Strategia turului doi

Scris de **Admin** Lun Noi 11, 2019 12:23 am

http://www.ziuaveche.ro/opinie/strategia-turului-doi-301865.html/

Experiența regimurilor democratice ne arată că niciodată, în procesul electoral, nu este sigur că un candidat ales în primul tur, va fi victorios și în al doilea tur. Adeseori, candidatul poziționat cel mai bine în primul tur a pierdut în cel de-al doilea.S-au pornit în cursa pentru fotoliul de la Cotroceni 14 candidați, unii susținuți de partide și formațiuni, alții s-au declarant independenți, în timp ce unii au pornit cursa pe cont propriu, din mercantilism politic.

De la preşedintele Ion Iliescu și până la cel în exercițiu, Werner Klaus Johannis, în același timp și competitor, au câștigat candidații susținuți de partide mari, care au dispus de fonduri suficiente pentru propagandă agresivă și au beneficiat de o presă bună. Pe niciunul nu l-am auzit cerând sprijinul Celui de Sus. Biet popor degeaba ortodox!

De regulă, rezultatul primului tur ne-a arătat, în mod clar și categoric, faptul că acei candidați ocupanți ai primului şi celui de-al doilea loc sunt candidații propuși de partidele solide și preferaţi de membrii și simpatizanții acestora.

Dacă privim pe la alte case mai mri, sau în curtea noastră, se constată cu ușurință că învingătorul celui de-al doilea tur de scrutin va fi acel candidat dintre cei doi, care va fi reuşit sã fie mai abil, destul de eficient și mai aplicat în negocierile cu celelalte partide, formațiuni, organizații civice, spre a obține simpatia, sprijinul și voturile lor.

De regulă, victoria primului tur este atribuită candidatului care a fost cel mai dorit, cel mai preferat de alegători. Analiștii politici îi zic „cel mai bine plasat”.

S-a observat că victoria candidatului din turul doi este este asigurată de acela care negociazã cel mai bine sprijinul politic de care are nevoie, pentru a obține maximum de voturi.

Dintre toți președinții postdecembriști, cel mai abil a fost Traian Băsescu, pentru că a avut consilieri și negociatori foarte buni, cel de-al doilea mandat, fiind câștigat la mustață, dar câștigat.

Politica se înscrie, incontestabil în arta de a negocia, iar după cum e obiceiul pământului, a şti să negociezi nu e nimic altceva decât a şti să vinzi şi să cumperi, sau pe latinește spus „do ut des”, adică „îți dau ca să-mi dai.”

Turul al doilea va fi favorabil celui ce va şti să închege coaliții de partide, iar oricare coaliție bine închegată, bine construită, se face în interesul părților participante la negociere, părți care vor emite anumite pretenții, sau vor pune anumite condiții., în general acceptate de potențialul candidat mai aproape de victorie.

Interesul fiecăruia dintre primii doi clasați, în primul tur, este de a construi coaliții sigure care să-i dea o majoritate confortabilă, adică să obțină cel mai mare număr de voturi, număr suficient care-l va transforma pe candidatul de ieri în Liderul de mâine.

Acesta este modul de lucru cel mai clar și în interesul partidelor ce se vor lăsa convinse să intre în coaliție prin negociere politică, să se pună umărul la obținerea numărului de voturi care vor hotărî soarta viitorului Lider. Neîndoielnic, negociatorii vor fi interesaţi de obținerea unor cât mai importante funcţii în arhitectură politică proaspăt construită – guvernul.

Succesul în arta negocierii politice, pentru a câștiga turul al doilea, constă în conduita inteligentă a candidatului, care nu trebuie să se lase prins într-un noian de întrebări și răspunsuri care să-l încurce și nici să se lase cuprins de nu știu ce fel de remușcări, pentru că în acest proces dinamic și volatil de negociere, nimeni nu va avea timp de el, pentru a-i oferi răspunsuri la întrebările care-l frământă.

Prin urmare, negocierile pentru turul doi încep din clipa când s-a anunțat rezultatul celor doi candidați clasați pe primele două locuri şi se înlătură orice întrebări legate de etică şi morală, care trebuie lăsate în așteptare pentru mai târziu, când acel candidat, abil, va deveni Lider.

Din momentul când ilustrul candidat devine Lider și va sorbi din grația acestui moment astral al reușitei lui, va fi foarte ocupat cu următoarele seturi de noi negocieri, astfel că nici măcar nu va mai avea timpul material să-și mai pună întrebări.

Aşa este construită lumea politică, cu mai mult pragmatism și cu mai puțină morală, iar dacă Liderul recunoscut își propune, din primul moment, să înceapă să vrea să schimbe lumea, cum de treizeci de ani bătuți pe muche se laudă liderii noștri dâmbovițeni în spațiul public, atunci noul Lider trebuie să se hotărască: vrea să schimbe lumea, ori vrea să profite vârtos de câștigarea alegerilor. Pentru că ambele ipostaze nu suportă suprapuneri.

Acum vreo două mii de ani, cineva a vrut să schimbe lumea şi, din păcate, s-a văzut ce i s-a întâmplat. A sfârșit pe cruce. Posteritatea, având, de bună seamă, o altă opinie: El s-a mântuit pentru binele nostru pe pământ.

În Tradiția Patristică, se spune că Dumnezeu, în infinita Lui bunătate și răbdare de a ne asculta pe toți, mântuiește cu o mare bucurie pe cel ce se roagă pentru aproapele său, chiar dacă este păcătos, dând smerit, prin rugăciune, o mare mărturie de iubire.

Abia aștept să-l văd pe viitorul Lider ales, peste două săptămâni, ca pe un mare mărturisitor de iubire creștină, pentru poporul român, rostind – „Vater Unser” – și să-l scape de toate păcatele, relele, ciumele și belele sale, în condițiile în care, Cel ce deține cheia Împărăției Cerurilor, Dumnezeu Atotputernic, de la o vreme, doar se face că ne vede pe noi românii. Absența Celui Bun și de toate iertător s-a simțit chiar la Bruxelles și Washington. Nu degeaba, Preafericitul nostru Patriarh Daniel, spre a-și îmbuna șeful suprem, a purces la o strategie de campanie liturgică, subtil gândită, împărțind iconițe celor prezenți în secția de votare cu numărul 661 (bine că nu a fost 666), din cadrul Şcolii „Ienăchiţă Văcărescu” din Bucureşti.

De aceea zic: Strategie de campanie bună, succes în turul doi asigurat.