AMINTIRI DESPRE VIITOR-ROMÂNIA DE MÂINE , RrOMANIKA BABANA
Doriți să reacționați la acest mesaj? Creați un cont în câteva clickuri sau conectați-vă pentru a continua.

DIN NOU, DESPRE „AFACEREA SECOLULUI"! ALTE BUZUNARE GUVERNAMENTALE AȘTEAPTĂ COMISIOANELE TRĂDĂRII!

In jos

DIN NOU, DESPRE „AFACEREA SECOLULUI"! ALTE BUZUNARE GUVERNAMENTALE AȘTEAPTĂ COMISIOANELE TRĂDĂRII! Empty DIN NOU, DESPRE „AFACEREA SECOLULUI"! ALTE BUZUNARE GUVERNAMENTALE AȘTEAPTĂ COMISIOANELE TRĂDĂRII!

Mesaj Scris de Admin Vin Iul 06, 2018 9:34 am

O știre de ultimă oră ne anunță că „înscrierea Roșiei Montane în Patrimoniul UNESCO a fost  amânată.  Guvernul Dăncilă solicitase retragerea dosarului, iar Azerbaidjan și Bosnia-Herțegovina au cerut stoparea procedurii până la finalul procesului cu Gabriel Resources." Așadar, dosarul a fost returnat Guvernului.
„Planul lor a reușit, din păcate - scrie, pe Facebook, senatorul USR Vlad Alexandrescu, prezent la ședința Comitetului Patrimoniului Mondial din Bahrain. - Interesele unor corporații și ale unei clase politice vândute încă de acum 20 de ani au fost mai importante decât interesul național. Amânarea votului pe motivul procesului de arbitraj înseamnă mulți, mulți ani de zile, șansele salvării Roșiei scăzând cu fiecare zi care trece. Este cel mai rușinos moment al României de când este membră UNESCO. Toate celelalte state ale lumii duc o negociere acerbă în aceste zile astfel încât monumentele lor să fie incluse în Lista UNESCO, iar fiecare reușită este întâmpinată cu aplauze și urale. În opoziție cu lumea civilizată, se află România. Singurul stat care a militat pentru ca monumentul său să NU intre în această listă. Un stat acaparat de o gașcă de ticăloși care nu dau doi bani pe importanța patrimoniului."
Din câte cunoașteți, Gabriel Resources cere despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari, acuzând încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investițiilor prin blocarea proiectului minier aurifer de la Roșia Montană. Așa tupeu, mai rar! „Hoțul strigă: «Hoții!», și nu de azi, de ieri."
De ani de zile scriu despre spectaculoasa „afacere a aurului" de la Roșia Montană, despre afacerile din culisele ei, despre necesitatea imperioasă ca, pentru a fi protejată,  localitatea, de excepțională importanță istorică, arheologică și economică, să fie inclusă în patrimoniul UNESCO.
Ce se află în spatele acestei afaceri??? Un jaf imens, demonstrat de un alt dosar, cu foarte multe file, sistematic împins în sertar, care ar fi trebuit activat imediat.
În sprijinul tuturor comentariilor mele și ale altor gazetari responsabili și onești, voi cita, în cele ce urmează, fragmente dintr-un interviu (mi-a fost transmis, nu eu sunt reporterul) cu domnul col.(r) Gheorghe Oancea, procuror militar. Ideile și concluziile ce se desprind din acest material sunt următoarele: „Ambasadorul Gâf Deac l-a adus pe Frank Timiș; Roșia Montană este afacere de aventurier, nu proiect; un ofițer MApN a cartografiat zăcămintele, a vândut, și a ajuns director la RMGC; vânzarea aurului a început cu Protocolul de colaborare pentru exploatarea haldelor de steril; C.P. Tăriceanu și R. Berceanu au avizat proiectul de societate mixtă cu Gabriel Resources; au plecat, în Australia, 80 de tone de minereu pentru… expertiză; aurul de la Roșia Montană a fost dat cu 250.000 de dolari; au mărit perimetrul minei de câteva ori; Suspiciune de fraudă bursieră; afacerea Roșia Montană, în strânsă legătură cu intrarea în NATO; experții în situri istorice au tras doar un chiolhan la Câmpeni; la Curtea de Arbitraj de la Viena putem să recâștigăm totul; Timiș, prin Tender - ruda sa - a reușit să deschidă toate ușile instituțiilor statului".
