AMINTIRI DESPRE VIITOR-ROMÂNIA DE MÂINE , RrOMANIKA BABANA
Vrei să reacționezi la acest mesaj? Creați un cont în câteva clicuri sau conectați-vă pentru a continua.

Discursul rostit de Cristina Tarcea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justitiție la Bilanțul DNA

In jos

Discursul rostit de Cristina Tarcea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justitiție la Bilanțul DNA Empty Discursul rostit de Cristina Tarcea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justitiție la Bilanțul DNA

Mesaj Scris de Admin la data de Sam Mar 03, 2018 11:20 pm

Discursul rostit de Cristina Tarcea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justitiție la Bilanțul DNA 10FyCu4g4CboMithO9YEYO4i9ZsCvX1xp13wX6UZP-pnH1xiCqxvoYontVdUws0YxSoDzrgsGRneYc6tMrBGB8skicUl2nET689S0ZWHnp31tV9uCDBhwf-gDE1O6ghBTUns7cyXDfRX55ZF-n5xdn9vmo9UXqpskdDgk74C1oyNbPtmDOincFFJtSci8j0v1Wjy7Q1DKDJpK3SP_2f_F5fGhFM9IY9P-MCb1kQuFaFkAsjcLHvTarHeZn2QxFFyhWEc1Lhr1pAWlsnZKGgZDhK2SypKeroGS13MxJtNdtzGyOE-9ruaPetatY5Dl2Xlew-7o3ekoPXpGYEm278xDq6b-xHMThMmhsyMHKTNHCghrqZE2pFBpsjJ9QMvCzarY0vFHUBhWoX8AJEQndEz8ZQ-pSz8YwzyizTIksFN1uHD8b_e0INegidx6tiIidy2gSTUOates4KYdx6zYgvti8SJ3FtKQJW99N1-vhw8Dc-E3Xq30KM8vyCMFxyqm9U_6w6f_WNhFYWIahy5QTEM9oT-P-LF13KaUOMYMTToQsTZzmxM4nmpLWhzbyZJipq3aT6iy77IKXG_V1P7vP2wIii9kh8YbaE8ahpQfWWG=w834-h634-no

„Nu putem să nu recunoaştem că Justiţia în general şi mai ales parchetele trec printr-o perioadă de criză”


Cristina Tarcea, președinta ÎCCJ


„Persoanele din sistem care au o relaţie controversată cu morala nu au ce să caute în înfăptuirea actului de justiţie”
Nu mă pot abține să nu precizez faptul că particip la al cincilea bilanț al Direcției Naționale Anticorupție și nu știu dacă mă înșel, dar parcă în alți ani masa de la prezidiu era mai lungă și neîncăpătoare. Vremurile sau vremea…. nu pot să-mi dau seama. Urmează dvs să judecați.
Tot datorită vremurilor sau vremii, mărturisesc că este pentru prima dată când mi-am pus întrebarea dacă de data aceasta președintele Înalte Curți de Casație și Jutiție trebuie să participe la bilanțul DNA. Am avut de ales între două opțiuni: opțiunea cea mai simplă și mai comodă și mai protectoare pentru mine, de ce să nu recunosc în același timp, de a spune și eu nu, și opțiunea mai puțin comodă, mai puțin protectoare pentru mine, de a spune da. Și am ales această din urmă opțiune, cea mai puțin comodă.Am optat pentru această variantă, pentru că deşi suntem la un moment de bilanţ, în care se spun vorbe frumoase şi se exprimă aprecieri, nu putem să nu recunoaştem că Justiţia în general şi mai ales parchetele trec printr-o perioadă de criză, indusă sau nu, dar este o perioadă de criză, trebuie să conştientizăm asta. Pentru că trăim un moment în care România întreagă parcurge un curs intensiv de drept, curs predat nu de teoreticieni ai dreptului, ci de persoane care au interes în soluţionarea propriilor cauze şi de persoane care nu au absolvit niciodată cursurile unei facultăţi de drept.
Și mai cu seamă, trăim într-un prezent în care se încearcă inocularea ideii că Justiţia nu trebuie realizată potrivit principiilor de drept general consacrate, ci potrivit indicaţiilor care se desprind din acest curs intensiv de drept, la care participă toată ţara. Tuturor cursanţilor, însă, aş dori să le reamintesc un lucru, şi anume faptul că dreptul înseamnă în primul rând morală.De aceea, din punctul meu de vedere, persoanele şi entităţile care au o relaţie controversată cu morala nu au a comenta despre modul în care se face justiţie, tot aşa cum persoanele din sistem care au o relaţie controversată cu morala nu au ce să caute în înfăptuirea actului de justiţie.
Cred că ultima perioadă pe care am parcurs-o și mai ales ultimul an au dovedit din plin cât de mult rău pot să facă justiției comportamente neadecvate sau chiar nelegale, comportamente investiți cu nobila misiune de a înfăptui justiția.
Judecătorul, prin definiție, trebuie să fie un arbitru mut sau așa le-ar plăcea multora să fie. Un arbitru mut care ascultă toate părțile implicate în raportul juridic și care își spune părerea doar la final prin hotărârea pe care o pronunță. Dar în același timp, judecătorul nu se poate prevala de obligaţia de rezervă, când constată fapte și circumstanțe de natură a pune în pericol însuşi actul de dreptate pe care el este chemat să-l facă.
„Este în interesul justiției ca dosarele care îi sunt aduse spre soluționare să fie instrumentate de procurori competenți”
De aceea, judecătorul nu poate privi pasiv momentele de criză prin care trec parchetele, tot așa cum nu poate privi pasiv momentele de criză prin care ar putea trece instanţele sau avocaţii. Şi cred că cu aceste lucruri aţi aflat şi răspunsul pentru opţiunea de astăzi. Pentru că tot ce este în interesul justiţiei este şi în interesul judecătorului și este în interesul justiției ca dosarele care îi sunt aduse spre soluționare să fie instrumentate de procurori competenți, cu o reputație mai presus de orice îndoială, tot așa cum este în interesul justiției ca apărările efectuate în cauză să fie făcute de avocați competenți, cu o reputație mai presus de orice îndoială.
Eu nu o să fac greșeală cultivată din ce în ce mai insistent în societate în ultima perioadă și anume greșeala de a pune semnul egalității între procuror și avocat. Și nu am să fac această greșeală, atâta timp cât, potrivit dispozițiilor articolului 131 din Constituția României, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății, apără ordinea de drept, dar apără și drepturile și libertățile cetățenilor.
Tocmai pentru că nu fac această greșeală și sunt conștientă de sensul și de greutatea acestui articol din Constituție pe care l-am citat nu pot să nu observ și să nu subliniez cât de important este pentru Ministerul Public să-și exercite aceste atribuții constituționale, așa cum am spus mai devreme prin procurori valoroși și competenți.
De aceea, eu cred că este momentul – înlăturând tot ceea ce este minciună şi manipulare în spaţiul public și știți și dvs poate chiar mai bine decât mine cât de multă minciună și manipulare este în spațiul public – să observăm obiectiv şi imparţial cauzele dinăuntru, din interiorul sistemului nostru, acele cauze care sunt de natură a genera suspiciune şi neîncredere şi să le înlăturăm. Cred că ați observat că mă refer în general la Justiție, nu mă refer doar la procurori. Aceleși lucruri sunt valabile și pentru judecători.
Pentru că nu putem să ne prefacem că nu vedem atunci când sămânța neîncrederii a fost sădită și din păcate începe să dea roade. Eu mi-aș dori în mod sincer și din tot sufletul ca atacurile nesfârșite din ultima perioadă să nu aibă drept rezultat intimidarea celor care lucrează în slujba dreptății. Pentru că aşa cum am mai spus-o şi cu alte ocazii, am fost şi am rămas adepta unei idei, şi anume a ideii că doar o societate curată este cheia succesului în drumul spre democraţie şi modernitate.
„Într-o societate imperfectă este obligaţia noastră de a păstra speranţa oamenilor pentru dreptate socială”Faptele antisociale trebuie depistate, investigate și pedepsite și stă numai în puterea noastră ca această activitate să poată să se desfășoare în condiții de încredere. Ați observat probabil că am folosit de mai multe ori cuvântul încredere și nu am făcut-o întâmplător. Nu am făcut-o întâmplător pentru că, într-o perioadă atât de lungă de tranziție, oamenii simpli și onești sunt convinsă că au obosit și că nu-și mai doresc altceva decât dreptate socială.
Dar, din păcate, toate experimentele, toate reformele, toate revoluţiile la care sistemul judiciar a fost supus de-a lungul timpului au omis tocmai simplul cetăţean şi dorinţa acestuia de a se face dreptate socială. De aceea, într-o societate imperfectă este obligaţia noastră de a păstra speranţa oamenilor pentru dreptate socială şi de a o înfăptui, în acelaşi timp, tot de către noi, prin mijloacele pe care legea ni le pune la dispoziție.
Și pentru că suntem la un bilanț al unei unități de parchet, doresc să vă fac un apel simplu și singur, anume acela: să fiți eficienți! Procurorul, la fel ca și judecătorul, din punctul meu de vedere, nu trebuie să-și dorească niciodată să fie perfect. A fi perfect, în opinia mea, înseamnă a respecta mai mult forma decât fondul și a situa pe plan secund tocmai entitatea căreia îi este îndreptat actul de justiție. De aceea, este suficient să fim doar eficienți, pentru că eficiența în mod natural atrage după sine și încrederea și ideea că s-a făcut dreptate.
Dar nu doar noi cei din justiție avem obligația de a fi eficienți. În egală măsură, aceeași obligație o au și celelalte puteri ale Statului, care ar trebui să lase justiția, să lase procurorii, să lase judecătorii să aplice legea. Și nu orice fel de lege, ci o lege clară, previzibilă, o lege bună, care să nu poată fi schimbată ori de câte ori are cineva un interes. Și de asemenea, procurorii trebuie să fie lăsați să fie independenți în activitatea pe care ei o desfășoară. Desigur vor fi destule voci care îmi vor aduce drept argument faptul că noțiunea de independență în ceea ce-i privește pe procurori nu este prevăzută de Constituție. De acord, dar mă întreb: Poate fi eficient un procuror în lipsa independenței? Și mă mai întreb: oare nu cumva chiar Constituția are drept premisă ideea de independență atunci când a statuat că în activitatea lor procurorii au obligația de a respecta principiul legalității și al imparțialității? Pentru că cine altcineva decât un om independent are această obligație de a respecta legalitatea și de a fi imparțial?
Știu că am vorbit mai mult decât de obicei. Cred că am profitat de acest moment pentru a vă transmite cu sinceritate tot ceea ce simt și pentru că este un moment de bilanț, am să sfârșesc urându-vă mult succes, mult curaj și multă tărie pentru a trece peste vremea și vremurile prezente.
Vă mulțumesc.
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 8622
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

Discursul rostit de Cristina Tarcea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justitiție la Bilanțul DNA Empty Mirel Curea & Cristina Tarcea, președinta ÎCCJ -O GOSPODINA ATAT DE SIMPLĂ, DUPĂ VORBĂ, DUPĂ PORT…

Mesaj Scris de Admin la data de Sam Mar 03, 2018 11:26 pm

O GOSPODINA ATAT DE SIMPLĂ, DUPĂ VORBĂ, DUPĂ PORT…

Ce, CSM, ce DNA, ce Raport, ce Kovesi, ce Sasone, ce CCR, ce SRI? Vax! Apa de ploaie! 
Uitati aici, astazi, la bilantul DNA, din gandirea Cristinei Tarcea, in principal gospodina care i-a citit pe Plesu si Liiceanu, in timpul liber, presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Inaltei, intelegeti?
Prima. „România întreagă parcurge un curs intensiv de drept, curs predat nu de teoreticieni ai dreptului, ci de persoane care au interes în soluţionarea propriilor cauze şi de persoane care nu au absolvit niciodată cursurile unei facultăţi de drept”.
Madam Cristinica, banuiesc ca asa va spun vecinii, cand va intalnesc la coada la cartofi, in piata, persoanele alea, care „au interes” nu tin cursuri de drept ci, unii dintre ei, in calitate de victime ale unui Sistem diabolic - nepotel al sistemului ala, din anii `50, care l-a trimis pe tac-tu mare, al matale, la Canal - dau presei documente, inregistrari, acte din dosarele pe care le au in instante, iar jurnalistii se documenteaza, citesc, intreaba specialisti adevarati, nu tute vopsite in Padurea Baneasa, dupa care scriu. Articolele mele cu continut juridic sunt invariabil vazute si corectate de specialisti in Drept, chiar daca eu am studii juridice, asta pentru ca este de datoria mea sa fiu sigur pe ceea ce scriu, iar in chestiunea asta nu am orgolii.
A doua. „Trăim într-un prezent în care se încearcă inocularea ideii că Justiţia nu trebuie realizată potrivit principiilor de drept general consacrate, ci potrivit indicaţiilor care se desprind din acest curs intensiv de drept la care participă toată ţara. Tuturor cursanţilor, însă, aş dori să le reamintesc un lucru, şi anume faptul că dreptul înseamnă în primul rând morală. De aceea, din punctul meu de vedere, persoanele şi entităţile care au o relaţie controversată cu morala nu au a comenta despre modul în care se face justiţie, tot aşa cum persoanele din sistem care au o relaţie controversată cu morala nu au ce să caute în înfăptuirea actului de justiţie”
Poate in prezentul ala traiti matale, eu traiesc in altul, unul in care ma zbat cat ma tin pe mine puterile sa „inoculez” oamenilor „principiile de drept general consacrate” cum ar fi principiul „prezumtiei de nevinovatie” sau in general ala care face imposibila inversarea sarcinii probatoriului, sau principiile alea de drept roman, alea care erau concepute de inainasii matale de acum mult peste 1000, care inaintasi intelegeau ceea ce matale nu va puteti permite.
„Dreptul inseamna in primul rand morala”? Asta este de la Plesu, sau din Piata Matache? Nu, Madam Cristinica! Dreptul este acel ansamblu complex, nu-l detaliez, nu-l descriu, desi sunt sunt in foarte masura, aparut din zorii aparitiei omului si organizarii sale in comunitati cat de primitive, ca necesitate istorica obiectiva, care ansamblu are drept scop si se ocupa IN EXCLUSIVITATE de tinerea societatilor umane, pe cat posibil, cat mai departe de ceea ce se numeste „pericol social” in intelegerea extinsa a categoriei. 
Cand dreptul inseamna morala, asa cum au incercat-o fascistii si comunistii, este jale mare Madam Incultura Crasa. Asta pentru ca morala este categorie abstracta, in care subiectivul opereaza preponderent, este la fel ca cand cu aia, cu „suspiciunea rezonabila”, care a inlocuit „indiciu temeinic”, adica dispare obiectivul stabil, norma clar de respectat, mai pe inteles. Un exemplu ca sa intelegi si matale? Exista o serie de prevederi legale conform carora eu platesc taxe si impozite. Cu banii aia se asigura functionarea unor institutii in privinta carora eu nu am cum sa aflu modul in care sunt cheltuiti banii mei. Imoral, este? Cine imi poate explica ca-i imorala pretentia de a cunoaste ce se petrece cu banii mei? Ei bine, daca inteleg functionarea unui stat, chestie care tine de stiinta Dreptului, este o materie care se ocupa cu asta prin anul II, inteleg si ce si cum cu moral, interes legitim general, etc...
In drept nu exista moral si imoral, exista doar legal si ilegal. Aaa, ca unele chestii ilegale pot capata aspecte imorale, daaa! Uitati, cum ar fi falsificarea sistemului de repartizare aleatoare a dosarelor de la matale, de la ICCJ, care face ca aceeasi victime sa „nimereasca” de 10-12-14 ori la acelasi judecator, de exemplu Matei.
Nu in cele din urma, cum stabiliti matale continutul categoriei „persoanele şi entităţile care au o relaţie controversată cu morala nu au a comenta”? Hai nu, pe bune? Le interzici mata? Dupa ce criterii? A, da, alea morale! Dar ale cui criterii morale, ale matale si ale lui Kovesi, sau direct ale SRI? Intreb asta pentru ca aste criterii morale, valorice, estetice, etc, astea care tin de abstract, au obiceiul sa difere de la om la om. De exemplu, mie mi se pare imoral ca pe o proasta sa o apuce vorbitul de-a-n pulea, vad ca pe matale, nu!





Mirel Curea dixit!
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 8622
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum