AMINTIRI DESPRE VIITOR-ROMÂNIA DE MÂINE , RrOMANIKA BABANA
Vrei să reacționezi la acest mesaj? Creați un cont în câteva clicuri sau conectați-vă pentru a continua.

Angajații de la privați și multinaționale riscă pușcăria pe conflict de interese, doar Ponta scapă

In jos

Angajații de la privați și multinaționale riscă pușcăria pe conflict de interese, doar Ponta scapă Empty Angajații de la privați și multinaționale riscă pușcăria pe conflict de interese, doar Ponta scapă

Mesaj Scris de Marco_polo2013 la data de Lun Iun 08, 2015 12:03 pm


Începând cu intrarea în vigoare a Noului Cod Penal, conflictul de interese a fost incriminat și la mediul privat în mod identic cu cel public. Adică orice act îndeplinește un angajat al oricărei persoane juridice (SRL,SA,PFA,SNC etc.) prin care o rudă de-a sa primește de exemplu un salariu sau o mărire de salariu sau un contract, sau bonuri de masă sau mașină de serviciu îi aduce acestuia o condamnare. Același lucru este valabil și pentru persoanele cu care acesta a colaborat în trecut. Evident că pentru mediul privat este o imbecilitate, în special pentru multitudinea de afaceri de familie sau pentru angajații care își schimbă locul de muncă la o firmă cu care actualul angajator avea relații comerciale: „fapta funcţionarului care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la 8 luni la 3 ani și 4 luni”.
 
A doua zi după intrarea în vigoare a Noului Cod Penal, pe 2 februarie anul trecut, am trimis Ministrului Justiției o serie de întrebări prin care ceream lămuriri despre cum vor lucra firmele private pe viitor:
„In atentia domnului ministru Robert Cazanciuc


Incepand cu 01.02.2014, in noul cod penal se prevede ca infractiunea de conflict de interese, prevazuta de art.301, se aplica si la “persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice.”(art.308).



Va rugam sa aveti amabilitatea sa ne raspundeti la urmatoarele intrebari



1.       Avand in vedere multitudinea de parlamentari trimisi in judecata (pe articolul analog 253indice 1 din fostul cod penal) pentru ca si-au angajat rudele la cabinetele parlamentare, „in mod corespunzator” pentru un administrator/director de firma privata care isi angajeaza copiii, sotul/sotia, fratii sau cumnatii la firma, fie ca e o afacere de familie sau nu, inseamna ca a comis infractiunea de la 301?



2.       In cazul in care deja in cadrul unei persoane juridice lucreaza doar doua rude, una dintre ele trebuie sa demisioneze ca altfel risca sa comita infractiunea de la 301( de exemplu cand dispune plata salariului rudei cu functia mai mica sau cand indeplineste actul de a-i inmana tichetele de masa)?



3.       In cazul in care o persoana isi schimba serviciul de exemplu de la un producator de carne, unde a lucrat in ultimii cinci ani, la un hypermarket, aceasta nu va mai putea semna niciun act in legatura cu fostul sau angajator? De exemplu comenzile de achizitie, platile catre respectivul furnizor etc.



4.       Administratorul unui SRL incheie un contract de transport cu fratele sau, contravaloarea  se achita prin banca, se declara la ANAF, se platesc impozitele aferente, totusi acesta risca pana la 3 ani si sase luni de inchisoare ca l-a preferat pe fratele lui?



5.       Ati facut o estimare cate persoane fizice sau juridice vor fi afectate de aceasta incriminare?



6.       Considerati ca mediul privat risca sa fie supus abuzului unor organe de cercetare penala care pot actiona in sensul intrebarilor de mai sus?



7.       Ce garantii poate oferi Ministerul justitiei, initiatorul introducerii firmelor private in sfera conflictului de interese ca aceste firme nu va trebui sa concedieze disciplinar o parte din rudele si afinii de pana la gradul II inclusiv, pentru a nu risca blocarea activitatii cand vreunul dintre angajati va refuza sa indeplineasca un act prevazut in fisa postului care ar putea sa-l bage in inchisoare in acest mod.



8.       Considerati ca e posibil sa se declanseze, in firmele private, o serie de acte discriminatorii fata de rude si afini de genul:” in baza art. 301 din NCP decid majorarea salariilor in firma, cu exceptia celor ale lui X si Y?”. Mentionam ca nu am gasit in Codul Muncii cum se poate dispune concedierea unui angajat pe motive de rudenie.



9.       Credeti ca aceasta incriminare ar putea alunga investitorii straini care ar dori sa infiinteze o afacere de familie in Romania asa cum se practica in tarile din Occident si cum se practica si in Romania pana la 01.02.2014?”



După două săptămâni, Ministerul Justiției a catadicsit să ne răspundă că „nu are atribuţia legală de a emite interpretări ori îndrumări în legătură cu aplicarea dispoziţiilor legale în vigoare de către instanţele judecătoreşti, alte autorităţi publice sau de către cetăţeni.” Cu toate astea, astăzi, Robert Cazanciuc „în calitate de ministru al Justiției” a amenințat PNL-ul că dacă iese în stradă riscă pușcăria. Deci uneori se poate să îndrume și ministrul Justiției dar doar când îi țâțâie fundul că-și pierde scaunul.  



În răspunsul oferit de MJ, „cu titlu informativ” ni s-a comunicat că „Reglementările cuprinse în Titlul V – Infracţiuni de corupţie şi de serviciu (art. 289-309) – din Partea specială a Codului penal (Legea nr. 286/2009) asigură şi transpunerea obligaţiilor care revin României în conformitate cu reglementările Uniunii Europene (menţionăm, cu titlu de exemplu, Decizia–cadru 2003/568/JAI a Consiliului din 22 iulie 2003 privind combaterea corupţiei în sectorul privat, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr.192 din 31. 07. 2003) şi convenţiile internaţionale la care este parte (menţionăm, cu titlu de exemplu, Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York la 31 octombrie 2003, ratificată prin Legea nr. 365/2004, şi Convenţia penală privind corupţia, adoptată la Strasbourg la 27 ianuarie 1999, ratificată prin Legea nr. 27/2002) – aceste documente impun României să incrimineze şi corupţia în sectorul privat.”



Evident că acest răspuns este o minciună. Nicăieri în cele două Convenții invocate nu se face referire la infracțiuni de serviciu, cum este conflictul de interese și de aplicarea acestora la mediu privat, ci la cele de CORUPȚIE, cum NU este conflictul de interese.



Mai mult, lași fiind, Cazanciuc și Ponta nu au elaborat punctul de vedere solicitat în 03.06.2014 de SENAT la propunerea legislativă 531/2014 prin care se dezincrimina conflictul de interese la privat. Pur și simplu, nu s-a răspuns. Doar Consiliul legislativ a avizat pozitiv dezincriminarea. 



În prezent sunt cazuri în care dacă unul dintre soți este administrator iar celălat soț este angajat, pur și simplu nu și-au mai ridica salariile, nu au mai lucrat cu firmele rudelor (cumnați, veri, frați) etc.



Însuși Victor Ponta a fost acuzat vineri de DNA de colnflict de interese, acuzație de care s-ar putea „bucura” oricine din mediul privat care angajează o cunoștință care mai demult i-a împrumutat o mașină, de exemplu. În comunicatul DNA se explică foarte clar cum s-a comis infracțiunea, exact așa cum a fost ea definită de politicieni: „În calitate de prim-ministru al României, Ponta Victor-Viorel l-a desemnat pe Șova Dan-Coman, în luna august 2012, în funcția de ministru pentru Relația cu Parlamentul, în luna decembrie 2012, în funcția de ministru delegat pentru Proiecte de infrastructură de interes național și investiții străine, în luna februarie 2014, ca ministru interimar al Transporturilor și în luna martie 2014 ministru al Transporturilor, în condițiile în care Ponta Victor-Viorel a beneficiat în trecut de foloase din partea lui Șova Dan-Coman, constând în sume de bani (în total aprox. 250.000 lei) și dreptul de folosința gratuită a unui autoturism.
Probele administrate au relevat faptul că Ponta Victor-Viorel a beneficiat, lunar, în perioada octombrie 2007 - decembrie 2008, de sume de bani cuprinse între 7.900 lei și 14.000 lei, în total 181.439,89 lei, în temeiul unei convenții fictive de conlucrare profesională în domeniul juridic încheiată între SCA „Șova și Asociații” reprezentată de Șova Dan-Coman și Cabinetul de Avocat „Ponta Victor-Viorel” reprezentat de Ponta Victor-Viorel, iar în perioada noiembrie 2008 - iunie 2009 a beneficiat în mod gratuit de dreptul de folosință al autoturismului marca Mitsubishi Lancer Evo 10, achiziționat de SCA „Șova și Asociații” în sistem de leasing financiar de la Romstal Leasing (rate în valoare de aprox. 6.000 lei/lună), iar ulterior, în luna iunie 2009, de sumele de bani reprezentând avansul și alte cheltuieli aferente contractului de leasing în momentul preluării acestuia de către Ponta Victor-Viorel, în total suma de 79.641,11 lei.”



Așadar orice procuror descoperă că la o firmă privată a fost angajată o persoană care l-a lăsat mai demult pe angajator să stea câteva luni la el într-o casă fără bani sau i-a dat spre folosință o mașină sau i-a împrumutat niște bani, conform definiției infracțiunii, va începe urmărirea penală. Cei mai expuși sunt angajații de la multinaționale care se mută de la furnizor la client și invers. Să vezi când or intra procurorii în ei că au semnat comenzile, facturile, plățile. Atunci să te ții.



Ponta scapă de pușcărie prin imunitatea parlamentară dar pe angajații de la privat nu-i scapă nimeni pentru că nimănui nu-i pasă.
Nici lui Victor Ponta căruia i-am trimis aceleași întrebări anul trecut și nu a răspuns nici până azi, nici Alinei Gorghiu căreia i-am trimis aceleași întrebări anul trecut și mi-a răspuns drăgălașă că „mi-as dori sa va pot fi de ajutor. Din pacate, nu am disponibilitatea de timp si nici o asemenea vasta expertiza in dreptul penal de care ar fi nevoie pentru a putea interpreta spetele ridicate de dvs., extrem de concrete si complexe, carora cred ca un avocat specializat in drept penal ar putea sa le gaseasca raspunsul corect.” 


Vă dați seama că Victor Ponta și Alina Gorghiu au făcut parte din Comisia parlamentară care a lucrat la aceste coduri împreună cu Alina Bica? Vă dați seama că oamenii ăștia elaborează legi cretine pe care noi trebuie să le respectăm cu sfințenie deși pare imposibil?

Marco_polo2013

Mesaje : 247
Data de înscriere : 20/06/2013

Sus In jos

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum