activitatea managerială desfășurată ca procuror șef în perioada 2016 – semestrul I 2017 care conține măsurile manageriale dispuse privind organizarea eficientă a activității DNA și rezultatele obținute ca urmare a implementării acestor măsuri, raport care a fost predat și echipei de inspectori judiciari din cadrul Inspecției Judiciare cu ocazia controlului desfășurat în anul 2017.
Acest raport este relevant întrucât ministrul Justiției și-a motivat propunerea de revocare din funcție preluând argumente din conținutul unui raport al Inspecției Judiciare în forma emisă în 15 septembrie 2017, deși prin Hotărârea nr. 686 din 31 octombrie 2017 a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii s-au aprobat doar parțial concluziile din acel raport al Inspecției Judiciare.
Înainte de a prezenta argumentele prin care dovedesc că motivele pentru care se propune revocarea din funcție nu sunt întemeiate și nici reale, voi prezenta câteva din rezultatele obținute ca urmare a implementării măsurilor manageriale descrise în raportul pentru perioada 2016 – semestrul I 2017.
În anul 2016, urmare a măsurilor manageriale dispuse au fost obținute cele mai impresionante rezultate de la înființarea DNA:
– cel mai mare număr de cauze trimise la instanțe prin rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției;
– cel mai mare număr de inculpați trimiși în judecată;
– cea mai mare valoare a măsurilor asiguratorii instituite;
– au fost instituite, pentru prima dată de la înființarea direcției, măsuri asiguratorii asupra unor bunuri imobile situate în străinătate.
Pentru a evidenția în mod sintetic și clar aceste creșteri ale indicatorilor de cantitate și calitate voi efectua o analiză comparativă a datelor statistice.
Numărul rechizitoriilor a crescut în fiecare an1.
Dragnea - Kă Kovesi e chiar Albă ca zăpada (cu rochiţa pătată de spermă de cei şepte pitiHOŢI ce o vor fără chiloţi)  Obiect2




Dragnea - Kă Kovesi e chiar Albă ca zăpada (cu rochiţa pătată de spermă de cei şepte pitiHOŢI ce o vor fără chiloţi)  Obiect2




Dragnea - Kă Kovesi e chiar Albă ca zăpada (cu rochiţa pătată de spermă de cei şepte pitiHOŢI ce o vor fără chiloţi)  Obiect2
Dragnea - Kă Kovesi e chiar Albă ca zăpada (cu rochiţa pătată de spermă de cei şepte pitiHOŢI ce o vor fără chiloţi)  Obiect2
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 10753
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

Dragnea - Kă Kovesi e chiar Albă ca zăpada (cu rochiţa pătată de spermă de cei şepte pitiHOŢI ce o vor fără chiloţi)  Empty PUNCT DE VEDERE față de propunerea formulată de ministrul Justiției privind revocarea din funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție (II)

Mesaj Scris de Admin Mier Feb 28, 2018 12:57 am

Calitatea și obiectivitatea dosarelor instrumentate s-a reflectat și în numărul condamnărilor obținute și în numărul redus de achitări. Măsurile dispuse au dus la menținerea procentului de achitări la aproximativ 10% în ultimii ani.
Analiza motivelor invocate în propunerea de revocare
1. Situație fără precedent în cadrul raporturilor dintre autoritățile publice din România: într-un singur an trei conflicte juridice de natură constituțională în care Direcția Națională Anticorupție prin conducerea acesteia a fost chemată în fața instanței constituționale la sesizarea altor autorități publice care au invocat încălcări ale competențelor lor de către DNA și comportamentul lipsit de loialitate constituțională al procurorului șef DNA.
Ministrul Justiției a motivat că se impune revocarea din funcția de procuror șef, deoarece acest motiv constituie „un comportament reprezentând încălcarea sistematică a Constituției”.
Pe site-ul Curții Constituționale la secțiunea „Decizii de admitere” sunt afișate 50 de decizii de admiterea excepțiilor referitoare la diferite dispoziții legale, printre care și două dintre deciziile de admitere a conflictelor de natură constituțională amintite de ministrul Justiției.2
Este evident că, uneori, lipsa de previzibilitate a legislației poate duce la interpretarea diferită a unor dispoziții legale și ulterior la pronunțarea unor decizii de admitere a unor excepții de neconstituționalitate sau la declanșarea unor conflicte juridice de natură constituțională.
Așa cum, chiar ministrul Justiției a arătat, cele două conflicte din anul 2017 nu sunt unice, fiind constatate în ultimii ani 13 astfel de conflicte de constituționalitate, o parte dintre ele implicând autorități din sistemul judiciar.
Este de remarcat că nu a existat nicio situație în care să se fi solicitat sancționarea ori schimbarea din funcție a persoanelor care au condus aceste instituții, ori celor care conduc autoritatea legislativă care a adoptat dispozițiile legale contrare Constituției.
Chiar ministrul Justiției susține în „Raportul de evaluare a eficienței manageriale și a modului de îndeplinire a obligațiilor procurorului șef al DNA ca urmare a pronunțării de către Curtea Constituțională a României a Deciziei nr. 68 din 27 februarie 2017”3 că „soluția de constatare a unui conflict juridic de natură constituțională și conduita de urmat pentru autoritatea care a acționat s-a declanșat și realizat remediul constituțional corespunzător”.
Faptul că, din 13 constatări ale conflictelor de constituționalitate în ultimii 14 ani, în două cazuri s-a stabilit că DNA s-a aflat în conflict cu alte instituții ale statului, nu poate constitui o încălcare sistematică a Constituției.
Mai mult decât atât, „încercând o clarificare a sintagmei conflict juridic de natură constituțională între autoritățile publice, Comisia de la Veneția a spus că este vorba de fapt de conflicte de competență pozitive sau negative într-un caz concret”.4 Astfel, prin analogie, conflicte de competență există în mod frecvent și între instanțele judecătorești sau parchete, iar rezolvarea acestor conflicte de competență se face de către instanța ierarhic superioară. Nicicând nu s-a pus problema sancționării unui judecător sau procuror pentru că s-a considerat competent să soluționeze o cauză.
Mai mult, potrivit art. 147 alin 4 din Constituție deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.
Ca atare, ministrul Justiției nu poate aplica retroactiv efectele unei decizii a Curții Constituționale de la sine putere și să reproșeze unui magistrat că nu a prevăzut ce decizii vor fi pronunțate și cum vor fi motivate pentru a-și adapta comportamentul instituțional.
2. Decizia nr. 68/2017 a Curții Constituționale – Direcția Națională Anticorupție a acționat ultra vires și-a arogat o competență pe care nu o posedă
Ministrul Justiției a motivat că se impune revocarea din funcția de procuror șef deoarece „exercitarea conducerii unei instituții cu încălcarea limitelor de competență ale acesteia se încadrează între motivele care justifică revocarea”.
Decizia nr. 68 din 27 februarie 2017 prin care s-a constatat un conflict de natură constituțională între Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție și Guvernul României este o premieră în justiția românească.
A fost prima dată când o decizie a Curții Constituționale a analizat temeinicia unei sesizări penale, competență exclusivă până la acel moment a organelor judiciare.
Anterior acestei decizii, nici dispozițiile legale, nici practica organelor judiciare și nici doctrina juridică nu excludeau săvârșirea infracțiunilor de favorizarea făptuitorului ori folosirea influenței sau autorității de către o persoană ce deține o funcție de conducere într-un partid în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite prin promovarea sau adoptarea unor acte normative.
Prin Decizia nr. 68/2017, Curtea Constituțională a stabilit că dispozițiile constituționale referitoare la separarea puterilor în stat impun ca dispoziția derogatorie prevăzută de legiuitor pentru infracțiunea de conflict de interese, respectiv în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative, să fie aplicată prin analogie și cu privire la alte infracțiuni, dintre care a menționat favorizarea făptuitorului și folosirea influenței sau autorității de către o persoană ce deține o funcție de conducere într-un partid în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Consfințirea acestei metode de interpretare de către Curtea Constituțională nu putea fi prevăzută anterior emiterii deciziei de nici un magistrat, procuror sau judecător.
Ministrul Justiției susține că am condus instituția „prin încălcarea limitelor de competență”, deși la data înregistrării la DNA a plângerii penale despre care se face vorbire, această decizie nu era pronunțată, iar dispozițiile legale, jurisprudența anterioară a Curții Constituționale și a Înaltei Curți de Casație și Justiție, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului au fost respectate în totalitate, după cum urmează:
Respectarea dispozițiilor legale
Principiul legalității presupune că activitatea procurorului se bazează pe investigarea obligatorie, conform dispozițiilor procesual penale, în cazul unei sesizări care îndeplinește cerințele prevăzute de art. 288 Cod procedură penală. Prin urmare, orice sesizare adresată parchetului în unul din modurile de sesizare prevăzute de dispozițiile art. 288 Cod procedură penală trebuie să urmeze procedura prevăzută de lege, neputându-se deroga sub nici o formă de la aceasta.
Respectarea jurisprudenței anterioare a Curții Constituționale
Principiul legalității în activitatea procurorilor este consacrat și de jurisprudența constantă a Curții Constituționale care a statuat că „ procurorii își desfășoară activitatea pe baza principiilor legalității…DNA fiind magistratură specială instituită pentru combaterea infracțiunilor de corupție5” sau „procurorul nu poate renunța la realizarea activităților de investigare a infracțiunilor…având obligația de a strânge probele necesare cu privire la existența infracțiunilor…deoarece Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății6.
Același aspect este reținut de Curtea Constituțională și în decizia236/19.04.2016 care a statuat că organele de urmărire penală sesizate cu privire la săvârșirea unei fapte penale de către una sau mai multe persoane trebuie să facă o minimă verificare a susținerilor din care să rezulte atât existenta faptei și inexistența vreunui caz care împiedică exercitarea acțiunii penale, cât și suspiciunea rezonabilă că s-a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală
Respectarea jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție
În deciziile pronunțate, Înalta Curți de Casație și Justiție statuează că procurorul are obligația de a desfășura o anchetă efectivă pentru aflarea adevărului, inclusiv în situațiile în care sesizarea privește adoptarea unor acte publicate în Monitorul Oficial. Sub acest aspect, sunt relevante considerentele sentinței penale nr. 529 din 4 iunie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție care a arătat că:
„Instanța constată că în speță, deși exista obligația de a desfășura o anchetă efectivă, nu au fost luate măsuri rezonabile pentru investigarea faptelor reclamate. Cu toate că obligația investigării faptelor este una de mijloace, și nu de rezultat, în cazul de față lipsește ancheta însăși (nu există niciun mijloc de investigare a plângerii)….Mai mult, în circumstanțe cum sunt cele în speță, în care plângerea vizează aspecte care decurg dintr-un act publicat în Monitorul Oficial, este de așteptat o rigoare mai mare din partea autorităților în ancheta desfășurată.”7.
Respectarea jurisprudenței Curții europene a drepturilor omului
În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului8 s-a statuat: „Pentru ca ancheta să fie considerată «efectivă», trebuie, în principiu, să fie aptă să ducă la stabilirea faptelor cauzei și la identificarea și pedepsirea celor vinovați. Aceasta nu este o obligație de rezultat, ci de mijloace, iar autoritățile trebuie să reacționeze prompt la plângerile formulate. Orice nereguli ale anchetei care afectează posibilitatea de a stabili faptele și persoanele vinovate riscă să contravină acestui standard, iar cerința de promptitudine și de termen rezonabil este implicită în acest context.”9
Procurorii de caz au respectat și jurisprudența anterioară a Direcției Naționale Anticorupție care a fost constantă în investigarea sesizărilor având ca obiect împrejurările adoptării unor acte normative, așa încât, cercetările în acest dosar au fost în concordanță cu această jurisprudență. Au mai fost înregistrate cauze cu același obiect de investigare în anul 2007 (două cauze), 2014 (o cauză) și 2015 (o cauză) astfel că nu a existat nici un temei pentru a refuza înregistrarea unei plângeri penale formulată conform legii.
Cu privire la eventuale încălcări ale legii referitoare la normele de competență a fost efectuată o verificare din partea Inspecției Judiciare.
Prin rezoluția nr. 1704/IJ/319/DIP/2017 a Direcției de inspecție judiciară pentru procurori emisă în data de 6 iunie 2017 s-a dispus clasarea cu privire la procurorul șef al DNA referitor la presupuse abateri disciplinare.
Pe de altă parte, având în vedere că acest litigiu de constituționalitate a vizat modalitatea de efectuare a urmăririi penale de către procurorii învestiți cu soluționarea cauzei, nu aveam nicio atribuție de a cenzura deciziile investigative ale magistraților, astfel încât nu poate fi reținută o exercitare necorespunzătoare a atribuțiilor de management, care nu se referă la legalitatea actelor procesuale.
De altfel, raportul nu indică în ce modalitate aș fi putut preveni nașterea conflictului fără a-mi încălca atribuțiile, în condițiile în care, la un punct subsecvent, mi se reproșează, cu privire la același dosar, că nu aș fi respectat independența procurorilor.
3. Decizia nr. 611/2017 a Curții Constituționale – prin conduita sa procurorul șef al DNA nu numai că înlătură a priori orice colaborare loială cu autoritatea care exercită suveranitatea poporului – Parlamentul României, ci refuză să participe la clarificarea unor aspecte legate de un eveniment de interes public; prin refuzul procurorului șef DNA este încălcată autoritatea Parlamentului României, organ reprezentativ al poporului
Ministrul Justiției a motivat că se impune revocarea din funcția de procuror șef deoarece „în calitate de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție a refuzat să dea curs celor 3 invitații și să se prezinte în fața comisiei speciale de anchetă”.
În cursul anului 2017 am primit mai multe invitații de a mă prezenta în fața „Comisiei speciale de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial” și de a furniza informații legate de obiectul de activitate al comisiei.
La toate invitațiile primite în perioada 07.06.2017 – 14.11.2017 am comunicat scris că „nu dețin informații și/sau documente necesare clarificării împrejurărilor și cauzelor în care s-au produs evenimentele supuse cercetării parlamentare”, după cum urmează:
– La adresa nr. 4C-30/49/07.06.2017 privind invitația pentru data de 14.06.2017, am comunicat scris prin adresa nr. 1404/C/2017 din data de 08.06.2017
– La adresa nr. 4C-30/64/13.06.2017 privind invitația pentru data de 20.06.2017, am comunicat scris prin adresa nr.1404/C/2017 din 19.06.2017
– La adresa nr. 4C-30/77 din data de 06.07.2017 privind invitația pentru data de 10.07.2017, am comunicat scris prin adresa nr.1404/C/2017 din 07.07.2017
– La adresa nr. 4C-30/85 din data de 27 iulie 2017, prin care mi s-au adresat două întrebări de către comisie, am comunicat scris prin adresa nr.1404/C/2017 din 11.08.2017.
– La adresa nr. 4C-30/139 din data de 13.11.2017 privind invitația pentru data de 15.11.2017, am comunicat scris prin adresa nr.1404/C/2017 din 14.11.2017.
În raport cu aceste aspecte, s-a făcut o verificare din partea Inspecției Judiciare iar prin rezoluția cu nr. 4937/IJ/944/DIP/2017 a Direcției de inspecție judiciară pentru procurori din 25.09.2017 s-a decis clasarea cu privire la presupuse abateri disciplinare și s-a reținut că „refuzul repetat al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție de a se prezenta fizic în fața comisiei parlamentare nu întrunește elementele constituite ale abaterii disciplinare”, precum și „faptul că răspunsul formulat nu a corespuns așteptărilor și nu a fost lămuritor pentru comisia de anchetă nu este o condiție sine qua non care ar putea contura în sarcina procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție o eventuală încălcare a prevederilor legale și constituționale”. Ca atare, s-a reținut că „nu se constată o încălcare a dispozițiilor legale și a standardelor de conduită impuse magistraților.
Ca atare, ministrul Justiției nu poate aplica retroactiv efectele unei decizii a Curții Constituționale și să reproșeze unui magistrat că nu a prevăzut ce decizii vor fi pronunțate și cum vor fi motivate pentru a-și adapta comportamentul instituțional.
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 10753
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

Dragnea - Kă Kovesi e chiar Albă ca zăpada (cu rochiţa pătată de spermă de cei şepte pitiHOŢI ce o vor fără chiloţi)  Empty UNCT DE VEDERE față de propunerea formulată de ministrul Justiției privind revocarea din funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție (III )

Mesaj Scris de Admin Mier Feb 28, 2018 12:58 am

4. Decizia nr. 757/2017 a Curții Constituționale – parchetul/DNA nu au competența de a începe urmărirea penală în privința oportunității emiterii actelor administrative individuale

Ministrul Justiției a motivat că se impune revocarea din funcția de procuror șef deoarece „în raport de dispozițiile legale care constituie temei al revocării, exercitarea conducerii unei instituții cu încălcarea limitelor de competență ale acesteia se încadrează în motivele care justifică revocarea conducătorului instituției”.

Această susținere a ministrului Justiției este infirmată chiar de Decizia nr. 757 din 23 noiembrie 2017 a Curții Constituționale care a constatat că „nu există un conflict juridic de natură constituțională între Guvernul României, pe de o parte, și Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, pe de altă parte”. Sunt relevante considerentele deciziei care menționează:

„Prin urmare, organul de urmărire penală este singurul competent să aprecieze cu privire la îndeplinirea standardului de bănuială rezonabilă, atunci când decide aplicarea art. 305 alin. (3) din Codul de procedură penală…Analizând acest aspect, Curtea constată nu este competentă să verifice dacă există probe din care să rezulte bănuiala rezonabilă pentru începerea urmăririi penaleDecizia de a începe o urmărire penală in personam este o competență exclusivă a organului de urmărire penală, ce nu poate fi controlată, atât timp cât de plano nu vizează fapte care nu intră sub incidența legii penale [a se vedea, în același sens, și Decizia nr. 68 din 27 februarie 2017]”.

Curtea reține, din studiul actelor dosarului, că, în cauză, unitatea de parchet nu cercetează legalitatea hotărârilor de Guvern, ci o faptă/fapte săvârșită/săvârșite de o persoană/mai multe persoane care poate/pot cădea sub incidența legii penale…Însă, modul de instrumentare a cauzei nu poate fi verificat pe calea art. 146 lit. e) din Constituție, rezultă că nu este de competența Curții Constituționale cenzurarea deciziei organului de urmărire penală să înceapă o urmărire penală in personam.”

Decizia Curții Constituționale vizează un dosar care se află în instrumentare pe rolul Direcției Naționale Anticorupție.

Ministrul Justiției a menționat în acest raport că „parchetele/DNA nu au competența de a începe urmărirea penală în privința oportunității emiterii actelor administrative individuale”, iar aceleași afirmații au fost făcute și în spațiul public.

Astfel, la data de 26 septembrie 2017 am sesizat Consiliului Superior al magistraturii să analizeze declarațiile publice al ministrului Justiției cu privire la ancheta Direcției Naționale Anticorupție, iar Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis prin Hotărârea nr. 1472 din 19 decembrie 2017 că declarațiile ministrului Justiției prin care acesta a susținut că procurorii DNA nu investighează fapte ce reprezintă încălcări ale legii penale au fost de natură a afecta independența sistemului judiciar.

Ca atare, Consiliul Superior al Magistraturii a statuat că tocmai ministrul Justiției este cel care și-a depășit competențele, iar Curtea Constituțională a decis că procurorii nu au fost în conflict de natură constituțională prin investigațiile în dosarul la care s-a făcut referire în cuprinsul deciziei.

Reluarea acestor critici formulate la adresa unui dosar în curs de soluționare, în care legalitatea deciziilor procurorului a fost constatată de către Curtea Constituțională, reprezintă o formă nepermisă de presiune la adresa magistratului, căruia i se sugerează, de către ministrul Justiției, soluția pe care ar trebui să o dispună în cauză.
5. Acreditarea competenței DNA de evaluare a aspectelor de oportunitate a elaborării unor hotărâri de Guvern.

Ministrul Justiției a motivat prin aceea că, în comunicatul Direcției Naționale Anticorupție privind un dosar penal au fost efectuate următoarele mențiuni: „au fost încălcate prevederile Constituției României, cele ale Legii organice 213/1998, ale Legii 107/1996 și cu O.U.G. 107/200…De asemenea, au fost încălcate o serie de dispoziții ce reglementează normele de tehnică legislativă, aspect semnalat în repetate rânduri de Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției, în perioada premergătoare adoptării hotărârii. a inițiat și promovat H.G. cu încălcarea procedurii de la nivelul Guvernului pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de acte normative.”

Ministrul Justiției a motivat că prin aceste afirmații „DNA s-a erijat în evaluator, fără nici o distincție, inclusiv asupra aspectelor de oportunitate a elaborării unor hotărâri de guvern”, ceea ce „susține aceeași exercitare a conducerii instituției cu încălcarea limitelor de competență ale acesteia”.La data de 22 septembrie 2017 a fost emis comunicatul de presă înregistrat cu nr. 906/VIII/3 pe site-ul instituției ca răspuns la solicitările formulate de reprezentanți ai mass media10, prin care a fost adus la cunoștința publicului că procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus extinderea urmăririi penale față de mai mulți suspecți în cauză, precum și faptul că, în conformitate cu prevederile legale și constituționale, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a transmis procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție referatul cauzei, în vederea sesizării Camerei Deputaților, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de P.R., deputat în Parlamentul României, fost ministru, în legătură cu săvârșirea complicității la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în exercitarea funcției ministeriale.

Comunicatul de presă a fost emis cu respectarea dispozițiilor legale naționale și comunitare în materia comunicării publice și cuprinde explicativ, pe scurt descrierea faptelor pe un ton neutru, fără elemente ce ar putea sugera o poziție subiectivă, așa încât în mod evident nu au fost depășite limite îndatoririlor profesionale de informare a opiniei publice.

Această descriere a situației de fapt nu poate constitui „exercitare a conducerii instituției cu încălcarea limitelor de competență ale acesteia” întrucât aceasta este acuzația stabilită de procuror și singura în măsură să cenzureze acuzația este instanța de judecată competentă să soluționeze cauza.

Din analiza conținutului comunicatului se poate constata cu ușurință că nu se face nicio referire la oportunitatea hotărârii de guvern, ci la suspiciunile referitoare la adoptarea acesteia cu încălcarea unor norme legale imperative. Este inexplicabilă referirea ministrului la aspecte de oportunitate, care nu se regăsesc în cuprinsul comunicatului.

Așa cum am arătat mai sus aprecierile ministrului Justiției cu privire la investigațiile procurorilor în această cauză au fost de natură să afecteze independența sistemului judiciar.
6. Lipsa de asumare a unei încălcări a dispozițiilor constituționale și legale, respectiv a corectării unei astfel de conduite

Ministrul Justiției a motivat că DNA a retras comunicatul de presă amintit mai sus și această împrejurare constituie temei de revocare întrucât este „un comportament de neasumare a unei erori în conducerea instituției”.

Această afirmație nu este reală.

Comunicatul de presă a fost postat la data de 22 septembrie 2017 pe site-ul instituției „http://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=8375 ” și nu a fost retras, fiind și în prezent pe site în aceeași formă.
7. Încălcarea principiilor care guvernează exercitarea funcției de conducere a unei autorități publice. „Performanța” procurorului șef de a determina Curtea Constituțională să explice pe larg că instituția DNA nu este nici Guvern, nici Parlament, nici Curtea Constituțională, nici instanță de judecată și că în calitate de conducător al acestei instituții trebuie să respecte competențele legale ale DNA, precum și să aibă o conduită constituțională loială

Ministrul Justiției motivează că „au existat trei conflicte de natură constituțională” care „demonstrează refuzul cooperării loiale de către procurorul șef al DNA” și „constatăm folosirea nelegală a resurselor umane și materiale în sensul deturnării Direcției Naționale Anticorupție de la scopul și competențele sale legale.

Motivarea din raport a ministrului Justiției pleacă de la mențiuni cuprinse în „Avizul privind compatibilitatea cu principiile constituționale și statul de drept a acțiunilor Guvernului României cu privire la alte instituții ale statului și Ordonanța de urgență a Guvernului de modificare și completare a Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului în România.

Acest aviz nu are nici o legătură cu instituțiile din sistemul judiciar și cu atât mai mult nu are legătură cu Direcția Națională Anticorupție sau cu acțiunile procurorului șef al Direcția Națională Anticorupție.

Acest aviz vizează acțiunile derulate de Guvern cu privire la alte instituții și este emis în anul 2012 neavând nici o legătură cu situațiile explicate de ministrul Justiției referitoare la conflictele juridice de natură constituțională.

Cu privire la cele 3 decizii ale Curții Constituționale îmi mențin argumentele de mai sus prezentate la punctele 1- 4.

Referitor la „folosirea nelegală a resurselor umane și materiale în sensul deturnării Direcției Naționale Anticorupție de la scopul și competențele sale legale”, apreciez că acestea sunt afirmații nereale, nesusținute de nici măcar un argument credibil și obiectiv.

Modul în care am organizat activitatea și modul în care s-au folosit resursele umane și materiale sunt explicate pe larg în raportul de activitate managerială pe care l-am depus.
8. Comportament excesiv de autoritar, discreționar, contrar obligațiilor de rezervă și deontologice impuse magistraților

Ministrul Justiției motivează că, în Raportul Direcției de inspecție judiciară pentru procurori privind controlul efectuat în baza Ordinului nr. 71 din 3 iulie 2017 al inspectorului șef al Inspecției Judiciare au fost consemnate;

a. „indicii cu privire la săvârșirea referitoare la obstrucționarea activității de inspecție a inspectorilor judiciari prin orice mijloace” (a se vedea pag 148 și 160 din raport).

b. „prin hotărârea secției de procurori s-au constatat deficiențe la nivelul managementului instituției

c. „comportament autoritar către discreționar” întrucât în comisia de interviuri pentru recrutarea procurorilor din DNA „s-a autodesemnat” și „a desemnat și un consilier care are calitatea de judecător

Raportul privind eficiența managerială și modul de îndeplinire a atribuțiilor ce decurg din legi și regulamente, de către conducerea structurii centrale a Direcției Naționale Anticorupție înregistrat cu nr. 5115/IJ/982/DIP/2017 a fost emis în 15 septembrie 2017.

Ministrul Justiției a preluat în evaluarea sa forma inițială a raportului Inspecției Judiciare, (așa cum rezultă din link-ul postat în cuprinsul raportului) și nu forma adoptată prin Hotărârea cu nr. 686 din 31 octombrie 2017 care a eliminat o parte din constatările și concluziile inspectorilor judiciari.

Cu privire la motivele care stau la baza propunerii de revocare este de menționat:

a. Referitor la presupunerea că aș fi obstrucționat activitatea de inspecție a inspectorilor judiciari arăt că, înainte de finalizarea dezbaterilor privind raportul de control în cadrul Secției pentru procurori, am trimis obiecțiuni prin care am arătat că afirmațiile potrivit cărora aș fi obstrucționat activitatea de control sunt neadevărate și am prezentat documente în acest sens.

Astfel, la pagina 148 în raportul de control la care face trimitere ministrul Justiției s-a reținut că, împreună cu consilierul personal și un procuror șef serviciu aș fi obstrucționat activitatea de control a unor dosare de la Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție. Așa cum am menționat și în obiecțiuni, dosarele procurorului M.I.M au fost verificate în cadrul activităților de control de către inspectorul judiciar H.M, fiind întocmită o listă scrisă personal de acest inspector cu dosarele pe care le-a cerut spre verificare, precum și cu bifarea dosarelor verificate. Vă depun copia înscrisului realizat personal de inspectorul judiciar H.M care dovedește că dosarele cerute spre verificare au fost verificate.

Inspecția judiciară a demarat verificări cu privire la această situație și până în prezent nu am primit comunicarea soluției dispuse.

Referitor la pretinsa acțiune de obstrucționare activității de control descrisă la pagina 160 din raport menționez că s-au efectuat verificări de către Inspecția Judiciară iar prin rezoluția cu nr. 7044/IJ/1469/DIP/2017 a Direcției pentru inspecția judiciară pentru procurori din 20 decembrie 2017 s-a clasat sesizarea din oficiu întrucât nu s-a comis nici un act de obstrucționare a controlului.

În ceea ce privește susținerea că „prin hotărârea secției de procurori s-au constatat deficiențe la nivelul managementului instituției” arăt că, prin Hotărârea nr. 686 din 31 octombrie 2017 a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii s- a decis că activitatea managerială a conducerii Direcției Naționale Anticorupție a fost eficientă, inclusiv din perspectiva procurorului șef al Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, precum și a procurorului șef adjunct direcție care a coordonat activitatea acestei secții.

La fila 24 din Hotărârea nr. 686 din 31 octombrie 2017 a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii sunt eliminate constatările inspectorilor judiciari cu privire la această secție întrucât „sunt constatări personale ale unor inspectori judiciari…reprezintă simple aprecieri subiective fără bază factuală și care exced tematicii de control.”

Cu privire la susținerea că a existat un „comportament autoritar către discreționar” aceasta este total subiectivă, nereală și nu se bazează pe nici un motiv obiectiv. Se justifică această afirmație prin aceea că procurorul șef „s-a autodesemnat” în comisia de interviuri pentru recrutarea procurorilor din DNA și „a desemnat și un consilier care are calitatea de judecător” să facă parte din această comisie.

Conform art. 87 alin. 6 din Legea nr. 304/2004, Comisia de interviu este numită prin ordin al procurorului șef și este formată din 3 procurori din cadrul direcției. Din comisie pot face parte și specialiști în psihologie, resurse umane și alte domenii. Comisia constituită pentru interviul din 26.01.2017 a avut în componență 3 procurori din direcție și alți specialiști (consilier al procurorului șef care este și formator al Institutului Național al Magistraturii și un psiholog), conform legii. De asemenea, comisia constituită pentru interviul din 26.04.2017 a avut în componență din 3 procurori din direcție și alți specialiști (consilier al procurorului șef, care este și formator al Institutului Național al Magistraturii și un psiholog), conform legii.

Controlul Inspecției Judiciare a reținut în mod eronat că din cele două comisii la care se face referire au făcut parte doi procurori și un judecător, fiind evident că au făcut parte trei procurori, un psiholog și un judecător –formator al Institutului Național al Magistraturii.

Astfel, prin raportare la cerința art. 87 alin. 6 din Legea nr. 304/2004, nu există nicio abatere de la dispozițiile legale menționate, iar numirea conform legii a unei comisii de interviuri nu poate fi apreciată drept „comportament autoritar”.Referitor la „auto desemnarea” în comisia de interviu procurori și la „aparenta lipsă de imparțialitate” în procedura selecției și numirii procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, trebuie să precizăm că au fost respectate în totalitate dispozițiile art. 3 alin. 3 din OUG 43/2002 și art. 85 din Legea nr. 304/2004.

Nu există niciun text de lege care să interzică procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție să facă parte din comisiile de interviu a personalului recrutat. De altfel, la pagina 429 din raportul Inspecției Judiciare unde se analizează modul de îndeplinire al atribuțiilor prevăzute în Regulamentul de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție se reține ca activitate îndeplinită „participarea procurorului șef la două interviuri de selectare a procurorilor din direcție” fără a se reține însă că nu s-au respectat dispozițiile legale sau că nu ar fi fost legală o astfel de participare.

Mai mult, inspecția judiciară a efectuat și o altă verificare privind desemnarea „consilierului care are calitatea de judecător” să facă parte dintr-o comisie de verificare a unor dosare, iar prin rezoluția cu nr. 7045/IJ/1470/DIP/2017 a Direcției de inspecție judiciară pentru procurori emisă în 15.11.2017 s-a constatat că nu s-a încălcat nici o dispoziție legală.
9. Implicarea în anchetele altor procurori, anchete realizate cu încălcarea competențelor constituționale

Ministrul Justiției motivează că „declarațiile publice de notorietate relevă comportament excesiv de autoritar” referind-se la o declarație „mi-am asumat acest dosar”.Simplele declarații publice privind o anumită situație nu pot echivala cu un „comportament excesiv de autoritar” dacă nu sunt însoțite și de dovezi sau alte motive obiective.

Ministrul Justiției se prevalează de un document care nu a fost încă aprobat prin procedura prevăzută de lege și ca atare neconfirmat din punctul de vedere al corectitudinii și obiectivității.

Referitor la anumite susțineri efectuate cu ocazia unui interviu la un post de radio am explicat că am folosit expresia „mi-am asumat dosarul” în sensul strict prevăzut de atribuțiile mele profesionale, adică acelea de a verifica legalitatea actelor emise de către procurori. Conforma Codului de procedură penală și ale Regulamentului de ordine interioară al DNA.

Și am explicat că, în dosarul despre care se face vorbire în raport, am verificat legalitatea actelor emise potrivit legii și în procedurile prevăzute de Codul de procedură penală, astfel că ceea ce a făcut procurorul în mod legal mi-am asumat și eu.

Desigur, că o astfel de expresie eliminată din context poate fi interpretată în orice fel și, în lipsa unei precizări clare a declarației publice (postul de televiziune sau radio, minutul, fraza dintr-un interviu publicat în scris) sugerează o manipulare a conținutului mesajului real.

În calitate de șef al Direcției Naționale Anticorupție, eu îmi asum dosarele instrumentate de colegii mei procurori, atunci când ele au fost soluționate cu respectarea legii și a procedurilor judiciare. În această cauză am verificat legalitatea soluției dispuse, potrivit Regulamentului de ordine interioară al DNA și ca atare, mi-am și asumat-o.

Cu privire la eventuale încălcări ale legii referitoare la normele de competență a fost efectuată o verificare din partea Inspecției Judiciare, iar prin rezoluția nr. 1704/IJ/319/DIP/2017 a Direcției de inspecție judiciară pentru procurori emisă în data de 6 iunie 2017, s-a dispus clasarea față de procurorul șef al DNA cu privire la presupuse abateri disciplinare.
10.Prioritizarea soluționării dosarelor cu impact mediatic. Atitudini nedemne. Încălcarea standardelor minimale de etică și deontologie ale unui magistrat.

Ministrul Justiției motivează că „a fost publicat la data de 12 ianuarie 2018 un comunicat de presă potrivit căruia Inspecția Judiciară care a exercitat acțiunea disciplinară față de procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție și își întemeiază motivul de revocare pe „un comportament vădit neconstituțional și nelegal contrar statutului procurorului într-un stat de drept și lipsa unor veritabile aptitudini manageriale”.

Aceste motive sunt vădit subiective și neîntemeiate. Nu sunt expuse criteriile pe baza cărora a stabilit ministru Justiției „aptitudinile” sau „comportamentul ” pe care l-am avut în activitatea profesională sau în relațiile cu personalul din Direcția Națională Anticorupție.

Ministrul Justiției își bazează concluziile pe un act emis de Inspecția Judiciară care nu este definitiv și nu produce consecințe juridice, acțiunea disciplinară nefiind finalizată în procedura prevăzută de lege.

Ministrul Justiției nu își poate însuși acuzațiile Inspecției Judiciare și nu le poate da valoare de adevăr, ignorând apărările și probele pe care le-am formulat în această procedură disciplinară.

Din simpla lecturare a acțiunii disciplinare rezultă că au fost audiați procurorii prezenți la ședință, care au infirmat ceea ce ministrul Justiției a menționat în acest raport.

Din probele administrate rezultă că: nu am combătut efectele negative generate de Decizia Curții Constituționale nr. 68/2017, nu mi-am exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv și general obligatoriu al acesteia, nu am folosit exprimări inadecvate la adresa Curții Constituționale, nu am folosit un ton superior și agresiv față de colegii procurori, nu am solicitat instrumentarea urgentă a unor dosare „cu miniștrii”, pentru scopul impactului mediatic, ci în cadrul ședinței au fost dezbateri, puncte de vedere, discuții profesionale despre efectele deciziei Curții Constituționale asupra cauzelor de abuz în serviciu, operativitatea dosarelor vechi, cauzele care determină întârzieri în soluționarea dosarelor.

Din simpla citire a filelor 33 și 34 a documentului emis de Inspecția Judiciară rezultă concluziile scrise ale expertizei tehnice făcute de Institutul Național de Criminalistică și anume că: înregistrările pe care își întemeiază inspectorii judiciari concluzia audio nu sunt originale/autentice și au suferit cel puțin o modificare, au fost identificate elemente caracteristice de editare (modificări ale conținutului înregistrărilor).

Este inexplicabil modul în care ministrul Justiției a eliminat concluziile unei probe științifice, fără a avea acces la vreun înscris din dosarul cauzei.

În cadrul controlului efectuat de Inspecția Judiciară în 2017 la Direcția Națională Anticorupție a fost audiat personalul direcției: procurori, polițiști, specialiști, grefieri. Declarațiile au fost înaintate Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul procedurii de aprobare a raportului de inspecție și pot fi consultate pentru a se evalua modul în care am relaționat cu colegii.

Ca atare, nu există nici o dovadă că dosarele ar fi fost prioritizate în funcție de impactul mediatic. Dosarele sunt soluționate în funcție de criterii obiective:

– vechimea acestora (data înregistrării, data prescrierilor faptelor), controalele dispuse vizând stadiul de soluționare al cauzelor mai vechi de 1 an de la înregistrare;

– măsurile preventive dispuse în cauză, având în vedere durata limitată a acestor măsuri în cursul urmăririi penale ;

– administrarea probelor, mai ales în cazurile în care se dispun expertize tehnice, rapoarte de constatare sau se formulează cereri de asistență judiciară internațională;

– prejudiciile cauzate și riscul producerii unor alte prejudicii dacă persoanele suspectate nu sunt trimise în judecată.
11. Contestarea actelor și autorității Curții Constituționale

Ministrul Justiției motivează că, „în cadrul unor evenimente publice procurorul șef al DNA a învinovățit Curtea Constituțională punând pe seama deciziilor pronunțate de aceasta pretinsa imposibilitate a DNA de urmărire a unor fapte”, motivul revocării fiind acela că „procurorul șef a contestat însăși Constituția țării11.

În dezvoltarea argumentelor ministrul Justiției amintește anumite pasaje dintr-o prezentare pe care am susținut-o în 23 noiembrie 2017 la Forumul România-Moldova. Am fost invitată de ministrul Justiției să particip la această activitate profesională la care erau prezenți reprezentanți ai instituțiilor din justiție din România și Moldova.

În cadrul prezentării am descris mecanismele de comitere a faptelor de fraude în achiziții publice identificate în investigațiile direcției, ocazie cu care am prezentat și date statistice și moduri de operare.

În acest context am explicat efectele pronunțării acestei decizii asupra activității procurorilor anticorupție. Este normal în cadrul profesional să schimbăm opinii cu privire la modul de aplicare a legislației, efectele deciziilor Curții Constituționale sau să discutăm despre nevoia de a modifica anumite dispoziții legale.

Nu am emis nici o judecată de valoare cu privire la decizie și nu am exprimat nici un fel de opinie critică sau laudativă la adresa motivării sau a dispozițiilor deciziei.

Astfel, am precizat în prezentare: „Pe lângă concluziile acestui studiu pe decizii definitive ale instanțelor de judecată, doresc să vă prezint și câteva opinii legate de legislație, mai ales în contextul în care există acum o largă dezbatere în societate despre abuzul în serviciu.”

Așadar, aprecierile legate de cadrul normativ au fost exprimate în contextul dezbaterilor publice privind redefinirea abuzului în serviciu sau instituirea unui prag minim la această infracțiune, nefiind interzis de nici o lege să exprimi un punct de vedere cu privire la modul în care poate să fie sau nu modificată legislația.

Am precizat totodată că o consecință a respectării deciziei Curții Constituționale este faptul că s-au soluționat cu clasare un număr de 245 de dosare și a rămas nerecuperat un prejudiciu de 188 milioane de euro. În acest fel am făcut o analiză a impactului pe care decizia Curții Constituționale a avut-o în ceea ce înseamnă investigarea unui fenomen infracțional și nu am criticat în nici un fel decizia. Clasarea acelor cauze a rezultat strict din aplicarea dispozițiilor Curții Constituționale și nu a avut nici un fel de legătură cu eficiența sau ineficiența investigațiilor, tocmai având în vedere caracterul obligatoriu al deciziilor constituționale.

Faptul că am precizat la dezbateri profesionale sau publice opinia cu privire la anumite propuneri de modificare a legislației nu poate fi interpretat ca un „refuz ferm al unei schimbări de politică legislativă”.Este relevant faptul că însuși ministrul Justiției a inițiat o dezbatere publică privind redefinirea abuzului în serviciu în acord cu deciziile Curții Constituționale nr. 405/2016 și 392/2017, în acest sens fiind organizate evenimente chiar la sediul Ministerului Justiției12.

Din acest motiv, în cadrul prezentării am susținut că există o dezbatere publică, am arătat ce a decis Curtea Constituțională și care au fost efectele acestei decizii.

De altfel, evaluarea impactului pe care l-au avut modificările legislative asupra activității a fost decisă de Consiliul Superior al Magistraturii care a stabilit că acest capitol trebuie să se regăsească în structura recomandată pentru rapoartele de bilanț ale instanțelor și parchetelor.

Astfel, Hotărârea nr. 1265 din 24 noiembrie 2015 a Consiliului Superior al Magistraturii a stabilit structura recomandată pentru rapoartele de bilanț ale instanțelor și parchetelor pentru anul 2016. În această structură a fost stabilit „Capitolul II – principalele modificări legislative cu impact asupra activității parchetului în anul 201513.

Ca urmare, în raportul de activitate al Direcției Naționale Anticorupție pentru anul 2015 a fost consemnat :

Decizia CCR nr. 641 din 11 noiembrie 2014 cu privire la caracterul public și oralitatea procedurii desfășurate în camera preliminară, ale cărei efecte au fost resimțite începând cu anul 2015, a determinat creșterea semnificativă, cu peste 40%, a numărului de participări în ședințele de judecată pentru procurorii din cadrul Secției judiciare. În lipsa unei soluții legislative cu privire la modul în care urmează să se desfășoare procedura în camera preliminară, diferite instanțe au adoptat practici diferite, fiind astfel esențial ca Parlamentul să adopte inițiativa legislativă deja promovată de Ministerul Justiției cu privire la modificarea art. 345 – 348 din Codul de procedură penală.14

Evaluarea impactului modificărilor legislative și implicit al Deciziilor Curții Constituționale reprezintă o preocupare firească și necesară pentru conducătorul unei instituții, care trebuie să ia decizii cu privire la modul de utilizare a resurselor în funcție de aceste efecte.

Realizarea permanentă a unor asemenea evaluări reprezintă, astfel, o exercitare normală a atribuțiilor manageriale și nu poate constitui un motiv de revocare din funcția de conducere.
12. Contestarea autorității și actelor parlamentului

Ministrul Justiției a motivat că, în interviuri acordate pentru postul BBC, Euronews și ziarul Libertatea, procurorul șef a susținut că „modificările legislative discutate în Parlament sunt un pretext pentru a elimina capacitatea organelor de urmărire penală de a descoperi și dovedi infracțiuni”.

În toate interviurile pe care le-am acordat jurnaliștilor români sau străini am răspuns la întrebări respectând legea și codul deontologic al procurorilor.

Niciodată nu am contestat în opiniile prezentate public autoritatea altei instituții a statului. Faptul că am exprimat opinii cu privire la propuneri de modificare legislativă nu poate constitui o contestare a autorității actelor parlamentului.

Cu privire la propunerile de modificări legislative, în cursul anului 2017 am publicat mai multe comunicate de presă ale instituției în care am prezentat punctul de vedere al procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție cu privire la acestea, opiniile și observațiile fiind transmise și instituțional Consiliului Superior al Magistraturii și Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție15.

Referitor la afirmația că modificările legislative sunt un pretext pentru a elimina capacitatea organelor de urmărire penală de a descoperi și de a dovedi infracțiuni, este cuprinsă în comunicatul de presă emis în data de 14 decembrie 2017 cu privire la propunerile de modificare și completare a dispozițiilor Codului de procedură Penală și Codului Penal prin raportare la transpunerea Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 09.03.2016, precum și în interviurile pe care le-am dat ulterior.

Această afirmație a fost explicată chiar în conținutul comunicatului de presă cu nr. 1182/VIII/3 din 14 decembrie 2017 și am explicat atât în interiorul comunicatului, cât și ulterior în interviurile date presei.

Redau conținutul integral al comunicatului pentru a motiva afirmația făcută:

Potrivit ordinii de zi a ședinței Comisiei Speciale Comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul Justiției, în data de 14 decembrie 2017, au loc dezbateri privind propunerile de modificare și completare a dispozițiilor Codului de procedură Penală și Codului Penal prin raportare la transpunerea Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 09.03.2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale.

Aceste modificări vor avea un efect devastator asupra anchetelor penale, deoarece elimină instrumentele legale indispensabile prin care organele de anchetă pot investiga infracțiunile.În realitate toate garanțiile pe care le implică Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 09.03.2016 sunt deja prevăzute în legislația internă. Așadar, Directiva este folosită doar ca un pretext pentru a elimina capacitatea organelor de urmărire penală de a descoperi și de a dovedi infracțiuni, iar scopul acestor modificări nu are nicio legătură cu prezumția de nevinovăție.

Astfel,

Modificarea art. 307 alin. 2 Cod procedură penală va obliga procurorii ca imediat după înregistrarea unei sesizări care privește o persoană determinată să o anunțe pe aceasta și să îi permită să asiste la actele efectuate. În acest mod, nu vor mai putea fi administrate mijloace de probă care presupun confidențialitate, precum înregistrările telefonice sau ambientale, percheziții domiciliare sau informatice ori prinderi în flagrant.Modificarea art. 83 Cod procedură penală care dă dreptul suspectului și inculpatului să asiste la audierile martorilor va îngreuna efectuarea urmăririi penale, având în vedere că în numeroase situațiimartorii vor fi intimidați de prezența autorului infracțiunii, mai ales în situațiile în care se află în relație de subordonare față de acesta, cum se întâmplă în situația infracțiunilor de abuz în serviciu și corupție. În prezent, legea dă dreptul avocatului să asiste la aceste audieri, garanție absolut suficientă pentru a dreptul la apărare al persoanei cercetate.

Prin modificarea art. 267 alin. 2 Cod procedură penală, procurorii vor fi privați de un instrument indispensabil în investigarea infracțiunilor și anume accesul rapid la informații pentru a putea acționa eficient pentru descoperirea faptelor. Trebuie menționat că orice instituție este obligată să comunice organelor de urmărire penală orice informații necesare în cadrul unei anchete, iar prin accesul la bazele de date crește doar viteza de reacție pentru identificarea rapidă a autorilor unei infracțiuni. Nu poate fi condiționat accesul procurorului și al polițistului la instrumente investigative de acordarea aceluiași drept și autorilor infracțiunilor. Dreptul la apărare presupune garanții pentru persoana cercetată, nu tăierea instrumentelor la care are acces organul de urmărire penală, pentru a-l împiedica să descopere infracțiunile săvârșite.

Modificarea art. 273 Cod procedură penală dezincriminează practic infracțiunea de mărturie mincinoasă, cu efect inclusiv asupra tuturor cauzelor aflate pe rol având ca obiect această infracțiune, prin aplicarea principiului legii penale mai favorabile. Va fi extrem de dificilă, chiar imposibilă aflarea adevărului, în condițiile în care martorii vor ști că pot minți fără să aibă nicio consecință, având impunitate.

Modificarea art. 542 Cod procedură penală introduce o răspundere obiectivă a magistratului, în toate situațiile, pentru că acțiunea în regres nu mai este condiționată de dovedirea relei credințe sau a gravei neglijențe, așa cum este în reglementarea actuală.

Introducerea art. 542 alin. 11 Cod procedură penală reglementează o nouă formă a infracțiunii de abuz în serviciu, doar pentru magistrați și incriminează inclusiv săvârșirea faptei din culpă indiferent de natura obligației încălcate. Această formă a infracțiunii de abuz în serviciu reprezintă o discriminare evidentă față de toate celelalte categorii sociale care sunt sancționate doar dacă acționează cu intenție și doar dacă încalcă prevederi dintr-o lege.

Prin modificarea art. 364 Cod procedură penală devine practic imposibilă condamnarea în lipsă a unei persoane.

Prin modificarea art. 335 Cod procedură penală, o soluție inițială de clasare nu va mai putea fi infirmată după 6 luni, chiar dacă ar apărea probe noi care ar dovedi că persoana a săvârșit în realitate infracțiunea pentru care a fost cercetată. Există numeroase situații în care sunt descoperite noi mijloace de probă după dispunerea unei soluții de clasare în cauze care vizează infracțiuni dintre cele mai grave, însă autorii acestor fapte nu vor mai putea fi trași la răspundere penală.

Prin modificarea art. 223 alin.2 Cod procedură penală nu vor mai putea fi arestați preventiv autorii infracțiunilor de corupție, evaziune fiscală, spălare de bani, chiar dacă lăsarea lor în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică. Mai mult, nu vor mai putea fi arestați preventiv autorii infracțiunilor contra capacității de apărare a României, infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, dacă comit aceste infracțiuni fără violență. Prin această modificare se realizează o discriminare evidentă între autorii acestor fapte și cei ai unor infracțiuni mai puțin grave (falsificare de monedă) și se poate da naștere unei stări de insecuritate în societate.

Modificarea art. 139 Cod procedură penală vor duce la eliminarea, dintre mijloacele de probă, a înregistrărilor realizate cu respectarea legii, ceea ce va îngreuna dovedirea infracțiunilor.

Modificarea art. 168 Cod procedură penală va duce la imposibilitatea de a folosi, într-o altă cauză, rezultatele unei percheziții informatice și va îngreuna dovedirea unor infracțiuni, fără nici un argument obiectiv. Nu se poate justifica excluderea unor probe care au fost administrate cu respectarea legii și în baza autorizației unui judecător.

Introducerea art. 4 alin. 3, 4 Cod procedură penală realizează o evidentă discriminare între autorii unor infracțiuni și dreptul publicului de a avea acces la informații de interes public. Aceste reglementări contravin jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), Recomandării (2003) 13 a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei, Rezoluției nr. 428/1970 adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei privind obligația statelor de a asigura accesul oricărei persoane interesate și mass-media la informații de interes public. Cercetările efectuate în cauze de corupție, spălare de bani, evaziune fiscală, cauze de violență etc reprezintă informații de interes public, așa încât, restricția echivalează cu încălcarea dreptului publicului de a avea acces la informații publice.”

Exprimarea unor opinii privind efectele prin care anumite modificări ale legii vor influența activitatea procurorilor nu este interzisă de lege și nici de codul deontologic.

Libertatea de opinie e una dintre valorile esențiale ale unui stat democratic, iar limitele în care acest drept poate fi exercitat de către un magistrat a fost analizat în doctrina juridică, unde s-a arătat că „nu constituie manifestări care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului Justiției punerea de către magistrat în discuția publică a unei chestiuni care privește sistemul judiciar deoarece aceasta este deschisă unei dezbateri publice”.16
13. Critici vehemente formulate cu privire la unele propuneri de modificare legislativă, soluțiile legislative au fost dovedite ulterior ca fiind constituționale

Ministrul Justiției invocat două argumente:

a. procurorul șef a formulat „critici vehemente cu privire la propunerea legislativă de înființare a Secției pentru investigarea infracțiunilor din Justiție, or Curtea Constituțională a constatat constituționalitatea acestei modificări legislative”,

b. „afirmațiile de o gravitate fără precedent și nereale au afectat iremediabil imaginea României

a. Cu privire la opiniile exprimate în spațiul public referitoare la propunerile de modificare a legislației îmi mențin argumentele prezentate mai sus la punctul 12.

Împrejurarea că o propunere legislativă nu încalcă Constituția nu înseamnă că această este oportună și că va duce la eficientizarea sistemului judiciar. Nicio prevedere constituțională nu interzice legiuitorului să dezincrimineze infracțiuni sau să desființeze instituții, dar asta nu înseamnă că persoanele interesate nu își pot exprima opinia cu privire la efectele pe care aceste dispoziții le vor avea asupra sistemului.

În esență, prin argumentele invocate, ministrul Justiției solicită sancționarea unui delict de opinie, în condițiile în care dreptul a formula critici, inclusiv vehemente, în cadrul unei dezbateri publice, reprezintă unul dintre elemente fundamentale ale unei societăți democratice.

În ceea ce privește strict opiniile prezentate cu privire la „propunerea legislativă de înființare a Secției pentru investigarea infracțiunilor din Justiție” îmi mențin punctul de vedere că înființarea acestei secții nu este oportună și nici necesară.

Crearea unei direcții specializate pentru cercetarea magistraților nu a fost justificată de apariția unei situații obiective ce ar necesita o schimbare de politică penală și nici nu a fost discutată în cadrul sistemului judiciar. Datele statistice privind condamnările definitive arată că faptele de corupție comise de magistrați nu reprezintă un fenomen aparte în comparație cu alte categorii, nici prin tipologii, nici ca număr: astfel, în perioada 2005 – august 2017, s-au pronunțat decizii de condamnare definitivă față de un număr de 88 de magistrați (44 procurori, 43 de judecători și un magistrat asistent), majoritatea pentru infracțiuni de luare de mită și trafic de influență, comparativ un număr de 575 de ofițeri și agenți de politie, 121 lucrători vamali, 106 primari de comune, orașe și de municipii condamnați definitiv în perioada 2005 – 2016.

Nu am exprimat niciodată opinia că înființarea unei Secții pentru investigarea infracțiunilor din Justiție ar fi neconstituțională. Faptul că Decizia nr. 33 din 23 ianuarie 2018 a Curții Constituționale a constatat constituționalitatea acestei modificări legislative nu înseamnă că automat ea devine oportună sau necesară și este obligatoriu a fi înființată o astfel de secție.

De altfel, opinia susținută de procurorul șef privind propunerea legislativă de înființare a Secției pentru investigarea infracțiunilor din Justiție a fost în concordanță cu avizul negativ pe care Consiliul Superior al Magistraturii l-a decis în urma consultărilor din sistemul judiciar.

Prin Hotărârea nr. 1148 din 9 noiembrie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii 
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 10753
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

Dragnea - Kă Kovesi e chiar Albă ca zăpada (cu rochiţa pătată de spermă de cei şepte pitiHOŢI ce o vor fără chiloţi)  Empty Victoria este una de etapă. Returul se anunță periculos.

Mesaj Scris de Admin Mier Feb 28, 2018 1:31 am

https://www.moise.ro/2018/02/28/victoria-este-una-de-etapa-returul-se-anunta-periculos/

ntâlnirea din fața CSM a celor doi a fost tensionată, în ciuda aerului de relaxare al domnului Tudorel Toader, care, în repetate rânduri, l-a atins cordial pe mână pe Augustin Lazăr, Procurorul General. Domnul Lazăr nu a protestat, dar, norocul lui Tudorel, Codruța Kovesi se așezase la câțiva metri distanță, punând două mese și un zid de sobrietate între ei. Glumesc! Dar nu e chiar de glumă, căci meciul continuă.
Dragnea - Kă Kovesi e chiar Albă ca zăpada (cu rochiţa pătată de spermă de cei şepte pitiHOŢI ce o vor fără chiloţi)  Tudorel-toader-kovesi
Ceea ce am văzut au fost însă prestații foarte diferite, pentru audiență diferită. Kovesi a venit cu un contra-raport (îl găsiți pe siteul DNA) în care a răspuns punct cu punct, celor 20 de capete de acuzare ale lui Toader. Da, este un raport tehnic, făcut pentru CSM (care este în acest caz o instanță), la fiecare punct găsiți trimiteri către texte de lege, regulamente și decizii, pe care magistrații le știu, publicul larg nu prea. Tudorel Toader, a și spus, venise acolo să vorbească cu camerele de luat vederi, fără a fi deranjat cu întrebări de la un Tolontan sau de alți jurnaliști. Conștient că ședința se transmite în direct, ministrul s-a proiectat în șourile de seară ale televiziunilor prietene, a dat ignore membrilor CSM, pe care i-a și flituit din start cu un… știu de pe acum scorul votului. Firesc, scorul a fost 6-0, 6-1 dacă punem la socoteală și autogolul ministrului. Da, la această procedură are și ministrul un vot, dar asta pentru că se presupune că CSM-ul inițiază procedura revocării unui procuror șef, iar nu Guvernul, prin ministrul Justiției. Este prima dată când ministrul, un personaj politic, face uz de acest drept pe care legea i-l conferă.
Spre seară a venit și motivarea Deciziei Curții Constituționale privind viitorul Statut al Magistraților. N-a schimbat scorul în meciul pentru revocarea doamnei Kovesi, dar a dat indicii depre un retur periculos, împotriva Justiției de data asta. Ia, fiți atenți la sublinierile astea, de pe decizia Curții. (Poate le-ați văzut și la televizor, imediat ce decizia a fost publicată. Are 120 de pagini, dar probabil unii au avut-o mai devreme.)
Dragnea - Kă Kovesi e chiar Albă ca zăpada (cu rochiţa pătată de spermă de cei şepte pitiHOŢI ce o vor fără chiloţi)  Decizia-CCR
Soluția Curții Constituționale e, ca de obicei, rabinică. Executivul bicefal (Președintele și Guvernul) trebuie să conlucreze la numirea unui procuror-șef, dar rolul ministrului Justiției este “central”“Preşedintelui conferindu-i-se atribuţia de numire în considerarea solemnităţii actului şi a necesităţii existenţei unei conlucrări şi consultări permanente în cadrul executivului bicefal.” Deci președintele are atribuții solemne, după ce a conlucrat cu Guvernul și s-au consultat permanent.
Vă place cum am subliniat cu roșu, pe decizie? E mișto, e un exercițiu de comunicare ce te face să pierzi din vedere niște lucruri. Revin imediat asupra lor, deocamdată o precizare despre acest text (punctul 165 din decizia CCR).
Aici e vorba de numire, nu de revocare, procedura putând fi simetrică, sau nu. De principiu este simetrică (adică așa cum se face numirea, așa se face și revocarea) dacă legea nu prevede altfel. Cum noul statut, votat în decembrie de Parlament, are ca noutate la Articolul 54 doar faptul că Președintele poate refuza o singură dată și motivat numirea, se poate argumenta și că la revocarea unui procuror șef, președintele poate refuza tot o dată și tot motivat revocarea.
Bun. Și acum hai să subliniem cu roșu, dar altfel textul Curții.
Dragnea - Kă Kovesi e chiar Albă ca zăpada (cu rochiţa pătată de spermă de cei şepte pitiHOŢI ce o vor fără chiloţi)  Decizia-CCR-2-1024x444
Aici este schepsisul. Este că în prima poză, cum s-au tot învârtit ieri sublinierile pe la televizor, ați pierdut contextul? Motivația Curții arată că atribuțiile “solemne șamd” ale președintelui decurg din rolul restrâns pe care noua lege i le atribuie. Altfel spus, pe actuala lege, în care președintele poate refuza de câte ori vrea numirea, în continuare va putea refuza de câte ori vrea revocarea unui procuror șef. Curtea precizează că aceste atribute ale președintelui nu izvorăsc din Constituție, ci din Lege. Din noua Lege. Pe actuala lege, rolul președintelui nu este unul solemn. Nu încă.
Deci, deocamdată, nu există un temei pentru nimic (nici conflict de natură constituțională, nici suspendarea președintelui), indiferent ce decizie ia Klaus Iohannis în legătură cu șefia DNA.
Desigur, nori negri se strâng deasupra Justiției, pe noile legi, dar ce, nu știam cu toții asta? Ba da, știam. Pe noile legi, Președintele României devine un personaj tot mai… ceremonial, să-i spunem. Adică atribuțiile sale executive devin mai degrabă solemne, conlucrarea se reduce la consultare și, dacă nu va face nimic, Klaus Iohannis va deveni personajul politic cu cele mai multe voturi de la cetățeni, dar cu cele mai puține lucruri de spus prin România. Un fel de consultant al guvernului (redus deja la partidul de guvernământ, aka Liviu Dragnea) care stropește solemn cu șampanie, deciziile politice ale acestuia, inclusiv în domeniul Justiției.
Dragnea - Kă Kovesi e chiar Albă ca zăpada (cu rochiţa pătată de spermă de cei şepte pitiHOŢI ce o vor fără chiloţi)  Previously-3-2-5
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 10753
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

Dragnea - Kă Kovesi e chiar Albă ca zăpada (cu rochiţa pătată de spermă de cei şepte pitiHOŢI ce o vor fără chiloţi)  Empty Cum vor ”penalii” s-o revoce pe Kovesi cu mina CCR

Mesaj Scris de Admin Joi Mar 01, 2018 1:00 am

Multi s-or fi intrebat ce au patit cei doi conducatori ai armatei penalo-mediatice care lupta s-o dea jos pe Kovesi, de ce au bagat ei capul la fund.”Revocarea nu e treaba noastra, nu e a parlamentului, nici a partidelor, ci a ministrului justitiei, nu e o decizie politica, nici gind sa-l suspendam pe presedinte daca  n-o revoca”, gângureau veseli Dragnea si Tariceanu. In spatele vorbelor linistitoare se ghicea insa Stratagema, devoalata in ultimele zile de diversi locotenenti ( de la Norica la  ” Mitraliera”) si de televiziunile aservite: seful statului e ”obligat” s-o revoce pe  Kovesi. Ea a devenit clara marti, cind la CSM,  Tudorel Toader (  a carui prestatie jalnica nici nu mai merita comentata) a spus ca s-ar putea ca refuzul pesedintelui de a o revoca pe Kovesi sa fie contestat la Curtea Constitutionala. Peste vreo doua ore s-a vazut de ce erau atit de calmi Dragnea si acoliii: Curtea Constitutionala le-a facut pirtie pentru a-si duce la bun sfirsit planul de ”decapare” a lui Kovesi si Iohannis la pachet. Sa vedem de ce si care sunt sansele reale ale acestei strategii.
 
La câteva ore dupa ce CSM a dat aviz negativ cererii de revocare a lui Kovesi, întâmplător sau nu, pe site-ul CCR apare motivarea la una dintre legile justitiei (cea privind statutul magistratilor) mutilata de Comisia Iordache și contestata de opozitie. E vorba de atributiile presedintelui, cu a caror golire de continut onor Curtea e de acord, cu  exceptia celor doua opinii separate formulate de judecatoarele Livia Stanciu si Maya Teodorescu.
 
Majoritatea din CCR considera ca nu e nicio problema de constitutionalitate ca seful statului e eliminat din numirea presedintilor si vicepresedintilor Inaltei Curti si a sefilor de sectie. Deci, CSM va face propunerile pentru sefii ICCJ si le trimite apoi presedintelui care nu mai are dreptul sa le refuze. Presedintele ramine astfel cu un rol decorativ,  fiind obligat sa semneze ca primarul. In ce priveste sefii de sectie de la Inalta Curte, acestia sunt numiti de Sectia pentru judecatori a CSM, la propunerea presedintelui Inaltei Curti, presedintele neavind absolut niciun cuvint de spus.
 
Dar cel mai important in contextul manevrelor Coalitiei anti-Kovesi la care asistam este ca CCR le-a dat dreptate si in ce priveste restringerea atributiilor presedintelui  la numirea procurorilor sefi DNA, PG si DIICOT. Astfel, presedintele poate refuza o singura data,  motivat, propunerea ministrului Justitiei,  a doua oara fiind obligat sa o accepte.
 
Motivarea Curtii este insa de o parsivitate primejdioasa si deschide larg usa urmatorilor pasi pe care i-a pregatit Coalitia. Sunt acolo doua sintagme-cheie"Presedintele nu are nicio atribuţie constituţională expresă care să justifice un drept de veto în această materie" si ”rolul central în această ecuaţie îl are ministrul justiţiei”.
 
Iata paragrafele din motivarea CCR din care reiese ca ministrul este vioara întâi si ca presedintelui i s-a dat atributia de numire a procurorilor sefi doar din considerentul ”solemnitatii actului” si ca eliminarea acestei atributii nu-i goleste functia de continut.
 
"Având în vedere caracterul bicefal al autorităţii executive, legiuitorul a optat pentru o procedură în cadrul căreia Guvernul şi Preşedintele să conlucreze. Rolul central în această ecuaţie îl are însă ministrul justiţiei, sub autoritatea acestuia funcţionând procurorii constituiţi în parchete. (...) Prin urmare, dacă legiuitorul organic a ales o asemenea procedură de numire, menţinând un veto prezidenţial limitat la refuzarea unei singure propuneri de numire în funcţiile de conducere prevăzute la art.54 alin.(1) din lege, el a respectat rolul constituţional al ministrului justiţiei în raport cu procurorii, Preşedintelui conferindu-i-se atribuţia de numire în considerarea solemnităţii actului şi a necesităţii existenţei unei conlucrări şi consultări permanente în cadrul executivului bicefal. Prin urmare, nu se poate susţine încălcarea art.94 lit.c) din Constituţie", arată CCR.
 
"Prin urmare, Curtea constată că 'refuzul' Preşedintelui României nu avea şi nu putea avea caracter definitiv, fiind mai degrabă expresia unei consultări între autorităţi, astfel încât eliminarea sa nu aduce atingere atribuţiilor Preşedintelui.
 
Desi in motivarea Curtii Constitutionale este vorba de numirile in functiile de sefi ai parchetelor, si nu de revocareadin acestea, este clar ca urmatorul pas va fi o decizie a CCR in ce priveste atributiile presedintelui la revocare. Daca e sa ne ghidam dupa logica de pina acum a Curtii, cu atit mai mult la revocare ”rolul central”  ar trebui  sa-l joace ministrul Justitiei, in timp ce presedintele sa aiba ”drept de veto” o singura data sau deloc, ca in cazul sefilor de la ICCJ.
 
Dezbaterile juridice si constitutionale pe aceasta tema deja au inceput. Se discuta despre faptul ca numirea si revocarea nu sunt acte cu putere similara, ca prima e mai puternica, mai importanta decit a doua. Se mai face teoria ca judecatorii si procurorii sefi, ca magistrati, trebuie sa beneficieze de o egalitate in aceasta speta. Adica, daca presedintele nu mai are niciun drept in numirea/revocarea sefilor  Inaltei Curti, cum a vrut Coalitia PSD-ALDE si cum a dat unda verde CCR, nu ar trebui sa mai aiba niciun drept, nici macar un singur refuz,  nici la numirea/revocarea sefilor parchetelor.
 
O alta chestiune controversata este daca o eventuala decizie a CCR prin care sefului statului i se va lua dreptul de a refuza, fie si o data, revocarea procurorilor sefi, actioneaza retroactiv, in timpul unei proceduri in curs.
 
Judecatorul Cristi Danilet, de exemplu, sustine ca ”Decizia CCR devine obligatorie nu de la data postării pe site-ul instituției, ci de la data publicării în Monitorul Oficial. Ea se aplică doar pentru viitor, nu pentru trecut. Procedura de revocare privind pe CK este deja în derulare și nu mai poate fi afectată de vreo decizie CCR”.
 
Indiferent insa de aceste discutii  si intrebari, planul lui Dragnea, executat pina acum cu mina lui Tudorel Toader, include si Curtea Constitutionala. E o solutie vicleana, prin care ar putea impusca doi  iepuri  dintr-un foc daca CCR ii va face pe plac: l-ar pune Iohannis in fata incalcarii Constitutiei prin refuzul revocarii lui Kovesi, ceea ce ar  putea constitui argument pentru suspendare si ar da ministrului justitiei dreptul de veto. Altfel spus, Coalitia penala vrea s-o revoce pe Kovesi cu mina CCR. Ticalos plan, dar la asta chiar nu-i intrece nimeni.
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 10753
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

Dragnea - Kă Kovesi e chiar Albă ca zăpada (cu rochiţa pătată de spermă de cei şepte pitiHOŢI ce o vor fără chiloţi)  Empty Șefa Înaltei Curți face praf DNA

Mesaj Scris de Admin Joi Mar 01, 2018 5:51 am

Dragnea - Kă Kovesi e chiar Albă ca zăpada (cu rochiţa pătată de spermă de cei şepte pitiHOŢI ce o vor fără chiloţi)  Untitled-768x463

MOMENT ISTORIC: SEFA ICCJ A STERS PODEAUA CU PROCURORII, POLITICIENII SI PAREROLOGII

http://inpolitics.ro/moment-istoric-sefa-iccj-a-sters-podeaua-cu-procurorii-politicienii-si-parerologii_18438697.html


Bilanțul DNA de ieri a înregistrat un moment aproape istoric, care va fi, poate, recunoscut ca atare abia într-un viitor neprecizat; deocamdată, valoarea lui pare să fi scăpat celor mai multe urechi. E vorba de extraordinarul discurs rostit de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea. Un discurs în care cel mai înalt magistrat al țării a transmis mesaje subtile, dar extrem de puternice și de serioase într-o serie de chestiuni de maximă importanță pentru societate.

De departe cel mai important mesaj al judecătoarei a fost acela, categoric, că justiția din România se află într-o criză autentică și că sunt necesare măsuri urgente:

”Nu putem să nu recunoaştem că Justiţia în general şi mai ales parchetele trec printr-o perioadă de criză!(s.n.) Indusă sau nu, dar este o perioadă de criză, trebuie să conştientizăm asta” a spus Tarcea.

Vina pentru asta nu cade prioritar, în opinia sa, pe umerii așa-numiților penali, cum generos se exprimă președintele tuturor românilor. Ci, aparține în cea mai mare măsură sistemului de justiție însuși, cu procurorii în prim plan, dar fără a fi neglijați nici judecătorii ori avocații:

”Judecătorul nu poate privi pasiv momentele de criză prin care trec parchetele(s.n.), tot așa cum nu poate privi pasiv momentele de criză prin care ar putea trece instanţele sau avocaţii(…) Cred că ultima perioadă pe care am parcurs-o și mai ales ultimul an au dovedit din plin cât de mult rău pot să facă justiției comportamente neadecvate sau chiar nelegale, comportamente investite cu nobila misiune de a înfăptui justiția (s.n.)(…)Din punctul meu de vedere, persoanele şi entităţile care au o relaţie controversată cu morala nu au a comenta despre modul în care se face justiţie, tot aşa cum persoanele din sistem care au o relaţie controversată cu morala nu au ce să caute în înfăptuirea actului de justiţie (s.n.)”.

Ori, cum se știe, cele mai mari scandaluri din ultima perioadă care au devoalat atît lipsa de competență, cît și pe cea de morală, provin din interiroul DNA. Cînd vorbește de persoane care ”au o relație controversată cu morala”, e greu să-ți imaginezi că Tarcea nu se referă și la șefa DNA, amica politicienilor și afaceriștilor dubioși și a celor din servicii, care ține, în schimb, ample prelegeri despre corectitudine.

E nevoie de marea curățenie în Ministerul Public

Mai spune Tarcea:

”Nu pot să nu observ și să nu subliniez cât de important este pentru Ministerul Public să-și exercite aceste atribuții constituționale, așa cum am spus mai devreme, prin procurori valoroși și competenți. De aceeea, eu cred că este momentul – înlăturând tot ceea ce este minciună şi manipulare în spaţiul public și știți și dvs poate chiar mai bine decât mine cât de multă minciună și manipulare este în spațiul public – să observăm obiectiv şi imparţial cauzele dinăuntru, din interiorul sistemului nostru, acele cauze care sunt de natură a genera suspiciune şi neîncredere şi să le înlăturăm (s.n.). Cred că ați observat că mă refer în general la Justiție, nu mă refer doar la procurori. Aceleși lucruri sunt valabile și pentru judecători”.

Se observă lesne că, deși șefa ÎCCJ nu scutește pe nimeni din lumea justiției de critici, locul de ”onoare” revine procurorilor.

Vina pentru criza din justiție mai aparține, spune Tarcea, și legislației în domeniu – provenind, reamintim noi, în mare măsură, din Mica reformă în justiție a cuplului Macovei-Băsescu, de acum 12-13 ani – și care trebuie neapărat corectată de către legiuitori. Pentru că magistrații trebuie lăsați să aplice legea, dar ”nu orice fel de lege, ci o lege clară, previzibilă, o lege bună, care să nu poată fi schimbată ori de câte ori are cineva un interes”.

Nu în ultimul rînd, Tarcea pare să fi avut un mesaj și pentru puzderia de voci din presă, mediul online ori societatea civilă, care și-a arogat de la o vreme dreptul de a avansa soluții și decizii către făcătorii de justiție:

”Trăim un moment în care România întreagă parcurge un curs intensiv de drept, curs predat nu de teoreticieni ai dreptului, ci de persoane care au interes în soluţionarea propriilor cauze şi de persoane care nu au absolvit niciodată cursurile unei facultăţi de drept. Și mai cu seamă, trăim într-un prezent în care se încearcă inocularea ideii că Justiţia nu trebuie realizată potrivit principiilor de drept general consacrate, ci potrivit indicaţiilor care se desprind din acest curs intensiv de drept, la care participă toată ţara”.

Scandalurile din DNA au condus la scăderea dramatică a încrederii în Justiție, iar președintele ÎCCJ remarcă și asta:

”Nu putem să ne prefacem că nu vedem atunci când sămânța neîncrederii a fost sădită și din păcate începe să dea roade. Eu mi-aș dori în mod sincer și din tot sufletul ca atacurile nesfârșite din ultima perioadă să nu aibă drept rezultat intimidarea celor care lucrează în slujba dreptății. Pentru că aşa cum am mai spus-o şi cu alte ocazii, am fost şi am rămas adepta unei idei, şi anume a ideii că doar o societate curată este cheia succesului în drumul spre democraţie şi modernitate. Faptele antisociale trebuie depistate, investigate și pedepsite și stă numai în puterea noastră ca această activitate să poată să se desfășoare în condiții de încredere”.

De departe cea mai importantă – crucială, am spune – observație critică pe care a făcut-o președintele ÎCCJ este una specifică minților cu adevărat strălucite, lucide: aceea că justiția din România nu a dat niciodată și nu semne că s-ar face în interesul cetățeanului de rînd. Ci al altor interese. Și că asta ar trebui să se schimbe.

”Ați observat probabil că am folosit de mai multe ori cuvântul încredere și nu am făcut-o întâmplător. Nu am făcut-o întâmplător pentru că într-o perioadă atât de lungă de tranziție, oamenii simpli și onești sunt convinsă că au obosit și că nu-și mai doresc altceva decât dreptate socială.
Dar, din păcate, toate experimentele, toate reformele, toate revoluţiile la care sistemul judiciar a fost supus de-a lungul timpului au omis tocmai simplul cetăţean şi dorinţa acestuia de a se face dreptate socială (s.n.). De aceea, într-o societate imperfectă este obligaţia noastră de a păstra speranţa oamenilor pentru dreptate socială şi de a o înfăptui, în acelaşi timp, tot de către noi, prin mijloacele pe care legea ni le pune la dispoziție(…) Procurorul, la fel ca și judecătorul, din punctul meu de vedere, nu trebuie să-și dorească niciodată să fie perfect. A fi perfect, în opinia mea, înseamnă a respecta mai mult forma decât fondul și a situa pe plan secund tocmai entitatea căreia îi este îndreptat actul de justiție. De aceea, este suficient să fim doar eficienți, pentru că eficiența în mod natural atrage după sine și încrederea și ideea că s-a făcut dreptate”.

La finalul bilanțului, președintele ÎCCJ a refuzat să strîngă mîna întinsă de procurorul-șef al DNA. Un gest care spune imens, în opinia noastră. (Bogdan Tiberiu Iacob)

Admin
Admin
Admin

Mesaje : 10753
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

Dragnea - Kă Kovesi e chiar Albă ca zăpada (cu rochiţa pătată de spermă de cei şepte pitiHOŢI ce o vor fără chiloţi)  Empty O disidență discretă la bilanțul DNA

Mesaj Scris de Admin Vin Mar 02, 2018 12:12 am

O asemenea adunare publică precum cea de astăzi lasă impresia că nu există cu adevărat dialog pe temele majore.Ședința de bilanț a DNA a fost în felul ei remarcabilă. Căci, deși bine contenită, tensiunea politică a reușit să răzbată, aducând la suprafață întreaga problematică. Anul trecut procurorii DNA au fost acuzați insistent că abuzează de poziția lor privilegiată, forțând condamnări chiar și atunci când nu aveau probe. Or, chiar dacă subiectul nu a fost abordat frontal, (ministrul Justiției, Tudorel Toader, a lipsit) acuzațiile acestea și-au făcut într-un fel sau altul loc în toate discursurile. Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kövesi, a afișat o mare siguranță de sine, prezentând un bilanț mai bun ca niciodată ca număr de dosare soluționate, condamnări definitive și bani aduși, virtual, la bugetul statului, dar nu a putut evita cu totul trimiteri la disputa publică din ultimul an. Șefa DNA a admis că au existat situații în care ”codul deontologic în interiorul instituției nu a fost respectat”, menționând cazurile a doi procurori revocați, dar pe care le-a numit ”cazuri singulare care nu carcterizează activitatea instituției”. ”Ne-am delimitat de cei care au comis aceste fapte”, a mai spus ea, continuând apoi cu câteva indicații de ordin general adresate procurorilor aflați în sală: ”Când sunt critici din societate, trebuie să ni le asumăm” , ”ca procurori avem o responsabilitate crescută pe măsura importanței pe care a dobândit-o DNA” sau ”Să arătăm că suntem procurori profesioniști și că putem acționa în limitele legii”. 
Fără contextul mai larg pe care îl cunoaștem, aceste fraze nu ar fi avut niciun sens și nici nu ar fi fost rostite. Cu toate acestea, Laura Codruța Kövesi s-a prezentat ca o învingătoare și nu se poate spune că ar fi concedat ceva adversarilor ei. Mai curând a simțit nevoia de a spune ceva pentru opinia publică de natură să calmeze spiritele. Siguranța sa de sine va fi avut probabil o legătură și cu prezența președintelui Iohannis, care a reconfirmat indirect, dar într-un mod categoric, că va refuza să semneze revocarea. A făcut-o însă cu o ostentație care riscă să pară mai curând o formă de slăbiciune.
Președintele Iohannis face uneori impresia că nu poate găsi tonul potrivit și că ezită între unul prea moale și un altul excesiv de apăsat dacă nu chiar strident. Căci referindu-se aluziv la analiza activității DNA, pe care a prezentat-o zilele trecute ministrul Justiției, președintele a vorbit despre ”o evaluare subiectivă, tendențioasă, partizană”, apăsând însă nefiresc de tare pe fiecare atribut și ridicând vocea acuzator. E ca și cum cineva ar scrie cu majuscule toate cuvintele pe care le-ar dori subliniate.
Formele sunt secundare ni s-ar putea răspunde, important este conținutul, dar, în realitate, formele ca și chipul sau vocea omului conțin ceva neexprimat, dar care își lasă amprenta asupra ideii. Acest mod abrupt de a întări cuvintele și contrastul excesiv sugerează inaptitudinea de a sesiza lucrurile în toată complexitatea lor și o tendință de simplificare. Într-adevăr până și șefa DNA a admis unele lacune, până și vicepreședintele CSM, Codruț Olaru, fost lucrător în subordinea șefei DNA, a cerut ”echilibru și solidaritate profesională” cu aluzie la cei neglijenți sau abuzivi, în timp ce președintele Iohannis a prezentat un laudatio entuziast ca și cum nici cea mai vagă umbră nu ar întuneca strălucirea instituției.
Dar perfecțiunea nu inspiră încredere, fiind mai curând suspectă. Un asemenea discurs în care totul este fără fisuri, strălucitor și inoxidabil trădează mai curând o ușoară nesiguranță.
A surprins, de data aceasta într-un mod diferit, și următoarea vorbitoare, judecătoarea Cristina Tarcea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție. A fost o ”disidență” discretă ca ton, dar totuși bine remarcată. Într-o ambianță 100% pozitivă (firească până la un punct, procurorii DNA făcându-și propriul bilanț) președinta Înaltei Curți și-a asumat rolul dificil de a rosti, în fraze catifelate, esența reproșurilor adresate DNA în toți anii din urmă. Nu direct, ci aluziv și adeseori ambiguu.
Totuși sensul general al discursului său a fost clar din primul moment în care a mărturisit că i-ar fi fost mai comod să nu vină la întrunire și că, venind, își asumă unele riscuri. Ea lansa de altfel o provocare din primul moment constatând că ” justiția în general și parchetele în particular trec printr-o perioadă de criză”. După ce toată lumea care trecuse pe la tribună afirmase că justiția se află la apogeul ei, să spui că se află în criză a fost o adevărată cutezanță. Pe scurt, președinta Înaltei Curți a sugerat că viața publică românească e dominată astăzi de un curent negativ menit să răstălmăcească adevăratul sens la justiției. (”E multă minciună și manipulare în spațiul public”). O afirmație tare pe care a lăsat-o însă învăluită în tonuri delicate. Nu s-a referit la cineva anume, dar ținta a devenit mai clară când a vorbit despre ”răul pe care l-au făcut prin comportamente nedrepte și nelegale” acele persoane din aparatul de justiție ”care nu au nimic de a face cu morala”.
Pentru juriști mai cu seamă a fost intersantă distincția pe care a făcut-o judecătoarea cu scopul de a-și sublinia mai bine ideea. Între procurori și avocați nu ar trebui să se pună semnul egalității, așa cum fac destui astăzi vorbind despre ”egalitatea de arme”, deoarece, spre deosebire de avocați, așa cum scrie în Constituție, Ministerul Public ”apără ordinea de drept și drepturile și libertățile cetățenilor”. O aluzie transparentă tocmai la acuzațiile referitoare la vicierea procedurilor în cursul anchetelor penale. Iar către final, judecătoarea a expus o interpretare a independenței procurorului care a fost probabil bine primită. Independența reală, a spus președinta Înaltei Curți, este aceea care oferă magistratului libertatea lăuntrică de a acționa ”potrivit principiilor de drept și imparțialității”. Nu știm dacă președintele Iohannis a apreciat sau a dezaprobat discursul judecătoarei, dar a fost evident, la final, că l-a interesat. În schimb reacția șefei DNA a fost fără echivoc căci celorlalți le-a mulțumit printr-o strângere de mână. 
O asemenea adunare publică ca cea de astăzi lasă totuși impresia că nu există cu adevărat dialog pe temele majore și că în cele din urmă disputele se rezolvă prin raportul de forțe.
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 10753
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

