Miza reală a asaltului împotriva lui Dragnea
AMINTIRI DESPRE VIITOR-ROMÂNIA DE MÂINE , RrOMANIKA BABANA :: „Nec audiendi qui solent dicere, Vox populi, vox Dei, quum tumultuositas vulgi semper insaniae proxima sit" :: PSD
Pagina 1 din 1
Miza reală a asaltului împotriva lui Dragnea
"Este foarte posibil ca lansarea ofensivei anti-justiție să se bazeze pe convingerea că instituțiile nu mai sunt suficient de puternice și la fel de unite ca să respingă un asalt îndrăzneț. Că unele vor rezista, cât vor putea, în timp ce altele vor negocia un armistițiu convenabil. Că unii șefi se vor împotrivi, iar alții vor spune că poate nici nu este atât de rău să o lăsăm mai moale cu anticorupția asta – mâine, poimâine, poate eu voi fi victima. Degeaba există un belciug dacă aceia care îl au în mână sunt interesați doar de propria supraviețuire.
FOTO: INQUAM PHOTOS - Octav Ganea
Nu este complet exclus ca toate declarațiile belicoase ale purtătorilor de mesaj ai lui Dragnea să fie parte dintr-un război psihologic. Un instrument de negociere prin care liderul PSD să-și atingă câteva obiective personale. Ar fi varianta cea mai convenabilă. Ne-ar scuti de un conflict din care România nu ar avea decât de pierdut.
Dacă Liviu Dragnea are o misiune și chiar se va înrola în războiul pentru eliberarea "coloniei" (și readucerea ei în no-man's-land-ul ante-2005), ne așteaptă vremuri dificile. Vom afla rapid pe ce aliați mai putem conta, dar mai ales din ce suntem făcuți, fiecare dintre noi."
Rândurile de mai sus au încheiat editorialul "Noul Liviu Dragnea", publicat cu un an în urmă. Între timp, am primit răspunsuri la toate întrebările pe care le puneam atunci. Prima - vor rezista instituțiile statului la asaltul noii coaliții de guvernare? Da, în marea lor majoritate, au rezistat.
Serviciile de informații, în totalitate. Reținerea de care au dat dovadă în fața asaltului comisiilor parlamentare de anchetă, care au urmărit exclusiv scopuri politice, a confirmat soliditatea apartenenței lor la comunitatea de informații occidentală. Faptul că, pe ansamblu, au rămas surzi la numeroasele lingușeli și oferte făcute Liviu Dragnea reprezintă și un semn de maturizare. Târziu, e drept, dar extrem de valoros.
Parchetul General, DNA, CSM, deasemenea. Au rezistat cu brio unui tir încrucișat de acuzații și calomnii fără precedent. Și nu doar că nu s-au lăsat intimidați, dar au continuat să-și facă treaba cu profesionalism. DNA, în particular, a reușit să expună, convingător, fără urmă de dubiu, una dintre cele mai agresive rețele mafiote din ultimi 28 de ani – "TelDrum". Și dacă mai exista vreo urmă de îndoială față de rolul jucat de liderul PSD în ascensiunea acestei cooperative infracționale, ea a fost înlăturată definitiv.
În total contrast a fost prestația Curții Constituționale, care a trecut de cealaltă parte a baricadei. Cu excepția notabilă a Liviei Stanciu, instituția s-a predat integral coaliției transpartinice care dorește să distrugă parteneriatele strategice ale României. A fost, de departe, cea mai mare dezamăgire a anului 2017. Sub conducerea tandemului Dorneanu – Morar, CCR a devenit cel mai important aliat al noii puteri și a pus umărul, cu zel, la încercarea de subordonare a justiției.
Înalta Curte de Casație și Justiție a rezistat doar parțial. Decizia, asumată fără un imperativ legal, de a relua de la zero procesele lui Dragnea și Tăriceanu reprezintă o mare bilă neagră, ce nu va fi uitată ușor. A fost o decizie pe care puțini au mai crezut-o posibilă după detstructurarea axei infracționale Voicu – Costiniu și după ce personaje de tristă amintire, precum Lidia Bărbulescu, au fost scoase pe tușă. Atitudinea ulterioară, corectă, a Cristinei Tarcea față de modificarea legilor justiției nu o compensează decât într-o mică măsură.
Cea mai mare supriză a anului trecut, însă, a fost reacția societății civile. Indiferent de cât de hotârâte și de curajoase au fost insituțiile care au rezistat amenințărilor și promisiunilor noii administrații, fără ieșirea masivă în stradă a sute de mii de oameni, iarna trecută, România ar fi arătat altfel azi. Întoarcerea la vechiul model de guvernare, patentat după acapararea statului de către echipa lui Ion Iliescu, ar fi fost rapidă și irevocabilă. Meritul de a fi oprit viitura restaurației nu este, însă, doar al instituțiilor și al demonstranților.
Mai puțin discutată și apreciată a fost o altă schimbare importantă petrecută în ultimul an. Trezirea unor asociații profesionale care s-au opus, cot la cot cu oamenii ieșiți în stradă, abuzurilor noii puteri. Este pentru prima oară când anumite bresle, care în trecut se exprimau public doar pentru a cere măriri de salarii, vorbesc coerent și răspicat despre chestiuni principiale, critică politici strâmbe, care afectează întreaga societeate, nu doar pe ei.
Prin argumentele concrete, convingătoare, pe care le-au prezentat s-au transformat în avocați competenți, redutabili, ai interesului public. Pe lângă reacția remarcabilă a miilor de magistrați care au expus aberațiile cuprinse în proiectele de modificare a legilor justiției, anul trecut a adus în prim plan și sindicatele angajaților din penitenciare.
Explicațiile lor, susținute cu cifre și texte de lege, au demontat justificările mincinoase în favoarea grațierii și amnistiei parțiale pregătite de guvernul PSD-ALDE. Și au anticipat efectele dezastruoase ale recursului compensatoriu promovat de ministrul justiției, Tudorel Toader. O adevărată revoluție s-ar petrece în România dacă toate asociațiile profesionale ar reacțona similar la proiectele nocive ale politicienilor!
Și a doua întrebare pe care o ridicam în editorialul de la începutul anului trecut a primit un răspuns afirmativ. Dragnea a demonstrat fără echivoc că ar fi sacrificat fără ezitare interesele colegilor de partid, dar și pe cele ale partenerului de coaliției, Călin Popescu Tăriceanu, dacă președintele i-ar fi promis imunitate.
Acum patru luni, pe 12 septembrie, Liviu Dragnea a avut poate cea mai dură ieșire publică, la Antena 3, împotriva adversarilor săi: președinte, DNA, servicii de informații.
"Vor da socoteală! Mai e foarte puțin! Fac greșeală după greșeală. Sunt disperați. Vor fi mulți care vor începe să vorbească! Vom auzi foarte mulți! Au început să se pregătească. Sunt sigur că vom auzi foarte multe lucruri. CCR nu mai e în câmpul tactic. Vor fi multe nopți de nesomn pentru unii. Au depăşit linia roșie. Nu stiți cum e mămăliga românească? Odată bubuie. Nu țineți minte ce tare era Ceauşescu? Era Dumnezeu. Doar atât a trebuit."
"În acel moment, am făcut observația că virulența șefului PSD este fără precedent. Cu toate acestea, scriam, "nu ar fi făcut risipă de amenințări dacă era decis să treacă la treabă fără să mai aștepte ceva. Ce așteaptă? Ce așteaptă din februarie încoace. Ca Iohannis să-l invite să se târguiască. De altfel, nici nu ascunde asta. Este a nu știu câta oară când repetă într-un interviu fraza asta:
"Ar trebui să înceapă de la el (Iohannis – n.m) discuţia. Sunt deschis oricând pentru o astfel de discuție sănătoasă, asumată. Fără patimă, fără interese. Am așteptat și încă mai aștept. Nu e obligatoriu să purtăm această discuție, dar asta nu înseamnă că ceea ce s-a pornit se va opri," a spus Dragnea.
Având în vedere magnitudinea dosarului "TelDrum", care avea să explodeze două luni mai târziu și despre care sigur știa, odată cu audierile pe bandă rulantă de la DNA, ar fi ezitat șeful PSD să-și negocieze o salvare individuală, în detrimentul restului armatei penale, care aștepta de la el izbăvirea?
Judecând după cum l-a lucrat pe Ponta în 2015, după postura "pro-interesul național", model Oprea, pe care a avut-o în timpul guvernării Cioloș, după declarațiile spășite făcute pe treptele DNA, în vara lui 2016, după jocul pe care l-a încercat cu Tudorel Toader, împotriva lui Tăriceanu, dar și după declarațiile evazive făcute în prima fază despre modificarea legilor justiției și a codului penal, răspunsul este "nu." Dragnea ar fi făcut fără ezitare toate compromisurile necesare cu "statul paralel" dacă i s-ar fi promis, din nou, salvarea.
Ultima întrebare rămâne și astăzi cea mai dificilă. Iar de răspunsul ei atârnă, în continuare, multe. Jocul lui Dragnea din ultimul an a avut ca unic scop reconfirmarea imunității de care a beneficiat până de curând și rămânerea la putere sau este parte a unei misiuni mai complexe, care urmărește, în limbajul propagandei rusești, "eliberarea "coloniei" și readucerea ei în no-man's-land-ul ante-2005? A vrut să-și scape pielea și să continue să facă bani sau să destabilizeze România și să o scoată, de facto, din parteneriatele cu UE și SUA?
Până la protestele din februarie, este foarte posibil ca șeful PSD să se fi mulțumit cu imunitatea pentru el și eventual un cerc restrâns de apropiați, completată cuun acord de împărțire a puterii cu președintele, după modelul Băsescu – Ponta. Acord pe care ar fi urmat să-l încalce ulterior, destul de repede, pentru că ținta sa următoare era demiterea lui Klaus Iohannis și alegerea sa ca președinte.
Schimbarea de atitudine a lui Dragnea a survenit după ce planurile sale inițiale s-au izbit de zidul viu făcut din sute de mii de protestatari. Cucerirea "pașnică" a puterii a ieșit din calcul în februarie. Ce a urmat, atacul furibund împotriva instituțiilor de bază, a justiției, a capitalului străin, a ambasadorilor occidentali, seamănă atât de mult cu ce se întâmplă în Ungaria de câțiva ani buni încât numai un naiv ar putea să nu observe semnele unei operațiuni mult mai largi, la scară continentală, care se mulează perfect pe dorințele lui Vladimir Putin.
Bătaia de joc care a avut loc în Parlament în timpul modificării legilor justiției, obstacolele aberante pe care puterea le-a pus chiar și în calea polițiștilor și a procurorilor care nu anchetează fapte de coruoție, ci crime, jafuri și acte de pedofilie, semnalează o încercare de destabilizare a statului, de a crea haos și confuzie, decât o răsuială cu DNA și serviciile de informații.
Atât de nebunești sunt unele dintre schimbările propuse, atât de teribile ar fiefectelor lor, pentru toți cetățenii, dacă ar intra în vigoare, încât mai degrabă încurcă eforturile unora de a stopa lupta anticorupție.
Aliniate lângă măsurile fiscale fără cap și fără coadă, care afectează toți contribuabilii, lângă loviturile date mediului de afaceri, ele întăresc ideea că cineva urmărește în primul rând crearea unui climat de nesiguranță în societate, de neîncredere profundă în statul român. Adică, de creare a unui teren propice pentru ca o lovitură ulterioară să ne găsească într-un stare cât mai precară.
Indiferent, însă, dacă ceea ce s-a întâmplat în România în ultimul an a fost o operațiune calculată sau doar rezultatul iresponsabilității sau prostiei unor lideri politici, al unui hazard pus în mișcare de instincte primare, nu putem să ne amăgim că dacă lui Dragnea și lui Tăriceanu le-ar fi ieșit planul nu ar fi existat cel puțin două categorii majore de beneficiari.
Prima categorie – alianța formată din politicieni, oameni de afaceri corupți și foști șefi de instituții, ofițeri de informații și magistrați trași pe dreapta. Ei i-au susținut și continuă să îi susțină pe Dragnea și Tăriceanu pentru că reprezintă singura lor șansă de a scăpa de dosarele în lucru, din instanțe sau de condamnările primite deja, dar și pentru a se întoarce la butoane.
A doua categorie - țările care își doresc ca România să li se alăture în grupul democrațiilor iliberale, să își compromită legăturile cu Occidentul și să lipsească Statele Unite de un aliat stabil și puternic.
Doar dacă privim cât de mulți și de puternici sunt cei care mizează pe liderii coaliției PSD-ALDE putem înțelege cât de dificilă este lupta care început în PSD, prin personaje la fel de sulfuroase, pentru detronarea lui Liviu Dragnea. Toate motivele pentru care victoria șefului PSD asupra statului român le-ar fi convenit de minune celor care au pariat pe el sunt motive care îi vor face să îl apere până în pânzele albe.
Pentru că dacă Dragnea pică, ambele categorii rămân fără singurul vector politic care are capacitatea de a coagula forțe semnificative pentru a le îndeplini planurile. Deîndată ce actualul șef al PSD va pierde puterea, șansele ca modificarea legilor justiției să intre în vigoare devin aproape zero. Toți aliații pe care îi are acum se vor lepăda rapid de el. În frunte cu Curtea Constituțională, care își va redescoperi brusc vocația de apător al ordinii de drept.
De aceea, miza asaltului împotriva lui Liviu Dragnea, chiar dacă pare circumscrisă luptelor mărunte de partid, între haite de prădători, depășește cu mult PSD și obiectivele politice meschine pe care le urmăresc, de obicei, liderii de la noi. Miza este chiar viitorul României. Și nu ar fi exclus să realizăm acest lucru când forțele care au pariat pe Dragnea și Tăriceanu vor realiza că pionii lor au pierdut definitiv partida și vor trece la planul B.
Culisele plaselor întinse de Tudose - ”Prietenul pedofililor” și Carmen Dan – ”ministru mincinos”. Încăierați de un șef de serviciu SECRET
Miercuri, o țară întreagă a fost martora unui joc politicianist, în care a fost prins și un șef de serviciu secret. Jocul a avut asigurat un public uriaș, pentru că oamenii sunt pe bună dreptate indignați și speriați de amploarea cazului ”Eugen Stan – polițistul pedofil”. Și, când oamenii sunt speriați, jocurile și scenariile prind mai ușor. Acum avem doi demnitari loviți, Carmen Dan și Mihai Tudose.
Scandalul a detonat lupta în PSD
În bălăcăreala zilnică de la noi, rar apare o situație care să mai iasă în evidență așa cum este cea a confirmării sau infirmării știrii că nominalizatul la cea mai înaltă funcție din structura Poliției Române nu își dorește această poziție.
Am strâns câteva date despre ce s-a întâmplat în speranța că peste ceva timp vor folosi cuiva care studiază arta manipulării. Care dintre cei doi politicieni prinși în joc și cei doi chestori minte și care spune adevărul. Deocamdată nu știm. Un lucru e cert, prima victimă este Carmen Dan. După iețirea de joi seară, Mihai Tudose este în offside. Efectele politice ale prinderii celor doi în plasa acestei acțiuni sunt deocamdată greu de măsurat. Un efect cert este că a fost detonat astfel scandalul pe față între Liviu Dragnea și Mihai Tudose.
Povestea începe când ministrul de Interne Carmen Dan îi cere premierului Mihai Tudose să îl destituie pe șeful Poliției Române, chestorul Bogdan Despescu, și să îl numească, pe o perioadă de 6 luni, pe chestorul Cătălin Ioniță, șeful Direcției Generale Anticorupție. DGA este unul dintre cele două servicii secrete (celălalt e Direcția de Protecție Internă) pe care ar trebui să se bazeze ministrul.
Chestorul confirmă ambelor tabere
În mod normal, o numire pe funcție, chiar și interimară, ar trebui să fie însoțită de o hârtie care să ateste că persoana numită este de acord cu noua poziție, chiar dacă discutăm de structuri semi-militarizate. Acum știm sigur că această hârtie, acordul pentru preluarea funcției, există și că ea a fost semnată marți de Ioniță. Totuși, după ce amână luarea unei decizii în privința lui Despescu până după o discuție lămuritoare, Mihai Tudose nu face anunțul dorit de colega sa, Carmen Dan. Miercuri e deja o zi de tensiune. Știri și dezinformări zboară peste tot.
Deja, pe surse, la televiziunile de știri se vehicula faptul că proaspăta propunere, chestorul Cătălin Ioniță refuză funcția. Nu știu dacă e vorba de aceleași surse, dar informația ajunge și la premier. La ședința săptămânală de Guvern ( amânată cu 30 de minute, de la 13.00 la 13.30) Tudose spune că hotărârea de a amâna cu o săptămână decizia de a-l demite sau de a-l păstra pe Bogdan Despescu e bazată și pe faptul că ”pe surse” a aflat că posibilul interimar nu vrea poziția de șef al Poliției. Seara, la un interviu la Sinteza Zilei, Mihai Tudose avea să spună, cu aer doct, că ”asta e, când ești prim-ministru vin informații spre tine”, lăsând să se înțeleagă că nu e vorba de informații primite de la băgători de seamă, ci de la oficiali.
Până la ”smetia” dată colegei de Cabinet și partid în plină ședință, la 13.30, pe Antena 3, la emisiunea moderată de Oana Stancu-Zamfir se petrece un alt eveniment interesant. Din cauza zvonurilor vehiculate, ziarista a întrebat la Interne dacă e adevărat că Ioniță refuză numirea. Nu a primit un răspuns în scris, ci un mesaj de la un oficial din minister.
A întrebat dacă poate cita mesajul, i-a fost dat acordul și a citit: ”Ioniță i-a transmis doamnei ministru că el rămâne la aprecierea ei și că rămâne lângă ea. Nu a lăsat niciun raport de respingere a numirii.” Mesajul a fost transmis la ora 13.29. cu doar UN minut înainte ca premierul să spună ”pe surse” că Ioniță nu vrea funcția. Oana Zamfir crede că mesajul primit de ea relatează o discuție reală dintre Carmen Dan și Cătălin Ioniță.
La scandal apare prietenia
La aceeași emisiune e transmisă apoi intervenția primului ministru din deschiderea ședinței și apoi intră prin telefon Bogdan Chirieac. Acesta face o declarație care a stârnit vâlvă: ”Din punct de vedere politic, Mihai Tudose este prietenul pedofililor. Asta se întâmplă, deși cred, cu putere, că premierul, tată și el, dorește să facă lumină în acest caz. Nu există o altă explicație decât policianismul domnului Tudose în legătură cu această decizie. Câtă vreme ministrul de Interne îi cere demisia șefului Poliției Române și prim-ministrul al Guvernului PSD, preferă să cauționeze nenorocirile din Poliție, doar pentru a da o palmă ministrul Carmen Dan, din acest moment e o ruptură evidentă, clară, între Mihai Tudose de la Băneasa și partidul de pe Kiseleff. Mai are cineva vreo îndoială în acest moment?”
Declarația cu ”prietenul pedofililor” își are importanța ei în ceea ce urmează.
M-a mințit!
Seara, la Sinteza Zilei, Mihai Tudose rupe gura târgului când relatează următoarea întâmplare: ”Al doilea argument pentru a nu accepta propunerea doamnei ministru este că atunci când demiți pe cineva, trebuie să pui pe cineva în loc. Am aflat că domnul Ioniță - propunerea de înlocuire - refuză. De ce sunt supărat pe doamna ministru: Am întrebat-o dacă e adevărat că acel om refuză. Mi-a spus că nu este adevărat. L-am sunat pe domnul chestor. Discuția a fost următoarea: "Bună ziua, sunt premierul, doriți această funcție?" "Domnul prim-ministru, m-am prezentat la doamna ministru cu un raport, prin care refuz această funcție". Domnul Bogdan Chirieac a auzit acest lucru. Eu nu mai am ce să discut cu doamna ministru după ce m-a mințit. Dacă își dă demisia, eu o accept. Dacă domnia sa va fi lăsată, își va da demisia.”
După două ore, chestorul răspunde la ”țanc”
După acest anunț, Bogdan Chirieac a explicat, la Victor Ciutacu în emisiune, că a fost sunat de Mihai Tudose, undeva în jurul orei 15.30 și că acesta i-a permis să asculte o convorbire purtată chiar atunci, pe speaker, cu chestorul Cătălin Ioniță. Interesant este că ziaristul spune că premierul i-ar fi declarat că de două ore încerca să dea de Ioniță și că i-a răspuns tocmai când vorbea cu Bogdan Chirieac.
Înainte de intervenția lui Chirieac la România TV, discuția fusese deja relatată pe siteul dcnews.ro, unde Chirieac e ziarist și acționar, la ora 17.28: ”Surse autorizate, care au ținut să-și păstreze anonimatul, ne-au confirmat însă că între Premier și chestorul Ioniță a avut loc o convorbire telefonică, în care primul a întrebat dacă ar accepta funcția de șef al Poliției Române. Acesta ar fi răspuns: "Domnule Prim-ministru, raportez: am depus un raport la doamna ministru Carmen Dan, prin care am argumentat refuzul față de acceptarea funcției. În acest moment mă aflu în anticamera dânsei". Premierul ar fi insistat: "D-le chestor, acceptați sau nu funcția propusă?" Chestorul a răspuns: "Cu tot respectul, dl Prim-ministru, NU!"”
Acum știm că ”sursa autorizată” era premierul Mihai Tudose și că discuția o ascultase la telefonul guvernamental.
Politica, Poliţia şi pedofilul
Nici Tudose nu se lasă… Bine, nici ăia din spatele lui nu-l lasă să se lase. Aşa că i-a transmis lui Dragnea, în Moldova, acolo unde se află el, acum, că i-a luat Poliţia şi e gata de război.Eu nu cred că există cineva în „statul nostru poliţienesc”, care să nu fi înţeles deja că, din scandalul iscat, o parte e pedofilie şi de patru ori mai mult politichie.
Bine, dacă mă întrebi pe mine, eu zic că întâmplarea e despre încă o săptămână de negocieri, nu despre ceva definitiv şi irevocabil. Despescu/conducerea Poliţiei e moneda pe care premierul o dă la schimb, dacă restul lumii se face mai puţin chineză, în zilele care vor urma, vizavi de propunerea sa de restructurare a guvernului.
De fapt, ce vrea Tudose?! Să scape de Dan, de Pop, de Mişa, şi de ăsta nou, de la Ape şi Păduri, ca să-i mai ia lui Dragnea din puteri. Şi, pe urmă, îl aduce pe Ciolacu la Interne, care o să schimbe toată conducerea Poliţiei Române, la foc automat.
Apoi, războiul ăsta plecat de la lifta de agent a fost tras în politic, mai întâi, de d-na Dan.
E limpede că neomul a fost „acoperit” de poliţiştii de la „18” şi de „camarazii” de la Rutieră, după mizeria din 2015, de groază şi ruşine, dar de aici şi până la a-i cere demisia şefului de la „Omoruri”, la un loc cu şeful Poliţiei, e cale lungă.
Păi, dacă vrei să anunţi, simbolic, că ai asumat greşelile Poliţiei, la zi, cum am văzut eu că se mai întâmplă pe afară, îl destitui, dumneata, în calitate de ministru de resort, pe şeful Poliţiei, după care – sau concomitent – îţi prezinţi demisia din aceleaşi motive: din cauză de onoare.
Întrucât, nu se face vinovat şeful-şefilor poliţiştilor de modul de testare psihologică a subordonaţilor, cum nu se face vinovat, în mod direct, nici ministrul de Interne.
Demisia e doar modalitatea de a transmite cetăţenilor că, după un atare şoc, e necesară o schimbare, iar aceasta trebuie să înceapă chiar de sus.
O fi, uneori, prea mult, dar asta e.
În rest, refuzul premierului de a-l demite pe Despescu, mai mult, de a-i acorda credit şi de a-l felicita, în condiţiile în care lumea cere „moarte pedofilului” şi alungarea şefilor lui, este un risc politic pe care, de vreme ce Tudose şi l-a asumat, înseamnă că merită.
De acum, nu cred că ministrul de Interne, în funcţie, mai poate avea vreun fel de autoritate în faţa trupei, odată umilit de Tudose.
Dar, ştim, desigur, că Dan nu e decât o victimă colaterală în războiul premierului cu Dragnea. Un alt pion pierdut, indiferent de insistenţa cu care şeful PSD îi cere să rămână-n post, în pătrăţica lui.
Mutarea lui Tudose dovedeşte că lucrurile, în partid, stau chiar mai rău decât au crezut cei mai optimişti susţinători ai liderului: fie premierul se „găseşte” foarte puternic, fie a lansat o provocare cu urmări grave şi premeditate: dacă Dragnea tace, înseamnă că Tudose a câştigat. Dacă reacţionează, va fi război, până la capăt - pe viaţă şi pe moarte.
Încă un premier demis – să zicem - nu va fi eşecul lui, ci ruperea partidului.
"Deputatul mitralieră", primul care trage în M. Tudose: CEX de urgenţă pentru a-i retrage sprijinul
"Deputatul mitralieră", cum este supranumit Cătălin Rădulescu, îşi anunţă colegii de partid că solicită "CEX -ului și parlamentarilor PSD retragerea sprijinului politic pentru echipa Tudose -Ciolacu, pentru afectarea imaginii partidului nostru in rândul electoratului PSD, pentru scandalurile repetate in spațiul mediatic, pentru atacurile repetate împotriva unor colegi miniștri (Rovana Plumb, Sevill Shaideh, Carmen Dan, Olguța Vasilescu, Gabriela Firea ), pentru insubordonarea faţă de deciziile partidului și faţă de președintele partidului, pentru nedemiterea consilierului personal al premierului Tudose, domnul Piperea, care a cerut schimbarea președintelui Dragnea și pentru neasumarea legilor justiției."
Cătălin Rădulescu le reamintește celor doi, Mihai Tudose și Marcel Ciolacu, că nu au înțeles nici în ultimul ceas că nu au ajuns prin niciun concurs în funcții, ci au fost puși acolo de către partid și ca sa realizeze programul partidului.
"Nu am câștigat simpatia a milioane și milioane de cetățeni ai României, ca niște colegi să ne facă să pierdem în fiecare zi și să ne afecteze sistematic imaginea," îşi încheie postarea Cătălin Rădulescu.
Subiecte similare
» De ce e Dancila mai periculoasa ca Dragnea. Miza reala a comisiei parlamentare de ancheta
» De ce e Dancila mai periculoasa ca Dragnea. Miza reala a comisiei parlamentare de ancheta
» Destabilizarea României. Adevărata miză a păpușii infractoare Dragnea. Detalii care dau fiori...
» De ce s-a grăbit Dragnea să distrugă guvernul Grindeanu
» RONCUL MARE SCOATE MAIMUTA LA PLIMBARE : Rusia, Rusia, Rusia, - problema reală cu PSD-ul lui Dragnea și Ion Ilici Iliescu
» De ce e Dancila mai periculoasa ca Dragnea. Miza reala a comisiei parlamentare de ancheta
» Destabilizarea României. Adevărata miză a păpușii infractoare Dragnea. Detalii care dau fiori...
» De ce s-a grăbit Dragnea să distrugă guvernul Grindeanu
» RONCUL MARE SCOATE MAIMUTA LA PLIMBARE : Rusia, Rusia, Rusia, - problema reală cu PSD-ul lui Dragnea și Ion Ilici Iliescu
AMINTIRI DESPRE VIITOR-ROMÂNIA DE MÂINE , RrOMANIKA BABANA :: „Nec audiendi qui solent dicere, Vox populi, vox Dei, quum tumultuositas vulgi semper insaniae proxima sit" :: PSD
Pagina 1 din 1
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
|
|