Așadar… „În primul rând, mi se pare o aberație această comisie parlamentară - afirmă procurorul militar Gheorghe Oancea. - Este o translatare a răspunderii, când e clar că Roșia Montană este o afacere, nu proiect (s.n.) - mulți spun că e proiect, de unde? -, este o afacere veroasă! E construită pe lașitatea noastră a românilor, pe un «pumn de arginți» dat unor persoane din vremea aceea care, din punctul meu de vedere, vindeau tot. (…) Eu, ca procuror militar în secția parchetelor militare, în anul 2002, în toamnă, am fost sesizat de Serviciul Român de Informații cu privire la săvârșirea unor fapte penale care vizau siguranța națională. În vizorul SRI era un maior din Direcția Topografică a MApN, care, în perioada '95-'96 - sau mai târziu, nu mai rețin chiar exact perioada exactă -, desemnat să desfășoare misiuni topografice, făcuse în zona Roșia Montană o mulțime de cercetări de specialitate, în ideea că în acea zonă erau amplasate și niște unități militare. Din elicopter, sau de la sol, s-au făcut fotograme, măsurători de tot felul în materia amplasării și structurii întregii zone, chestiuni care au fost înregistrate pe niște dischete, după care acest ofițer își dă demisia din cadrul Ministerului Apărării Naționale și devine unul dintre directorii Gabriel Resources. (…) Am pătruns mai în profunzimea acestei afaceri care se numește astăzi Roșia Montană. Ce am constatat, domnule? Că, prin 1996, când la ambasada României din Sydney a fost numit ambasador un anume domn Gâf Deac, care anterior îndeplinise funcția de ministru secretar de stat la Ministerul Industriilor, și avea în responsabilitate activitatea minieră, acest domn ambasador a intrat în legătură cu un cetățean australian de origine română, un anume Frank Timiș (n.r. - fost Vasile Timiș), care, deși nu avea nicio specializare în domeniul minier, și-a arătat - vai de mine - aplecarea pentru a investi în mineritul din România. Acest Frank Timiș, după datele existente la dosar la acea vreme, era suspectat de tot felul de infracțiuni legate de traficul de droguri. (…) Cert este că Frank Timiș vine în România, i se deschid toate ușile la Ministerul Industriilor, la Regia Cuprului și Aurului Deva, la Agenția Națională pentru Resurse Minerale și implicit la mina Roșia Montană. Prin '97, după aceste tatonări, se realizează, domnule, un protocol de cooperare. Chiar așa se și numea, Protocol de Cooperare între firma Gabriel Resources, patronată de acest Frank Timiș - un off-shore care-și avea sediul în Insula Jersey din Channel Islands -, și Regia Cuprului și Aurului Deva. La momentul acela, activitatea minieră la Roșia Montană trecea prin mari dificultăți. Toată activitatea era subvenționată de stat. Tot aici îl cunoaște pe Ovidiu Tender (n.a. - se spune că Tender și Timiș sunt, de fapt, rude prin alianță). Tender preluase în 1995 Institutul de Cercetări Mineralogice, institut care - vă dați seama -, după atâția ani de activitate, deținea extraordinar de multe date privind mineritul din România; analize, prospecțiuni, cercetări… Cert este că, după ce se realizează acest protocol, se observă, foarte interesant, că găsim funcționari ai statului, foști sau chiar activi, din Regia Cuprului și Aurului Deva sau ANRM, în consiliile de administrație ale Gabriel Resources și Tender Group S.A. Foarte ciudat. Ori așa, ori așa! (…) Nu era doar conflict de interese, era și o remunerare pentru datele pe care le-au pus la dispoziție. Pe listele Gabriel Resources apare și acest director, maiorul din MApN care-și dăduse demisia și transmisese, conform serviciilor, date secrete ce afectau siguranța statului. (…) Aflându-se de interesul privind activitatea minieră de la Roșia Montană, au mai existat și alte firme care au făcut oferte de cooperare-colaborare cu autoritățile statului român. (…) Toate au fost tratate cu dispreț total, în mod ciudat și suspect. Domnule, la un moment dat, prin 1997 - că aici este problema extraordinară -, se redactează un Proiect de Contract de asociere, între Gabriel Resources și Regia Cuprului și Aurului Deva (ulterior Minvest), vizând asocierea în vederea realizării unui obiectiv - și atenție la o chestiune care este esențială! -, propunerea partenerului străin, a lui Gabriel Resources, avea ca element de esență reexploatarea haldelor de steril, domnule! Deci aceasta era chestiunea în discuție; reexploatarea sterilului, nicidecum exploatarea perimetrului virgin, neexploatat… prin tehnologie avansată… Potrivit protocolului inițial și a prevederilor contractuale, conivența a fost ca partea română să dețină, din acțiunile noii societăți ce urma, atenție (!), ce urma a fi înființată, 40%, dar nu mai puțin de 20%, iar partea străină, 80%, dar nu mai puțin de 60%. Acest așa-zis contract - țin minte că avea scris sus, în stânga, pe prima pagină, titulatura „Proiect" - a fost semnat de 6-7 persoane cu responsabilități majore din cadrul Întreprinderii Roșia Montană, Regiei Deva, ANRM… Mai mult, la dosar se află două adrese semnate de doi miniștri în funcție în acea perioadă, Călin Popescu Tăriceanu și Radu Berceanu, care, deși văd că e vorba de o firmă fără experiență în domeniul minier, cu sediul într-un paradis fiscal, fără să obiecteze în vreun fel, își dau acordul pentru constituirea acestei societăți mixte. (…) El (proiectul de contract - n.n.) are forma juridică a unui contract de asociere, doar că el are o precizare sus în stânga - „Proiect de contract". Orice litigiu, scrie în contract - nu povești cu New York sau Londra -, se soluționează de către Curtea de Arbitraj de la Viena. Punct! (…) Concluzia mea este următoarea: atât timp cât în această afacere sunt implicați jucători la bursă americani și canadieni, și soluționarea clară a acestei cauze presupune date concrete ale dosarului de listare a societății Roșia Montană Gold Corporation la Bursa din Vancouver, fapt ce va pune în pericol interesele acestor jucători, nu se va ajunge niciodată la clarificarea lucrurilor. Singura soluționare a cauzei presupune o cooperare între autoritățile române, canadiene, dar și americane, pentru că, atunci când s-au obținut primele date despre mină, Frank Timiș a obținut și niște credite, 3 milioane de dolari, de la o sucursală a Băncii Rothschild. Așa rezultă din dosarul de la secția parchetelor militare, care, în parte, a fost declinat în favoarea PNA. Are proiectul de contract, are prețul, are tot ce vreți și indiciile pentru a se face o cercetare generală. Dar, repet, sunt puse în pericol interesele investitorilor. (…) Problematica Roșia Montană este extrem de complexă și vizează un lucru esențial: interese străine de România. Dacă nu se-nțelege acest lucru, înseamnă că nu s-a înțeles nimic."
Nu mai este nimic de comentat. Se vede că nu numai prin România Justiția umblă cu capul spart! Alte buzunare guvernamentale așteaptă comisioanele trădării.
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 10753
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

Sus

- Subiecte similare

 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum