AMINTIRI DESPRE VIITOR-ROMÂNIA DE MÂINE , RrOMANIKA BABANA
Doriți să reacționați la acest mesaj? Creați un cont în câteva clickuri sau conectați-vă pentru a continua.

OHA urmăreşte cu mare atenţie şi preocupare cum şase beşinoşi ce cacă pe Constituţie

Pagina 3 din 3 Înapoi  1, 2, 3

In jos

OHA urmăreşte cu mare atenţie şi preocupare cum şase beşinoşi ce cacă pe Constituţie - Pagina 3 Empty OHA urmăreşte cu mare atenţie şi preocupare cum şase beşinoşi ce cacă pe Constituţie

Mesaj Scris de Admin Joi Mai 31, 2018 1:25 am

Rezumarea primului mesaj :

https://sites.google.com/site/mareegradinafacebook/oha-urmareste-cu-mare-atentie-si-preocupare-cum-sase-besinosi-ce-caca-pe-constitutie

OHA urmăreşte cu mare atenţie şi preocupare cum şase beşinoşi ce cacă pe Constituţie - Pagina 3 FXGvNebcRbDDBKIjYUMl_31_78d5df0ac130f93e074dc072eb191fe8_image

Va scoate CCR România din UE? Miza reală a deciziei.
Decizia pe care CCR ar urma sa o ia astazi nu este decat in foarte, foarte mica masura despre Laura Codruta Kovesi, desi, aparent, in joc este revocarea sau nu a domniei sale din functia de procurorsef DNA. Dna Kovesi este oricum in ultimul an de mandat, fara posibilitate de prelungire, adica a ajuns aproape in situatia numita de americani "lame duck".
Adica acea perioada a mandatului in care, in mod normal, privirile se indreapta mai mult catre viitor, catre succesor. Pe aceasta logica, intreg demersul acestei revocari declansata de Tudorel Toader pare stupid. Dar logica lui tine exact de faptul ca nu despre LCK e vorba, ci despre modificari seismice la nivelul arhitecturii statului si al statutului european al Romaniei.
Nu am nicio indoiala ca o majoritate CCR ar decide cu mare placere ca presedintele a provocat un conflict cu ministrul Justitiei si ca urmare ar fi obligat sa o revoce pe dna Kovesi. Fiecare din motivele lui: ordin politic si/sau razbunare personala. Si ma bazez pe felul in care CCR a ajuns sa abuzeze Constitutia in interese private.
Dar o asemenea decizie este imposibil de motivat din cauze pe care tehnic le-a explicat cel mai bine in pledoaria domniei sale de la CCR, prof. univ. dr. Simina Tanasescu incepand cu faptul ca nu e vorba despre niciun conflict constitutional. Pentru a fi asa ceva, ar fi fost nevoie ca atributia in cauza, adica revocarea procurorilor, sa fie una prevazuta de Constitutie. Si nu e. Chiar CCR a constatat in Decizia 45/2018 ca nu exista nicio prevedere constitutionala in materia numirii si revocarii procurorilor.
Fiind vorba despre o prevedere din Legea 303, respectarea sau incalcarea ei este verificata de instanta de contencios administrativ. Deci dl Toader nu are decat sa-si caute acolo dreptatea revocarii.
Sigur ca argumentele sunt cu mult mai multe si, cum spuneam, au fost expuse exceptional de profesoara de drept constitutional Simina Tanasescu.
In mod normal, sesizarea ministrului Justitiei ar trebui respinsa de pe scaun, exact cu deciziile CCR in mana, chiar cu opiniile formulate de dl Tudorel Toader pe cand era judecator constitutional. Ma intreb daca procurorul sef DNA Daniel Morar ar fi acceptat sa fi fost la mana ministrului Tudor Chiuariu care sa-l fi putut revoca oricand dorea?
Daca totusi CCR va schingiui cumva Constitutia si statul de drept admitand sesizarea, se vor intampla in principiu doua efecte de maxima gravitate:
1.CCR va marca o borna esentiala in transformarea Romaniei din republica semi-prezidentiala intr-una parlamentara fara ca poporul sa fie consultat, prin simpla vointa a cel mult 9 oameni care nu raspund pentru deciziile lor nici disciplinar, nici penal, nici politic. Pentru ca acesta este efectul golirii sistematice de atributii a functiei prezidentiale.
Si vom ajunge in situatia perfect aberanta ca singurul politician ales prin vot universal si direct de electoratul Romaniei, din tara si de oriunde din lume, sa aiba atributii inferioare unui ministru care nu a primit niciun vot direct pentru functia pe care o ocupa si a carui functie depinde strict de vointa unui sef de partid.
2. Romania nu va mai indeplini criteriile pentru a fi membra UE. Legile justitiei, intre care si L303, care prevede procedura de numire si revocare a procurorilor sefi, a fost initiata in 2004 de guvernul Nastase si adoptata cu voturile PSD pentru ca reprezenta conditia sine qua non pentru ca Romania sa intre in UE.
Pana in acel moment, procurorii erau numiti si revocati, surpriza!, de ministrul Justitiei. Asa cum exista si sectia pentru anchetarea magistratilor, reinviata de PSD- ALDE. Dupa ororile din perioada ministrului Rodica Stanoiu, care discuta dosarele penale in sedintele de partid, PSD a fost pus in fata unei alegeri simple: schimba situatia sau rateaza aderarea.
A venit ministrul Cristian Diaconescu care a elaborat proiectele celor trei legi, 303, 304 si 307, potrivit unor exigente nenegociabile ale Comisiei Europene. Si esentiala era scoaterea justitiei de sub control politic. De aceea in prima forma a Legii, aceea adoptata in 2004, procurorii erau propusi de CSM si numiti de presedinte.
Adica ministrul era cu totul absent din procedura. Si sa nu va imaginati ca PSD a fost fericit sa voteze asa ceva. Dar alegerea era foarte clara: ori accepta, ori termina cu aderarea, chiar asa cum a fost ea, cu clauza de salvgardare pe justitie. Un PSD cu mult mai european decar cel de acum a acceptat. Cristian Diaconescu a povestit pentru Ziare.com tot ce s-a intaimplat atunci.
Dupa doi ani, guvernul Tariceanu era cel care reintroducea ministrul in procedura, doar ca titular al propunerii de numire/revocare insa, modificare facuta prin OUG semnat de dl Tariceanu.
Daca Romania sterge totul cu buretele si revine la situatia anterioara adoptarii Legii 303, deci in situatia preaderare, inseamna ca ea nu mai indeplineste criteriile de aderare si intr-un fel, incalca Tratatul de aderare. Un avertisment a fost deja inclus in Raportul GRECO privind legile justitiei.
Regresul este cu atat mai grav cu cat lui Tudorel Toader numai fusta ii lipseste pentru a fi Rodica Stanoiu.
Deja vedem ca isi permite sa ii acuze pe procurori in bloc de represiune nedreapta, deci de comiterea unei infractiuni impotriva justitiei, declaratie care pentru sectia de procurori din CSM (patrulaterul Savonea- Baltag- Oprina- Tant nu vede, nu aude) a considerat ca poate reprezenta o incalcare a independentei justitiei.
Ministrul isi permite sa arunce in derizoriu raportul GRECO si sa ii batjocoreasca pe expertii organismului european.
Isi permite sa afirme ca sefa DNA ar fi fost reclamata de fostul procuror Negulescu, informatie care daca ar fi fost adevarata, ar fi reprezentat dezvaluirea unui aspect nepublic dintr-un dosar penal, la care nu trebuia sa aiba acces legal. Doar ca, dupa cum afirma chiar de dl Negulescu care neaga categoric existenta denuntului impotriva lui LCK, a fost o minciuna cu care ministrul a urmarit sa manipuleze.
Ministrul isi permite sa ceara apararea independentei procurorului care il ancheteaza pe dl Negulescu in fata presiunilor procurorului general, desi procurorul cu pricina neaga categoric existenta oricarei presiuni deci nevoia de aparare a independentei sale. Suspiciunea asupra procurorului general si anchetei a fost insa aruncata cu intentie, in mod evident.
In schimb, acest ministru nu cere apararea independentei nimanui dupa ce completul de 5 judecatori al ICCJ care o judeca pe Elena Udrea a reclamat ingerinte nepermise ale comisiei SRI in dosarul Gala Bute.
Acest ministru, dezlantuit de-a dreptul impotriva justitiei, ar urma sa aiba in mana soarta oricarui procuror-sef, de la numire la revocare. Si dupa cum spune Cristian Diaconescu: "orice procuror, de la Bucuresti, la Vascauti, cand se va uita la dosarul unui lider politic se va gandi in primul rand la faptul ca el e seful ministrului Justitiei", de care depinde stapanul absolut al parchtelor".
Cred ca este clar ca ne indreptam spre un regim de casapire a justitiei, care sa devina arma de strivire a adversarilor puterii, fix ca pe vremea Rodicai Stanoiu.
Nu cred ca la Bruxelles ii pasa cuiva cine e de vina pentru aceasta oroare. Desi nu am nicio indoiala ca s-au lamurit cu cine au de-a face la CCR, probabil nu vor da vina pe Curte: Asa trebuie sa fie potrivit Constitutiei, spune Curtea voastra? Inseamna ca aveti o Constitutie in dezacord cu imperativul statului de drept, ceea ce nu putem accepta.
Asta e de fapt decizia CCR de astazi. Nu despre utimele luni de mandat ale dnei Kovesi. Nu despre presedintele Iohannis. Este despre Romania in UE sau in afara ei,scrie Ioana Ene Dogioiu pe Ziare.com.


Ultima editare efectuata de catre Admin in Joi Mai 31, 2018 9:18 am, editata de 2 ori
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 10752
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos


OHA urmăreşte cu mare atenţie şi preocupare cum şase beşinoşi ce cacă pe Constituţie - Pagina 3 Empty Domnule Iohannis, ce alegeți: geaca roșie sau ciuma roșie?

Mesaj Scris de Admin Joi Iun 07, 2018 10:14 pm

Pe când pesediștii sub acoperire din CCR discutau prin veceuri, trăgând apa des – nu fiindcă oriunde se adună niște pesediști pute, ci fiindcă nu voiau să-i asculte „statul paralel” – ministrul Slugărel Toader tocmai lua ultimele măsuri democrației din România, ca să știe cât de lung îi face sicriul, în vreme ce probabil Dragnea cumpăra deja din Elveția niște cuie de firmă, să fie sigur că mai sus menționata democrație n-o să mai iasă vreodată din mormânt. În vremea asta, președintele Iohannis era la un târg de carte și-i îndemna pe tineri să citească.De fapt, cred că de aici pornește totul: de la faptul că Iohannis a vrut să fie președintele normal al unei țări normale, fără să-și dea seama că tot ce se întâmplă, de doi ani încoace, în România, e de domeniul paranormalului. Și mai pornește de la greșeala pe care el a făcut-o tratând PSDragnea ca pe un grup de oameni. PSD sub Dragnea nu mai are nimic uman, e doar o haită de fiare, ca alea de la circ, care nu știu decât de bici. Noi am ajuns unde am ajuns fiindcă am avut naivitatea să credem că această adunătură de hoți s-ar gândi măcar o clipă și la România, nu doar la ei. Și Iohannis a căzut în capcana asta, considerând că PSD chiar vrea să guverneze și cauționând la nesfârșit țopăielile politice și fiscale ale pesediștilor. El n-a înțeles că Dragnea nu și-a dat jos propriile guverne fiindcă nu performau, ci fiindcă nu performau cum voia el: adică să guverneze exclusiv în favoarea infractorilor. De asta a căzut și Grindeau, de asta a căzut și Tudose. După două asemenea experiențe, Iohannis n-ar mai fi trebuie să o repete și pe-a treia. El a făcut-o însă, gândindu-se că, dacă nu o va nominaliza pe Dăncilă, riscă să fie suspendat, fără să știe că, mai devreme sau mai târziu, haita lui Dragnea și Tăriceanu tot îl va suspenda. Ceea ce fac acești ticăloși fără scrupule e comparabil cu ce a făcut Hitler după preluarea puterii: a luat Austria și nu i-a zis nimeni nimic, a luat Sudeții, toți au tăcut, a luat Danzig, iarăși au tăcut. La fel a făcut și Iohannis, cedând de fiecare dată în fața lor, fără să știe că oricâte compromisuri ar face, oricât ar lăsa de la el, de dragul stabilității, haitele nu se vor opri până nu vor cuceri toată puterea.Mulți compară situația de azi cu cea din 1946 și spun că, așa cum Regele Mihai a intrat atunci în „greva regală”, și Iohannis ar trebui să intre într-o „grevă prezidențială.” Măi oameni buni, dar oare n-a dat președintele destul de înțeles până acum impresia că s-ar afla în grevă, cedând pas cu pas în fața haitelor însetate de putere? O grevă prezidențială le-ar da derbedeilor și mai mult apă la moară. Dimpootrivă, acum e momentul ca Iohannis să intre în acțiune, să se bată, pentru că loc de întors nu mai e. Sper să fi realizat și el, în sfârșit, că Dragnea și ai lui nu vor avea liniște până ce nu vor cuceri toată puterea, inclusiv cea prezidențială. O să-mi spuneți că n-au nicio șansă, fiindcă românii și-au învățat lecția și vor veni data viitoare la vot. Nimic mai fals, dragii mei: o Curte Constituțională care pare să fie mai curând „clubul pensionaților din PSD” poate decide oricând că Iohannis nu mai are dreptul să candideze, pentru că e neamț, are ochi albaștri, poarte 45 la picior etc, așa cum a decis acum că el e obligat să o demită pe Codruța. De fapt, această grupare de slugi a lui Dragnea poate decide orice vrea stăpânul ei: vrea Dragnea ca România să se numească Belina Mare? Se numește! Vrea Dragnea ca familia tradițională să fie compusă din bărbat – neapărat mustăcios! – o nevastă la cratiță și o prospătură la dormitor? Curtea Constituțională decide că e perfect constituțional așa ceva! Vrea Dragnea să ieșim din UE, fiindcă s-a săturat să-i tot dea ăia peste degete când fură? Vine CCR-ul cu un comunicat în care spune că e perfect constituțional să ne băgăm piciorul în ea de Europă și să ne alipim la Rusia – nu de alta, dar abia s-a întors tovarășul Dorneanu de acolo și a văzut că-i bine.În condițiile date, Iohannis n-are decât două opțiuni: geaca roșie sau ciuma roșie. Dacă optează pentru ciuma roșie, deja ne-a vândut PSD-ului pentru totdeauna și îi sfătuiesc pe toți cei care mai au neuroni funcționali să plece din țară oriunde or vedea cu ochii, până nu pun bolșevicii pe stil nou sârmă ghimpată la granițe și înființează lagăre de concentrare pentru #rezist. Sper însă ca măcar acum, în al douăsprezecelea ceas, președintele să nu mai facă compromisuri cu haita pesedistă, ci să i se opună, cu mult curaj. Și să-i bată pe ticăloși cu propriile lor arme: a, vreți să faceți din președinte un simplu notar, fără nicio atribuție? Atunci hai să întrebăm poporul dacă și el vrea, prin referendum, ca nouă oameni să decidă pentru 19 milioane cine poate rămâne în funcție și cine nu. Iar dacă tot ne-am apucat să consumăm hârtia pentru referendum, zic să nu lăsăm foaia goală și să mai punem vreo două întrebări: „Vreți ca România să fie condusă de condamnați penal, ca Dragnea?” și „Vreți ca Curtea Constituțională a României să fie formată din foști membri de Partid?” Iar dacă românii vor răspunde pozitiv la întrebările astea, atunci chiar nu mai e nimic de făcut și îl rog pe ultimul care pleacă din țară să stingă și lumina. Dacă n-or fi furat deja, până atunci, hoții care ne conduc și întrerupătorul…
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 10752
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