Dragnea - Kă Kovesi e chiar Albă ca zăpada (cu rochiţa pătată de spermă de cei şepte pitiHOŢI ce o vor fără chiloţi)  Empty Bufnița cu cătușe. Viața la Curte

Mesaj Scris de Admin Vin Mar 02, 2018 12:37 am

 Fetița tatii, îi spunea bătrânul ei tată, ce-o crescuse sus pe crengi,
De când e lumea legile-s făcute ca cei puternici să ne fie regi,
Oricât de tare inima îți pare și-oricâte trupuri ghearele-ți despică,
Sub talpa rinocerului, copilo, nu ești mai mare decât o furnică.
- Tu m-ai făcut așa neputincioasă și-n loc de colți, cu cioc m-ai înzestrat.
Atunci, fă bine, tată dragă, convinge leul să mă facă magistrat.
- Vai, mie, Doamne, ce-ți veni acuma? Cum crezi că leul rege va primi
Ca legile, dreptatea, judecata
Justiția sau cum s-o mai numi
S-o facă bufnița înaripata
Nici animalele nu cred că ar primi.
- Nu ești decât o pasăre bătrână, cu ochi bolnavi și aripile moi
Voi fi regină, tată, am putere, de mâine voi începe un război!
- Mărite rege, iartă-mi îndrăzneala,
Știi doar – credință-n toate ți-am jurat
O fată am, stăpâne, și-și dorește
La curtea ta să fie magistrat!
- O, vai, dar cum să te refuz prieten drag?
Știu bine că îți datorez domnia.
Iar de-i a ta micuța bufniță, pun rămășag
Că-n scurtă vreme va stârpi șarlatania.
Bătrânul leu era ferice tare :
Căci vechii magistrați nu-l ascultau,
Ba i-ar fi dat și cu executare
Și când nu s-aștepta îl înhățau.
- Să vină tinerii cu suflete curate
Domnia legii s-o instaurăm,
Le știți deja- discursuri consacrate
Iar ei în cor strigau: jurăm, jurăm!
Și bufnița ajunse magistrat
Nu oarecare, ci supremul șef,
În prima zi de munc-a sechestrat
Doi tigri și-o panteră fără chef.
Legați cu toții bine, fedeleș, au fost plimbați prin toată păduricea,
Să-i afle neamuri, păsări, frunze, gâze,
Și toată lumea-acum de ei zicea :
- Că uite, de-aia noi murim de foame, iar tigri stau cu burțile în sus
Pantera bagă spaima-n orișicare
Și totul în pădure e distrus.
- Trăiască bufnița, trăiască și dreptatea
Jos cu corupții, nu vrem carnivori,
Păsări ca ea dorește societatea,
Jos cu corupții, nu vrem carnivori.
Bătrânul rege era iarăși leu, toți adversarii îl priveau cu frică,
V-ați cam găsit beleaua cu-asta mică,
Mai are cineva ce să mai zică?
Dar timpul trece nemilos și crud
Puterea crește, scade, pe măsură
Din vest la est, din nord și până-n sud
Oficial, corupții dispărură.
Nu mai conta c-ai omorât un șoricel, ori c-ai strivit o frunză sub picioare,
Când bufnița spunea că n-ai valoare
Te transformai în ultimul mișel.

SOURCE
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 10753
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

Dragnea - Kă Kovesi e chiar Albă ca zăpada (cu rochiţa pătată de spermă de cei şepte pitiHOŢI ce o vor fără chiloţi)  Empty Bilanțul DNA și adevărurile incomode despre România

Mesaj Scris de Admin Mar Mar 06, 2018 2:57 am

Cine a urmărit cu obiectivitate și bună credință bilanțul DNA prezentat pe 28 februarie de procurorul-șef Laura Codruța Kövesi, urmat de discursurile ținute de președintele Klaus Iohannis și președinta ÎCCJ, Cristina Tarcea, a avut în fața ochilor tabloul mizeriei materiale, morale și politice în care a început să se afunde România. În tot cazul, după acest bilanț, nimeni nu mai poate tăgădui raportul de cauzalitate dintre corupția endemică din România și sărăcia și înapoierea țării.Punctul nevralgic al guvernării a fost localizat de DNA în domeniul achizițiilor publice, unde sunt „sectoare... cu corupție generalizată“, ceea ce se traduce prin prețuri mai mari plătite de stat, adesea pentru lucrări neexecutate sau executate necorespunzător. Iar prețurile sunt mari pentru că ele includ valoarea comisioanelor pentru politicieni, ceea ce înseamnă că, practic, banii contribuabililor sunt deturnați spre buzunarele guvernanților și ale clientelei lor. „S-au creat adevărate tipare“, a avertizat doamna Kövesi, „pe care infractorii le cunosc, le dezvoltă“ în scopul fraudării banului public. În sănătate, de pildă, unde toată lumea se plânge de lipsa de fonduri, DNA a identificat manageri de spitale care iau mită de milioane de euro de la furnizori de bunuri și servicii, cauzând astfel prejudicii uriașe.
 
Nu este deci de mirare că o treime din cele 1.000 de persoane trimise anul trecut în judecată de DNA au avut funcții de conducere: trei miniștri, cinci deputați, un senator, un fost președinte al Camerei Deputaților, un secretar general al guvernului. Dacă îi adăugăm și pe cei pentru care DNA a cerut parlamentului încuviințarea începerii urmăririi penale – dar nu a primit-o –, putem demonstra matematic că suntem la cheremul unei clici transpartinice de politicieni corupți și înțelegem că instituțiile statului execută un ordin politic atunci când nu demarează procedurile necesare în vederea recuperării prejudiciilor stabilite de instanțe.
 
Din cei 713 de inculpați condamnați în 2017, 28 au fost primari, 38 directori de instituții publice și unul senator. Cireașa de pe tort este însă scăderea cu 9% a numărului de achitări față de 2016, ceea ce demolează unul dintre argumentele invocate de ministrul Justiției în pseudo-documentul cu care a încercat să motiveze solicitarea de revocare a doamnei Kövesi. Subiectul era oricum jenant pentru Tudorel Toader, care știe sigur că antecesoarea sa, Raluca Prună, a transmis parlamentului în 2016 un raport privind activitatea parchetelor, din care reieșea că rata achitărilor în România a fost de numai 2%, față de o medie europeană de 7%. După cum citim pe tolo.ro, doamna Prună, singurul ministru care a prezentat acest raport obligatoriu în ultimii zece ani, nu a primit niciun răspuns din partea parlamentului – poate pentru că succesul DNA nu convine majorității PSD-ALDE-UDMR.
 
Dincolo de complicitatea politicienilor la blocarea anticorupției, însă, doamna Kövesi a subliniat, fără să o numească ca atare, complicitatea CCR, a cărei decizie din 2016 privind abuzul în serviciu a avut ca efect închiderea a 275 de dosare însumând prejudicii de 148 milioane euro. Și, în sfârșit, tot anul trecut s-au dublat investigațiile privind fraudarea fondurilor UE, majoritatea dosarelor vizând fonduri pentru comunitățile rurale cele mai sărace. Enervând probabil din nou PSD, procurorul șef al DNA a demonstrat cu argumente de netăgăduit că România este săracă și dezvoltată mult sub potențialul ei și că nu poate beneficia de fondurile europene pentru că este condusă de politicieni corupți. Nu era misiunea ei să facă această demonstrație, ci a opoziției politice, dar iată că nu s-a găsit nici un PNL-ist și nici un USR-ist care să se încumete.
 
Politicienii corupți de care a vorbit doamna Kövesi au fost atacați frontal și de președintele Iohannis: „Niște inculpați și niște condamnați penal, după ce au fost prinși încălcând legea, s-au unit pentru a-i discredita pe aceia care i-au cercetat“. Ar fi vorba, crede șeful statului, de „manifestări virulente ale disperării și încercări de manipulare pentru a decredibiliza DNA, într-o tentativă clară „de a subordona justiția politicului“. Un rezumat corect și sintetic. Totuși, semnificația sumbră și gravitatea momentului actual le-am regăsit mai pregnant în discursul președintei ÎCCJ, Cristina Tarcea, care a fost mai puțin optimistă decât șeful statului în privința capacității democrației românești de a respinge ofensiva penalilor și a vorbit fără echivoc despre o criză prin care trec justiția și parchetele, pentru că „România întreagă parcurge un curs intensiv de Drept, predat de persoane care au interese în soluționarea propriilor cauze și nu au absolvit niciodată Dreptul“. Cum însă „Dreptul înseamnă în primul rând morală“, cei care au „o relație controversată cu morala“ nu au a comenta despre modul în care se face justiție și nici nu trebuie să facă parte din sistemul judiciar. În sfârșit, în numele moralei, doamna Tarcea a ținut să desființeze o serie de teorii emise recent de politicieni. Celor care neagă dreptul magistraților de a comenta proiectele de legi le-a spus că „judecătorul nu se poate prevala de obligația de rezervă când vede fapte de natură a pune în pericol actul de dreptate“, iar pe cei care susțin că independența procurorului nu este prevăzută în Constituție, i-a întrebat: „poate fi eficient un procuror în lipsa independenței?“.
 
Nici demonstrația doamnei Kövesi, nici verdictul lui Klaus Iohannis, nici eleganta prelegere de Drept a Cristinei Tarcea, nici votul unanim al Secției de procurori a CSM împotriva propunerii de revocare formulate de ministrul Toader nu i-au impresionat însă pe politicienii puterii. Domnii Dragnea și Tăriceanu și doamna Dăncilă au sfidat DNA, președinția și corpul magistraților, refuzând să participe la ședința de bilanț, și au rămas neclintiți și după vizita vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, care i-a avertizat dur pe guvernanți în privința consecințelor tentativelor de subminare a independenței justiției. Nu numai că slugile lui Dragnea au dezlănțuit jihadul la televiziunile controlate de penali, dar însuși al doilea om în stat, Călin Popescu Tăriceanu, a calificat bilanțul DNA ca pe o recitare de statistici și a revenit la teoria „statului paralel“ care ar face sute de victime în România, fără a numi însă măcar una dintre ele. A fost un semnal clar că PSD și ALDE nu vor renunța la planul lor de decapitare a DNA, probabil cu ajutorul CCR, care poate citi cu rea-credință o formulare neglijentă din Constituție cu privire la revocarea procurorilor-șefi.
 
Dacă se va ajunge la un asemenea deznodământ, va fi inutil să mai încerci să demonstrezi că spiritul legii este altul. Anticorupția va muri frumos, cu dreptatea în mână, deși, cum spunea președintele Iohannis despre bilanțul DNA„cifrele nu mint“. Într-adevăr, cifrele nu mint, dar politicienii puterii, venali și imorali, mint de sting și minciunile lor fac legea în România, nu în ultimul rând pentru că sunt destui români care le acceptă și prea puțini cei care înțeleg pericolul imoralității publice. Triumful democrației și al statului de drept, de care frumos vorbea miercuri Klaus Iohannis, pare deocamdată doar o iluzie. 
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 10753
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

Dragnea - Kă Kovesi e chiar Albă ca zăpada (cu rochiţa pătată de spermă de cei şepte pitiHOŢI ce o vor fără chiloţi)  Empty Re: Kă Kovesi e chiar Albă ca zăpada (cu rochiţa pătată de spermă de cei şepte pitiHOŢI ce o vor fără chiloţi)

Mesaj Scris de Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Sus

- Subiecte similare

 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum