Papa Francisc:Dacă tinerii tac, vor striga pietrele “Un tânăr bucuros e greu de manipulat”

Scris de **Admin** Mar Mar 27, 2018 3:07 am

http://www.gandul.info/puterea-gandului/daca-tinerii-tac-vor-striga-pietrele-17089481

În Piaţa Sfântului Petru, ieri, la Floriile catolice, Papa a invocat bucuria poporului la intrarea Mântuitorului în Ierusalim şi, după numai o săptămână, trădarea mulţimii. (Nici o schimbare în năravurile omeneşti, după mai bine de două milenii – “capabili să iubim mult, dar şi să urâm mult, capabili de jertfe preţioase, dar şi să ne spălăm pe mâini la momentul potrivit, capabili de fidelităţi, dar şi de mari abandonări”).Ce s-a petrecut între “Osana!” la “Răstigneşte-L!”?
“(…) strigătul celui căruia nu-i tremură glasul pentru a urla: . Nu este un strigăt spontan, ci unul construit din dispreţ, calomnie, provocare de mărturii false (…). E glasul celui care manipulează realitatea, imaginând o versiune în folos propriu, şi n-are probleme să-i înfunde pe alţii pentru a se descurca (…). E strigătul celui care n-are scrupule să caute mijloacele pentru a se întări pe sine şi a reduce la tăcere glasurile disonante. E strigătul care se naşte din denaturarea realităţii şi zugrăvirea ei astfel încât ajunge să deformeze chipul lui Isus, făcându-L să apară ca un răufăcător. E glasul celui care vrea să-şi apere propria poziţie, discreditându-L cu deosebire pe cel care nu se poate apăra. E strigătul plăsmuit de uneltirile autosuficienţei, orgoliului şi mândriei, care decretează: „Răstigneşte-L, răstigneşte-L!”.Şi iată cum, în cele din urmă, e redusă la tăcere sărbătoarea poporului, e demolată speranţa, sunt ucise visele, suprimată bucuria. Finalmente, inima împietreşte, se răceşte milostenia. E strigătul acelui care vrea să adoarmă solidaritatea, să stingă idealurile, să facă insensibilă privirea. Strigătul care vrea să şteargă empatia, acel , empatia care este slăbiciunea lui Dumnezeu.
În faţa tuturor acestor glasuri care urlă, cel mai bun antidot e să privim crucea lui Crstos şi să ne lăsăm în voia ultimului Său strigăt. Cristos a murit strigându-Şi iubirea faţă de fiecare dintre noi. Faţă de tineri şi bătrâni, de sfinţi şi de păcătoşi, de cei din timpul Său şi din timpul nostru. Pe crucea Sa am fost mântuiţi, pentru ca nimeni să nu stingă bucuria Evangheliei, pentru ca nimeni să nu rămână departe de privirea milostivă a Tatălui. A privi crucea înseamnă a ne lăsa influenţaţi în priorităţile, alegerile şi acţiunile noastre. Înseamnă a pune în discuţie sensibilitatea noastră faţă de cel care trece printr-un moment de dificultate. Fraţi şi surori, ce vede inima noastră? Isus continuă să fie motiv de bucurie şi de slavă în inima noastră ori ne ruşinăm de priorităţile Sale faţă de cei păcătoşi, de cei din urmă, de cei uitaţi?Şi în ce vă priveşte, dragi tineri, bucuria pe care Isus o trezeşte în voi e pentru unii motiv de deranj, chiar de iritare, altminteri un tânăr bucuros e greu de manipulat. Un tânăr bucuros e greu de manipulat!Există însă, în ziua aceasta, posibilitatea unui al treilea strigăt: . A-i reduce la tăcere pe tineri este o ispită care a existat mereu. Fariseii înşişi se leagă de Isus şi Îi cer să-i calmeze şi să-i facă să stea liniştiţi.
Sunt multe modalităţi de a-i face pe tineri tăcuţi şi invizibili. Multe moduri de a-i anestezia şi de a-i adormi, ca să nu facă gălăgie, ca să nu-şi pună întrebări şi să nu se pună în discuţie - . Sunt multe modalităţi de a-i face să stea liniştiţi, ca să nu se implice, iar visurile lor să piardă din altitudine şi să devină fantasmagorii mediocre, meschine, triste (…).Dragi tineri, vouă vă revine decizia de a striga, vă revine vouă să vă decideţi pentru de duminică, ca să nu cădeţi în acel de vineri… De voi depinde să nu staţi liniştiţi. Dacă alţii tac, dacă noi, bătrâni şi responsabili – de atâtea ori corupţi – stăm liniştiţi, dacă lumea tace şi îşi pierde bucuria, vă întreb: voi veţi striga? Vă rog să vă decideţi, înainte să strige pietrele”.