OHA urmăreşte cu mare atenţie şi preocupare cum şase beşinoşi ce cacă pe Constituţie - Pagina 3 Empty CCR a hotărât cu o ”majoritate” de 3 din 9 că Iohannis trebuie să o revoce pe Kovesi

Mesaj Scris de Admin Dum Iun 10, 2018 2:02 am

Doar 4 judecători au votat pentru decizia majoritară care îl obligă pe preşedintele Klaus Iohannis să o revoce pe şefa DNA Laura Codruţa Kovesi: preşedintele CCR Valer Dorneanu (fost parlamentar PSD), Petre Lăzăroiu (al cărui mandat a expirat din data de 4 mai), Attila Varga (fost deputat UDMR) şi Mona Pivniceru (fost ministru USL al Justiţiei).
Alţi 2 – Marian Enache şi Maya Teodoroiu – au susţinut că există un conflict constituţional între ministrul Justiţiei Tudorel Toader, care a cerut revocarea şefei DNA şi Secţia pentru procurori a CSM, care a avizat negativ în unanimitate cererea ministrului.
Alţi 3 judecători constituţionali – Livia Doina Stanciu (fostă şefă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie), Daniel Morar (fost şef al DNA) şi profesorul universitar Ştefan Minea – au avut opinii separate prin care subliniază că preşedintele nu poate fi obligat să o demită pe Kovesi. Judecătoarea Livia Doina Stanciu a explicat că şeful statului este ales prin vot direct de cei mai multi alegători şi are cea mai mare legitimitate în stat.
Această aritmetică a votului din cadrul CCR a făcut-o pe Elenina Nicuţ (avocata care a învins CCR în instanță printr-o hotărâre definitivă)să declare: “Dat fiind că opinia majoritară a fost însuşită doar de 4 judecători, efectul general obligatoriu al acesteia ar putea fi pus în discuţie. În plus, nu putem să nu ne amintim de situația juridică cel puțin la fel de discutabilă a domnului judecător Lăzăroiu începând cu data de 4 mai 2018, deci practic avem o opinie majoritară însușită doar de 3 judecători”.
Avocata a criticat pe o reţea de socializare decizia CCR. “Din perspectiva îngrădirii dreptului de a contesta şi sub aspectul temeiniciei actului de revocare din funcţie, inclusiv în faţa instanţei de contencios administrativ, decizia CCR încalcă art. 126 alin. 6 Constituţie care garantează controlul judecătoresc al actelor administrative, fără a distinge între controlul pe legalitate şi cel pe temeinicia actului”.
La rândul ei, expertul anticorupţie Laura Ştefan a scris pe o reţea de socializare: “Calitatea de magistrat a procurorului este acum o pură ficţiune juridică. Funcţia de Preşedinte al României e golită de conţinut decizional. Şi nu doar în privinţa funcţiilor de conducere din justiţie. Singura cale pe care putem merge mai departe este o profundă reformă constituţională care să puna în discuţie nu doar statutul procurorului, ci şi forma de republică pentru care optăm. Altfel să nu ne mirăm dacă la funcţia de preşedinte vor candida doar marionete controlate din umbră de păpuşari puternici. Şi o întrebare retorică – subordonarea constituţională a procurorilor faţă de ministrul justiţiei, dacă era atât de clară, cum a permis decizii succesive ale CCR prin care au fost validate legile justiţiei?
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 10752
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

OHA urmăreşte cu mare atenţie şi preocupare cum şase beşinoşi ce cacă pe Constituţie - Pagina 3 Empty Săptămâna în care se rupe pisica

Mesaj Scris de Admin Lun Iun 11, 2018 8:06 am

Iohannis a citit. A citit până când a înțeles. La fel au procedat și faimoșii lui consilieri. Dintre care doi au vrut să demisioneze. Pentru că președintele nu le ascultă sfatul. Sau nu înțelege. Decizia Curții Constituționale va fi pusă în operă în aceste zile. Cred că este total exclus să se întâmple altfel. Dar Klaus Iohannis iese extrem de mototolit din această afacere. Consecințele sunt grave. În plan politic.
A durat prea mult. În definitiv, este vorba doar de schimbarea unuia dintre șefii marilor Parchete. Într-o măsură nepermis de mare, forțele politice, dar și cele ale societății civile au mizat totul pe o singură carte. A revocării și, respectiv, a nerevocării din funcție a doamnei Laura Codruța Kovesi. Ca și când de rezultatul acestei operații atârnă soarte Justiției române. Și soarta statului. Și scorul înfruntării dintre liderii politici. Și chiar și scorul viitoarelor alegeri.
Când în viața unui stat se depășește într-un asemenea hal justa măsură, când totul începe să se învârtă în jurul unui punct aparent insignifiant, când derizoriul se transformă în casus belli, atunci este cât se poate de plauzibil ca și soarta oamenilor politici și, respectiv, a formațiunior politice, să depindă de un fleac.
Fleacul are în acest caz un nume. Laura Codruța Kovesi. Care, nedemisionând la timp sau nefiind lăsată să demisioneze la timp, a făcut, iată, obiectul unei confruntări majore între patru instituții ale statului. Președinție, Parlament, Executiv și CSM. Evident, societatea civilă, populația în general, s-a divizat. Rezultatul acestui proces, dincolo de partea lui anecdotică – când și cum pleacă Kovesi din post – implică mai multe costuri politice, toate uriașe, pentru părțile aflate în conflict.
1). Curtea Constituțională iese întărită din acest război, pentru că a fost invitată să-l abitreze, a făcut-o și a oferit sub forma unei motivări explicații pe cât de tranșante pe atât de concludente. Dar, așa întărită fiind, nu este benefic pentru un stat, care se pretinde democratic, să intre prea des în conficte interinstituționale și să apeleze în exces la judecătorii CCR.
2). Consiliul Superior al Magistraturii a avut mult de pierdut. În primul rând, pentru inconsecvență. Atunci când s-a pus problema numirii lui Kovesi, a avizat negativ. Tot negativ și la fel de consultativ a avizat însă și atunci când a fost întrebat în legătură cu revocarea. Și a ales greșit. Ignorând cu desăvârșire ceea ce anterior și ulterior CCR a constatat. Și anume că șeful DNA a încălcat în mod repetat Constituția. Și că a săvârșit grave greșeli de management. În loc să apere Justiția, CSM a apărat o persoană. Implicându-se politic.
3). Guvernul, care a inițiat prin ministrul Justiției procedura revocării, iese întărit din această afacere. Însă doar aparent. Concentrându-se în ultimele luni aproape în exclusivitate atenția asupra șefei DNA, au fost parțial sau cu desăvârșire ignorate alte probleme majore cu care se confruntă Justiția: supraîncărcarea cu cauze a procurorilor și, în special, a judecătorilor; condițiile improprii în care se desfășoară ședințele de judecată la toate capitolele, nu doar în ceea ce privește sistemul penal; inducerea, menținerea și chiar consolidarea la nivelul societății a unei confuzii în privința statutului profesional al procurorilor, pe de-o parte, și al judecătorilor, pe de altă parte; neameliorarea condițiilor de detenție; modul impardonabil în care trenează întreaga procedură parlamentară și extraparlamentară de reformare a Justiției. Și multe altele.
4). Parlamentul este adevărat că și-a afirmat pentru prima dată în mod convingător și consistent autoritatea, rămânând ferm pe poziții. Dar tema revocării Laurei Codruța Kovesi a confiscat tema infinit mai importantă și mai incitantă și mai demnă de dezbătut public a schimbării sistemului de Justiție prin garantarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și, respectiv, prin limitarea abuzurilor.
5). Instituția prezidențială s-a ținut tare. Aș putea spune bățoasă. În acest sens, Klaus Iohannis a semnalat că judecă această cauză a revocării-nerevocării Laurei Codruța Kovesi sub aspectul oportunității politice. Încercând din răsputeri să le facă pe plac partizanilor politici ai Dreptei. Și încercând să-și netezească un covor electoral pentru un al doilea mandat. Este clar însă că, în felul acesta, el și-a îndeplinit defectuos mandatul, abdicând cu desăvârșire de la obligația de a media între instituțiile statului și transformându-se el însuși în actor politic combatant. În acest fel, instituția prezidențială a pierdut enorm din prestigiul pe care în definitiv ar trebui să-l aibă în sistemul nostru constituțional.
6). Angrenate în acest război politic, partidele s-au descurcat și ele cum au putut. PNL însă a derapat periculos. A ridicat nivelul războiului atât de mult încât, iată, pentru prima dată în istoria României și poate chiar în istoria statelor democratice ale lumii, un partid politic a apelat la procurori pentru ca, prin intermediul acestora, să încerce să elimine un prim-ministru, să genereze cădere unui Guvern și să încerce să schimbe o majoritate parlamentară astfel cum a fost ea desemnată de electorat.
7). Ca de fiecare dată s-au făcut eforturi disperate de ambele părți pentru ca acest război intern să fie externalizat. Ce poate fi însă remarcat de această dată este că ambasadele Uniunii Europene și ambasada Statelor Unite nu au mai căzut ca altă dată în capcană. Nu s-au mai implicat și bine au făcut. Ieșind din acest conflict, care este pe cale să se finalizeze, cu fața cât de cât curată.
Cool. Aflată în ochiul ciclonului, Direcția Națională Anticorupție a fost inevitabil intens și atent radiografiată, în special prin intermediul dezvăluirilor de presă. Iar ceea ce s-a văzut nu arată deloc bine. Și ne conduce la certitudinea că nu este suficentă revocarea șefei DNA. Că această instituție trebuie reformată din temelii. Și, desigur, nu cu sprijinul principalului serviciu secret al țării, care nici până azi nu a desecretizat, cu o singură excepție, protocoalele, care au făcut atât de mult rău sistemului de Justiție și au generat atât de multe victime colaterale.
Românii s-au ales totuși cu ceva, dincolo de circ. Ei au primit mai multe informații utile despre cum trebuie să funcționeze o democrație. Ceea ce, până la urmă, le va fi de folos la viitoarele alegeri. Este totuși preferabil ca asemenea cursuri despre democrație să nu se desfășoare și în viitor tot pe cord deschis.
Sursa: CorectNews
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 10752
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

OHA urmăreşte cu mare atenţie şi preocupare cum şase beşinoşi ce cacă pe Constituţie - Pagina 3 Empty Cum ar putea Iohannis să evite revocarea lui Kovesi fără să încalce decizia CCR

Mesaj Scris de Admin Mier Iun 13, 2018 8:13 pm

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat marţi că a citit cu mare atenţie decizia CCR privind revocarea şefei DNA, dar că mai are nevoie de timp ca să o înţeleagă. Pe el îl înţeleg, decizia mai puţin: este cea mai ambiguă decizie pe care mi-a fost dat s-o văd vreodată. Iar ambiguitatea deciziei rezidă nu atât în argumentele folosite (deşi e şi aici mult de discutat), cât în dificultatea de a identifica majoritatea care a stabilit soluţia. Aşa cum ştim, verdictul în cazul revocării lui Kovesi este format din două elemente: (a) că a existat un conflict juridic de natură constituţională între preşedinte şi ministrul Justiţiei şi (b) că preşedintele „urmează să emită decretul de revocare”. Este evident că pentru ca decizia să fie aplicabilă, aceasta trebuie să întrunească o condiţie peste care nu se poate trece: verdictul (adică dispozitivul) să fie susţinut clar şi fără echivoc, atât în formă cât şi în substanţa sa, de cel puţin cinci judecători din cei nouă, indiferent de argumentele prin care au ajuns la el. Preşedintele nu ştie şi nu are de ce să ştie cum au votat efectiv judecătorii CCR, el are la dispoziţie exclusiv decizia, aşa cum a fost aceasta publicată în Monitorul Oficial. Decizia, aşa cum a fost ea publicată, descrie următoarea stare de fapt: patru judecători au dezvoltat considerente la care au achiesat fără echivoc şi au stabilit cele două elemente ale verdictului, iar alţi trei judecători, prin opinii separate, au dezvoltat considerente contrarii şi au fost de părere că nu există un conflict între preşedinte şi ministrul Justiţiei. Primul grup este format din Valer Dorneanu, Mona Pivniceru, Petre Lăzăroiu şi Varga Attila, iar al doilea din Livia Stanciu, Daniel Morar şi Ştefan Minea. Cele două grupuri au formulat opţiuni clare, neechivoce, şi este evident că niciunul dintre ele nu a întrunit majoritatea de cinci, necesară pentru a impune o soluţie. Rămâne aşadar de examinat punctul de vedere exprimat de ultimii doi judecători, Maya Teodoroiu şi Marian Enache. Argumentaţia prezentată de aceştia doi poartă numele de „Opinie concurentă”, ceea ce, teoretic, ar însemna că susţin verdictul primilor patru judecători, dar sunt de părere că la acest verdict trebuia să se ajungă prin alte argumente. Lectura acestui text devoalează un prim aspect oarecum formal, dar relevant. Întotdeauna opiniile concurente încep cu o frază de adeziune explicită la verdictul majoritar, gen „În acord cu dispozitivul majorităţii…”, aşa cum opiniile separate încep cu o frază de opoziţie faţă de majoritate: „În dezacord cu opinia majoritară…”. Textul semnat de judecătorii Teodoroiu şi Enache nu conţine absolut nicio frază de adeziune şi cred că acest lucru nu este întâmplător. Un al doilea aspect relevant este că, în esenţa ei, aşa-numita opinie concurentă contrazice chiar prima teză a opiniei relativ majoritare. Cei doi judecători afirmă că, de fapt, conflictul s-a născut între ministrul Justiţiei şi CSM, fiind cauzat de lipsa de loialitate constituţională între cele două instituţii. Spus pe şleau, cele două părţi n-au negociat o soluţie unică pe care să o prezinte preşedintelui. Iar acest conflict, spun cei doi judecători, a fost ulterior translatat către preşedintele României, care a trebuit să-l soluţioneze. Or, câtă vreme ceea ce este prezentat drept opinie concurentă contrazice chiar una dintre ipotezele dispozitivului, înseamnă că aceasta este, în substanţa ei, opinie separată, care nu se adaugă nici la opinia primilor patru judecători, nici la cea a celorlalţi trei. Practic, este o opinie separată care, din motive încă necunoscute, a fost botezată ca fiind concurentă. Cât priveşte a doua ipoteză a dispozitivului, privind obligativitatea preşedintelui de a emite decretul de revocare, opinia zis-concurentă nu-şi asumă nicio poziţie explicită. Doar o indicaţie implicită poate fi detectată la un moment dat, din care rezultă că preşedintele ar urma să soluţioneze conflictul dintre ministru şi CSM prin „emiterea unui act juridic” (probabil un decret) – fără nicio indicaţie privind conţinutul respectivului act. Despicând verdictul în elementele sale primare şi contabilizând voturile pentru fiecare dintre ele, rezultă următorul tablou: 1. Există un conflict între preşedinte şi ministrul Justiţiei: 4 judecători din 9. 2. Există un conflict între CSM şi ministrul Justiţiei: 2 judecători din 9. 3. Nu există un conflict între preşedinte şi ministrul Justiţiei: 3 judecători din 9. 4. Preşedintele urmează să emită un decret de revocare a şefei DNA: 4 judecători din 9. 5. Preşedintele urmează să emită un decret/act juridic: 6 judecători din 9. Singurul element al verdictului care a întrunit majoritatea cerută de lege este, aşadar, ultimul: preşedintele are obligaţia de a emite un act juridic (un decret). Câtă vreme conţinutul decretului (adică revocarea) nu a întrunit numărul de voturi necesar pentru a putea fi impus, acesta rămâne la latitudinea preşedintelui României - bazat, desigur, pe legislaţia în vigoare. Văzând hăţişul pe care această decizie a CCR l-a creat, devin explicabile spusele de marţi ale preşedintelui Iohannis: „Nu putem să facem greşeala să aplicăm mecanic unele lucruri”. 


Citeste mai mult: adev.ro/pa7z4d
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 10752
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

OHA urmăreşte cu mare atenţie şi preocupare cum şase beşinoşi ce cacă pe Constituţie - Pagina 3 Empty Cum poate proteja Președintele Iohannis statul de drept? O soluție în 5 pași

Mesaj Scris de Admin Mier Iun 13, 2018 8:38 pm

Marea întrebare a momentului este cum Președintele Iohannis poate aplica Decizia CCR 358/2018 fără a pune în pericol statul de drept. Cotroceniul întârzie anunțarea unei strategii constituționale și politice, o întârziere ce devine îngrijorătoare. Este adevărat că, după cum a menționat Președintele, decizia CCR este complexă, aducerea procurorilor în subordinea Ministrului justiției având un efect potențial devastator asupra statului de drept. Președintele trebuie să răspundă deciziei CCR printr-o strategie cel puțin la fel de complexă. Premisele acestei strategii trebuie să fie (1) că Președintele are datoria de a critica decizia CCR însă are obligația de a aplica dispozițiile concrete;  (2) că Președintele trebuie să folosească la maxim mecanismele politice și constituționale de protecție a procurorilor pe care le oferă Decizia CCR 358/2018 și (3) dat fiind că efectele unei decizii CCR pot fi modificate doar prin schimbarea textului constituțional sau printr-o nouă decizie CCR, răspunsul Președintelui trebuie să includă o strategie pe termen lung în aceste direcții.
Pe baza acestor premise, se poate formula următoarea strategie în 5 pași:
1.    Revocarea sau acceptarea demisiei d-nei Kövesi. Oricât de dificil ar fi de acceptat de către criticii îndreptățiți ai Deciziei CCR 358/2018, Președintele nu poate evita revocarea (sau acceptarea demisiei) d-nei Kövesi. Dispoziția Curții, care are suportul a 6 din cei 9 judecători, impune negru pe alb obligația Președintelui de a o revoca pe d-na Kövesi.  Aplicarea acestei dispoziții este, folosind termenii Președintelui Iohannis, mecanică.
Nu e exclus ca la Cotroceni să se studieze în aceste momente în ce condiții Președintele ar putea în continuare respinge cererea (sau cumva genera o nouă cerere din partea Ministrului justiției) de revocare a d-nei Kövesi pe motive de legalitate, spre deosebire de motive de oportunitate, forțîndu-se astfel o dispută în contencios administrativ. E evident că în viitor vom întâlni asemenea dispute în contencios, când instanțele administrative vor fi chemate să aplice, și implicit să interpreteze, criteriile de legalitate enumerate în Decizia CCR 358/2018. Însă, în cazul particular al d-nei Kövesi, în care CCR a impus deja explicit revocarea prin decret prezidențial, e greu de văzut cum o asemenea strategie a Președintelui nu ar încalcă decizia CCR.
Întârzierea aplicării dispoziției Curții, sau neaplicarea ei, ar avea efecte profunde asupra statului de drept, l-ar vulnerabiliza pe Președinte pe plan internațional și intern, inclusiv în ce privește implementarea următorilor pași din strategia prezentată aici. Lupta Președintelui Iohannis pentru statul de drept nu va rămâne credibilă dacă el însuși încalcă principiul obligativității deciziilor instanțelor judecătorești, inclusiv CCR, un principiu care, la fel că independența procurorilor, e un element esențial al statului de drept.
O soluție intermediară, și probabil preferabilă din punct de vedere politic, ar fi demisia d-nei Kövesi, demisie pe care Președintele Iohannis o poate evident iniția informal. D-na Kövesi își poate prezența demisia menționând explicit decizia CCR, iar Președintele o poate accepta tot menționând expres decizia CCR. Deși o asemenea demisie sub presiune nu este evident finalul pe care d-na Kövesi îl merită, demisia (comparativ cu revocarea) l-ar proteja pe Președinte și, indirect, ar ajuta luptei pe termen lung împotriva corupției.
2.    O lectură atentă a Deciziei CCR arată că rolul CSM la protejarea independenței procurorilor devine și mai important decât până acum. S-au oferit multe interpretări ale Deciziei CCR în ultimele zile, mai ales ale opiniei concurente. Trebuie înțeles că 6 din 9 jucători CCR (opinia majoritară plus opinia concurentă) au fost de acord cu reducerea drastică a rolului Președintelui din mecanismul revocării procurorilor cu funcții de conducere, și chiar din procesul mai larg de garantare a independenței magistraților. La fel de important este că 5 din cei 9 judecători (opinia concurentă și opinia separată) consideră că CSM joacă un rol vital în garantarea independenței procurorilor. Prin urmare, orice încercare de reducere a rolului CSM poate și trebuie  săfie atacată la Curtea Constituțională. Protecția și consolidarea rolului CSM (pe cale legislativă, prin alegerea membrilor componenți, prin prezența Președintelui României) devin extrem de importante, mai ales în contextul actual al dezbaterii legilor justiției.
3.    Concomitent cu semnarea revocării, sau acceptarea demisiei d-nei Kövesi, Președintele poate demara un proces de dialog cu societatea pe tema luptei împotriva corupției și a independenței procurorilor de factorul politic, ce poate să devină tema principală a alegerilor prezidențiale de la sfârșitul anului viitor și a alegerilor parlamentare din 2020. Acest dialog poate include un referendum, interpelarea Comisiei de la Veneția și a Comisiei Europene, constituirea unei comisii prezidențiale pentru analiza arhitecturii instituționale a statului etc. În plus, acest climat ar putea limita exercitarea abuzivă a puterilor conferite Ministrului justiției prin nouă interpretare a Constituției în recenta Decizie CCR.
4.    Unică soluție pe termen lung pentru protejarea independenței procurorilor este modificare Constituției. În urmă unui posibil referendum pe tema statului de drept și a luptei împotriva corupției, nimic nu îl oprește pe Președintele Iohannis să inițieze oricând procesul de modificare a Constituției pentru eliminarea influenței politice asupra magistraților/procurorilor (dreptul constituțional comparat oferă mai multe modele ce sunt utile în cazul României).  Însă, dat fiind că textul constituțional prevede că orice propunere de modificare a Constituției trebuie votată în Parlament, o asemenea inițiativa ar fi un act pur politic, fără șanse de reușită în actualul Parlament. Dezbaterile pe această tema ar face însă ca miza viitoarelor alegeri parlamentare să devină modificarea Constituției și asigurarea mecanismelor pentru protecția statului de drept.
5.    O parte a strategiei pe termen lung trebuie să includă numirea noilor judecători la Curtea Constituțională. Deși cel puțin 3 noi judecători vor fi numiți la CCR în 2019, raportul de forțe politic din Parlament nu va duce la modificări semnificative în dinamica CCR. Cu toate acestea, judecătorii numiți de Președintele Iohannis trebuie să fie un model de integritate și talent și să fie pregătiți profesional pentru lupta salvării statului de drept.
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 10752
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

OHA urmăreşte cu mare atenţie şi preocupare cum şase beşinoşi ce cacă pe Constituţie - Pagina 3 Empty Re: OHA urmăreşte cu mare atenţie şi preocupare cum şase beşinoşi ce cacă pe Constituţie

Mesaj Scris de Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Pagina 3 din 3 Înapoi  1, 2, 3

Sus

- Subiecte similare

 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum