AMINTIRI DESPRE VIITOR-ROMÂNIA DE MÂINE , RrOMANIKA BABANA
Doriți să reacționați la acest mesaj? Creați un cont în câteva clickuri sau conectați-vă pentru a continua.

Eroul antiterorist Soleimani un „terorist”? „Sindromul vieții false” din SUA este normal din 2003

In jos

este - Eroul antiterorist Soleimani un „terorist”? „Sindromul vieții false” din SUA este normal din 2003 Empty Eroul antiterorist Soleimani un „terorist”? „Sindromul vieții false” din SUA este normal din 2003

Mesaj Scris de Admin Mar Ian 07, 2020 6:13 am

Anti-terror hero Soleimani a ‘terrorist’? US ‘false-life syndrome’ normal since 2003
Ramin Mazaheri is the chief correspondent in Paris for Press TV and has lived in France since 2009. He has been a daily newspaper reporter in the US, and has reported from Iran, Cuba, Egypt, Tunisia, South Korea and elsewhere. He is the author of the books ‘I’ll Ruin Everything You Are: Ending Western Propaganda on Red China’ and the upcoming ‘Socialism’s Ignored Success: Iranian Islamic Socialism.’


este - Eroul antiterorist Soleimani un „terorist”? „Sindromul vieții false” din SUA este normal din 2003 Yemenihouthi
A Yemeni Houthi fighter stands by a billboard with posters of the deputy head of Iraq’s Popular Mobilization Units Abu Mahdi al-Muhandis and Lt. Gen. Qassem Soleimani, the commander of the Islamic Revolution Guards Corps’s Quds Force, who were assassinated by US terrorist forces in Iraq on Friday, in Sana’a, January 6, 2020. (Photo by Reuters)
Back in 2003 the words “quagmire” and “end game” were on everyone’s lips – 17 years later the world has been forcefully reminded that the Western war on Iraq has still not ended.
The globally condemned assassination of Iran’s Qassem Soleimani is not part of a “new” war on Iran – it is crucial history in the “old” war on Iraq.
However, fomenting “new war” hysteria with Iran permits the United States to avoid reckoning with the Iraqi proofs of their illegal negligence, hypocrisy and brutality. Looking for a new war with Iran is essentially the lamentable historical continuation of Washington’s multi-century policy of, “On to the next tribe of Indian nomads”.
But it goes even deeper than that:
No American would deny that the Vietnam War changed the very nature of American democracy. Certainly, the slaying of Soleimani is the most shocking military action in many years, and thus it fundamentally alters and magnifies how the Iraq War is changing the very nature of American democracy, still.
If World War II was a sober affair, with many Americans genuinely believing in the war’s ideals of anti-fascism, Vietnam certainly was not. The widespread rejection of this fanatically ideological war – the “domino theory” of the spreading of “sinister” socialism – ultimately only produced a “pop cultural revolution”. There was no civic and political revolution because there was no reform of institutions which had proven to lack a democratic mandate.
However, if Vietnam resulted in the average American’s open and persistent refusal to believe their government – which was an important historical first for the US – the Iraq War will prove to have been when the average American retained this same correct skepticism but became unable to publicly admit their disbelief.
The Iraq War ushered in a new culture of lying for America, where Americans knew they were peddling total falsehoods, and knew that their listeners knew their claims were falsehoods, but there was a collective agreement to keep spreading these falsehoods anyway.
This is how we get to the point where somebody like Soleimani – who had bravely and unequivocally been an anti-terrorist hero – is publicly accused of being a “terrorist” by American leadership.
Because Washington’s goals are so imperialist, so rabidly capitalist and so fueled by feudal realpolitik, instead of acknowledging how Soleimani’s leading of the fight against ISIL saved many innocent European and American lives (and even the lives of the mercenary “contractors” from these nations), US Vice-President Mike Pence now absurdly says Soleimani was a part of 9/11. Trump says he is justified to plan bombings of “cultural sites”, even though everyone knows he means mosques. Secretary of State Pompeo says the mob hit was “protecting American interests”, even though the only Americans truly pleased are also Israeli Zionists.
In the Vietnam era Americans said en masse that they don’t believe nonsense like this, but the Iraq War has changed American democracy – now many Americans feel compelled to say they believe it… but they actually don’t.
To believe that Americans truly believe the endless lies of their post-2003 governments is to assume that Americans are either deluded or mentally disabled, and neither are true: Americans know they are poorly governed but now feel powerless to resist the injustice of their own leaders.
Therefore, just as they were marched to war in 2003 even though it was clearly based on the lie of WMDs, the Pentagon and US Deep State are hoping they can start a war with Iran based on more preposterous lies, such as the murder of anti-terror hero Soleimani being justified because he was a “terrorist”.
They have a lot of help: Republicans, right-wing pundits and liberal “objective” American journalists all dutifully report the fantastic lies of the Bush II, Obama and Trump administrations as though they are – maybe – true. The US claims to have a free press but for 17 years they have rarely dared to question their leaders with the same rigour as in the era of Vietnam. However, all these people are paid with either money or power to say these things – please do not believe that the average American, 44% of whom qualify as low-wage workers, has any incentive to believe in or continue a system which punishes them ever-more mercilessly since the start of the Great Recession.
Such workers now have “few prospects of improving their lot” except by publicly playing along with the fictions of the US 1%. Thus the fundamental change to America democracy wrought by 17 years of Iraq War is that in order to “live the American dream” one must openly embrace a “false life”. This is a twist, and one which does not resort to vulgarity, of a new idea making the rounds across the Western mainstream media: their endemic socio-economic hopelessness has created widespread “s—-life syndrome”.
The Trump era is the apex (at least one hopes) of this “false life” reality of 21st century US society.
Trump himself is certainly not crazy but he is undoubtedly a liar. Pompeo himself openly revealed the sad degeneration of American dishonesty: “… when I was a cadet – what’s the cadet motto at West Point? (West Point is the number one military prep school in the US) ‘You will not lie, cheat or steal or tolerate those who do.’ I was the CIA director – we lied, we cheated, we stole. That’s – it was like – we had entire training courses.”
Bush I was a former CIA director, so it’s not as if Pompeo really represents a new development in US neo-fascism (it is “neo” because open US Apartheid is over), but my point here is that prior to Vietnam such things were never openly admitted anywhere in the US; during Vietnam the truth of the anti-democratic nature of the US was hotly debated; during the Iraq War the US government’s foundation of criminality is openly admitted at the very top… and no one cares.
In an era when every American is tracked – from credit scores, to the location of their cell phone, to what they wrote on the internet 15 years ago – and people can be droned at will, the average American has no choice to but to pretend that they are going along with it all. It is not all Trump and Pompeo – the executive powers, which reduce the American system to investing a dictator’s powers in the presidency, were installed by Bush II and increased by Barack “Dronebama” Obama.
The system has spread to their neo-imperial allies, as proven by France’s 2-year state of emergency, the “French Patriot Act”, and current President Emmanuel “Rubber Bullet President” Macron, who forces through sweeping American-style economic changes via executive order. “False life syndrome” is thus a Western phenomenon, and not only that of their American leader.
The epidemic expansion of “false life syndrome” which began in 2003 is also behind the pathetic, woefully unfair reason Soleimani is now dead:
The Democratic Party elite refused to admit the real reasons for their democratic unpopularity, so they concocted a diversionary Russophobia campaign as well as a campaign to impeach Trump (i.e., to undemocratically reverse the election). In 2020, to distract from this month’s expected impeachment vote Trump killed Soleimani. It’s more “false life” syndrome, because everyone knows the impeachment is the emptiest of politics as Trump is certain to be acquitted. “Think of the contrast,” top House Republican Kevin McCarthy wrote on Twitter. “While Democrats are trying to remove President Trump from office, the President is focused on removing terrorists from the face of the earth.” In an election year Trump needed another WMD-like falsity to perpetuate, knowing full well that it would be publicly promoted by many, and he so he murdered Soleimani.
What a crying injustice that an anti-terror hero died in large part because of immoral, domestically despised, primary school-level US domestic politics!
Soleimani was killed to preserve US capitalism-imperialist domination of the Muslim World above all, but the dishonest, unreflective political farce which has reigned since 2003 in America is the leading secondary factor.
Everybody in the world knows this modern truth: Washington defines a terrorist as “someone who disagrees with Washington and Wall Street”. Be you Iranian, Iraqi, a journalist like Julian Assange or an average American – oppose US neo-imperialism and neoliberalism and you will be treated as a terrorist.
I am certain that the average American realizes this obvious subtext to these slanderous, absurdly false claims against anti-terror hero Soleimani, but it is 2020 and not 1970 – it seems you can’t expect the truth from a huge number of Americans anymore?
Maybe we can after the US finally leaves Iraq?
Eroul antiterorist Soleimani un „terorist”? „Sindromul vieții false” din SUA este normal din 2003
Ramin Mazaheri este corespondentul principal la Paris pentru Press TV și locuiește în Franța din 2009. A fost reporter cotidian în SUA și a raportat din Iran, Cuba, Egipt, Tunisia, Coreea de Sud și din alte părți. El este autorul cărților „Voi strica tot ce ești: Ending Propaganda occidentală pe China Roșie” și viitoarea „Succesul ignorat al socialismului: socialismul islamic iranian”.




este - Eroul antiterorist Soleimani un „terorist”? „Sindromul vieții false” din SUA este normal din 2003 Yemenihouthi
Un luptător yemenit Houthi stă lângă un panou publicitar cu afișe ale șefului adjunct al unităților populare de mobilizare din Irak Abu Mahdi al-Muhandis și al generalului Qassem Soleimani, comandantul Forței Quds a Corpului Gărzii Revoluției Islamice, care au fost asasinați de forțele teroriste americane în Irak, vineri, în Sana'a, 6 ianuarie 2020. (Foto de Reuters)


În 2003, cuvintele „quagmire” și „joc final” erau pe buzele tuturor - 17 ani mai târziu, lumea a reamintit cu tărie că războiul occidental pentru Irak încă nu s-a încheiat.
Asasinarea la nivel mondial a Qassem Soleimani a condamnat la nivel mondial nu face parte dintr-un „nou” război împotriva Iranului - este o istorie crucială în „vechiul” război din Irak.
Cu toate acestea, promovarea isteriei „noului război” cu Iranul permite Statelor Unite să evite luarea în considerare a dovezilor irakiene privind neglijența lor ilegală, ipocrizia și brutalitatea. Căutarea unui nou război cu Iranul este, în esență, continuarea istorică a politicii de mai multe secole a Washingtonului, „Pe următorul trib al nomazilor indieni”.
Dar merge chiar mai profund decât atât:
Niciun american nu ar nega faptul că războiul din Vietnam a schimbat însăși natura democrației americane. Cu siguranță, uciderea lui Soleimani este cea mai șocantă acțiune militară din mai mulți ani și, astfel, modifică fundamental și mărește modul în care Războiul din Irak schimbă însăși natura democrației americane.
Dacă cel de-al Doilea Război Mondial a fost o aventură sobră, mulți americani credând cu adevărat în idealurile războiului de antifascism, Vietnam cu siguranță nu a fost. Respingerea pe scară largă a acestui război ideatic fanatic - „teoria domino” a răspândirii socialismului „sinistru” - a produs în cele din urmă doar o „revoluție culturală pop”. Nu a existat o revoluție civică și politică, deoarece nu a existat nicio reformă a instituțiilor care s-a dovedit că nu are un mandat democratic.
Cu toate acestea, dacă Vietnamul a avut ca rezultat refuzul deschis și persistent al americanului de a crede guvernul lor - care a fost un istoric important pentru SUA - Războiul din Irak se va dovedi când americanul de rând a păstrat același scepticism corect, dar a devenit incapabil să publice recunoaște necredința lor
Războiul din Irak s-a lansat într-o nouă cultură a minciunii pentru America, unde americanii știau că pășesc falsuri totale și știau că ascultătorii lor știau că afirmațiile lor sunt false, dar oricum exista un acord colectiv pentru a continua să răspândească aceste falsuri.
Așa ajungem la punctul în care cineva ca Soleimani - care fusese curajos și fără echivoc un erou antiterorist - este acuzat public de „terorist” de conducerea americană.
Pentru că obiectivele Washingtonului sunt atât de imperialiste, atât de raid capitaliste și atât de alimentate de realpolitikul feudal, în loc să recunoască modul în care liderul lui Soleimani al luptei împotriva ISIL a salvat multe vieți europene și americane nevinovate (și chiar viața „antreprenorilor” mercenari din aceste națiuni) , Vicepreședintele SUA, Mike Pence, spune acum absurd că Soleimani a făcut parte din 11 septembrie. Trump spune că este justificat să planifice bombardamente cu „site-uri culturale”, chiar dacă toată lumea știe că înseamnă moschei. Secretarul de stat Pompeo spune că lovitura de la gloată a fost „protejarea intereselor americane”, chiar dacă singurii americani cu adevărat mulțumiți sunt și sioniștii israelieni.
În era din Vietnam, americanii au spus în masă că nu cred prostii de genul acesta, dar Războiul din Irak a schimbat democrația americană - acum mulți americani se simt constrânși să spună că o cred… dar de fapt nu.
A crede că americanii cred cu adevărat că minciunile nesfârșite ale guvernelor lor de după 2003 este să presupunem că americanii sunt amăgiți sau handicapați mintal și nici nu sunt adevărați: americanii știu că sunt slab guvernați, dar acum se simt neputincioși să reziste nedreptății propriilor lor lideri .
Prin urmare, la fel cum au fost mărșăluși în război în 2003, chiar dacă s-a bazat în mod clar pe minciuna WMD-urilor, Pentagonul și Statul adânc al SUA speră că vor putea începe un război cu Iranul bazat pe minciuni mai impunătoare, cum ar fi uciderea lui anti -Eroul terorist Soleimani fiind justificat pentru că era „terorist”.
Ei au foarte mult ajutor: republicani, pundite de dreapta și jurnaliști americani „obiective” liberali raportează cu atenție minciunile fantastice ale administrațiilor Bush II, Obama și Trump ca și cum ar fi - poate - adevărate. SUA susțin că au o presă gratuită, dar de 17 ani au îndrăznit rar să-și pună la îndoială liderii cu aceeași rigoare ca în epoca Vietnamului. Cu toate acestea, toți acești oameni sunt plătiți fie cu bani, fie cu putere pentru a spune aceste lucruri - vă rugăm să nu credeți că americanii obișnuiți, 44% dintre aceștia se califică ca lucrători cu salarii mici, au vreun stimulent să creadă sau să continue un sistem care îi pedepsește din ce în ce mai fără milă de la începutul Marii Recesiuni.
Acești lucrători au acum „puține perspective de îmbunătățire a lotului lor”, cu excepția faptului că se joacă public împreună cu ficțiunile din 1% din SUA. Astfel, schimbarea fundamentală a democrației americane realizată de 17 ani de război din Irak este aceea că, pentru a „trăi visul american”, trebuie să îmbrățișăm deschis o „viață falsă”. Aceasta este o răsucire, și care nu recurge la vulgaritate, la o nouă idee care face runda pe mass-media occidentală: disperarea lor social-economică endemică a creat „sindromul de viață”.
Epoca Trump este vârful (cel puțin o speranță) a acestei realități „viață falsă” a societății americane din secolul XXI.
Trump însuși nu este cu siguranță nebun, dar este, fără îndoială, un mincinos. Pompeo însuși a dezvăluit deschis degenerarea tristă a necinstirii americane: „... când eram cadet - care este devizul cadetului de la West Point? (West Point este școala de pregătire militară numărul unu din SUA) „Nu veți minti, nu veți înșela sau nu veți tolera pe cei care o fac.” Am fost directorul CIA - am mințit, am înșelat, am furat. Așa a fost - așa a fost - am avut cursuri întregi de pregătire. ”
Bush I a fost un fost director al CIA, așa că nu este ca și cum Pompeo reprezintă într-adevăr o nouă dezvoltare a neo-fascismului american (este „neo” pentru că apartheidul american deschis s-a terminat), dar ideea mea este că înainte de Vietnam astfel de lucruri erau niciodată admis în mod deschis nicăieri în SUA; în timpul Vietnamului, adevărul naturii antidemocratice a SUA a fost dezbătut fierbinte; în timpul războiului din Irak, fundația criminalității a guvernului american este admisă deschis de la început ... și nimănui nu îi pasă.
Într-o epocă în care fiecare american este urmărit - de la scorurile de credit, la locația telefonului mobil, la ceea ce au scris pe internet în urmă cu 15 ani - iar oamenii pot fi trimiși în voie, americanul de rând nu are de ales decât să se prefacă. că merg cu toate acestea. Nu toate Trump și Pompeo - puterile executive, care reduc sistemul american la investirea puterilor unui dictator în președinție, au fost instalate de Bush II și sporite de Barack „Dronebama” Obama.
Sistemul s-a răspândit către aliații lor neo-imperiali, așa cum a demonstrat starea de urgență a Franței de 2 ani, „Legea patriotului francez”, și actualul președinte Emmanuel „Președintele Bulletului de cauciuc” Macron, care forțează prin schimbări economice în stil american, prin ordin executiv. „Sindromul de viață falsă” este, așadar, un fenomen occidental și nu numai acela al liderului lor american.
Extinderea epidemică a „sindromului de viață falsă”, care a început în 2003, se află și în spatele motivului patetic, nedrept de nedrept, Soleimani este acum mort:
Elita Partidului Democrat a refuzat să admită adevăratele motive ale nepopularității lor democratice, astfel că au conchis o campanie diversificată de rusofobie, precum și o campanie de a imputa Trump (adică de a inversa nedemocratic alegerile). În 2020, pentru a distrage atenția cu privire la votul preconizat al acestei luni, Trump l-a ucis pe Soleimani. Este mai mult sindromul „viața falsă”, deoarece toată lumea știe că acuzația este cea mai golită din politică, deoarece Trump este sigur că va fi achitat. „Gândiți-vă la contrast”, a scris republicanul de la Cameră, Kevin McCarthy, pe Twitter. „În timp ce democrații încearcă să îl înlăture pe președintele Trump din funcție, președintele este concentrat pe îndepărtarea teroriștilor de pe fața pământului.” În un an electoral, Trump a avut nevoie de o altă falsitate de tip WMD pentru a o perpetua, știind bine că va fi promovat public. de mulți și el a ucis-o pe Soleimani.
Ce nedreptate plângătoare că un erou antiterorist a murit în mare parte din cauza politicii interne imorale, disprețuite pe plan intern, la nivelul școlii primare din SUA!
Soleimani a fost omorât pentru a păstra capitalismul american - dominația imperialistă a lumii musulmane, mai ales, dar farsa politică necinstită, fără a reflecta, care a domnit din 2003 în America este factorul secundar principal.
Toată lumea din lume cunoaște acest adevăr modern: Washingtonul definește un terorist drept „cineva care nu este de acord cu Washington și Wall Street”. Fii tu iranian, irakian, jurnalist ca Julian Assange sau american american - opune-te neoimperialismului american și neoliberalismului și vei fi tratat ca un terorist.
Sunt sigur că americanul de rând își dă seama de acest subtext evident la aceste afirmații calomnioase, absurd de false împotriva eroului antiterorist Soleimani, dar este 2020 și nu 1970 - se pare că nu mai poți aștepta adevărul de la un număr imens de americani?
Poate putem după ce SUA vor părăsi definitiv Irakul?
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 10767
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

este - Eroul antiterorist Soleimani un „terorist”? „Sindromul vieții false” din SUA este normal din 2003 Empty PE SITE

Mesaj Scris de Admin Vin Ian 10, 2020 2:04 am

Admin
Admin
Admin

Mesaje : 10767
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

Sus

- Subiecte similare

 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum