AMINTIRI DESPRE VIITOR-ROMÂNIA DE MÂINE , RrOMANIKA BABANA
Doriți să reacționați la acest mesaj? Creați un cont în câteva clickuri sau conectați-vă pentru a continua.

Blood On Whose Hands? [ Sânge pe mâinile cui ? ]

In jos

Blood On Whose Hands? [ Sânge pe mâinile cui ? ] Empty Blood On Whose Hands? [ Sânge pe mâinile cui ? ]

Mesaj Scris de Admin Mar Ian 07, 2020 3:59 am

In 1965, the Lyndon B. Johnson administration backed a military coup by a right-wing Indonesian general named Suharto –  who like many Javanese used only his given name –  that overthrew Sukarno, hero of his country’s freedom struggle against Dutch colonialism and its first post-independence president. Sukarno, an ardent anti-imperialist, had made the fatal errors of protecting Indonesian communists and cozying up to the Soviet Union and China, and was marked for elimination. In service of this, the US Embassy in Jakarta gave Suharto’s forces "shooting lists" of known and suspected communists; US officials later admitted checking off names of victims who had been killed or captured.
"It was a really big help to the army," explained former diplomat Robert Martens. "They probably killed a lot of people, and I probably have a lot of blood on my hands, but that’s not all bad." Suharto consolidated his power and, with US support, ruled Indonesia by 1967. More than half a million Indonesians died in what the New York Times called "one of the most savage mass slayings of modern political history.
Of Hands and Blood
Fast-forward 55 years to the present, when amid the crescendoing drumbeat of war, this time against Iran, one phrase seems to dominate the rhetoric of warmongering politicians and pundits alike: Qasem Soleimani, the top Iranian general assassinated along with numerous associates in a US drone strike in Baghdad on Thursday, "has the blood of Americans on his hands," we’re told. And yes, it’s true that hundreds of US troops in Iraq were killed or wounded by Iran-backed fighters. It’s also true that those troops were foreign invaders engaged in an illegal war of regime change, occupation and exploitation, and that Soleimani is seen by many as a hero who courageously –  and successfully – defended his Shia brethren in Iraq and elsewhere from imperialist domination.
We’re not here today to debate whether Soleimani was a hero or a villain, for it is possible to be both, to different people. Nor are we here to remind that Iran is a country –  which despite being surrounded by hostile US and allied forces, and despite a long history of sometimes extreme US aggression and meddling –  that hasn’t started a foreign war since the early 1700s. Or that the immediate genesis of the current crisis is Trump’s unilateral withdrawal from the nuclear deal with which everyone agrees Iran was compliant, a move which many warned could precipitate fallout of a sort very much like what’s happening now. Or, for that matter, how President Donald Trump’s act of war will further inflame the world’s most combustible region.
No, we’re here today to discuss bloody hands. America’s bloody hands, to be precise. Logic would dictate that the US presumption that having American blood on one’s hands marks one for what Trump called "termination" would apply equally to those touched by America’s bloody hands, and the US has exponentially more blood on its hands than Iran. In the post-World War II era, it has invaded or attacked, in more or less chronological order, North Korea, Puerto Rico, Lebanon, Cuba, North Vietnam, Laos, the Dominican Republic, Cambodia, Libya, Grenada, Nicaragua, Panama, Iraq, Bosnia, Somalia, Haiti, Afghanistan, Sudan, Serbia, Yemen, Pakistan and Syria. That’s 22 countries, some of them subjected to two or more US attacks or invasions.
‘Life Is Cheap’
While it is impossible to tell precisely how many people have been killed by a country that infamously "doesn’t do body counts," contemporary accounts and historical analyses paint a very bloody picture. After the Korean War, US strategic air commander Gen. Curtis "Bombs Away" LeMay acknowledged that "we killed off 20 percent of the population" of North Korea. That’s nearly 1.9 million men, women and children. In comparison, the Nazis killed 17 percent of Poland’s pre-World War II population. At least half a million –  and perhaps as many as a million –  North Korean and Chinese troops also died.
At least one million North Vietnamese soldiers, civilians and allied Viet Cong fighters, along with at least 150,000 Cambodians and a similar number of Laotians were killed by US and allied bombs and bullets during the Vietnam War. Hundreds of millions of bombs were dropped on the peasants of Laos, the most heavily-bombed nation in history, and more than 20,000 Laotians, many of them children, have been killed by unexploded ordnance since the bombing ended in 1973. President Richard Nixon’s secret bombing of Cambodia, along with a US-backed coup, ushered in the horrific era of Khmer Rouge rule and an ensuing genocide that claimed another 1.5 to 2 million lives.
Such bloodletting was a secondary concern for Secretary of State Henry Kissinger, who in November 1975 told Thailand’s foreign minister to inform the Khmer Rouge that the United States would not oppose its rule. "We will be friends with them," Kissinger said. "They are murderous thugs, but we won’t let that stand in our way." A month later, President Gerald Ford and Kissinger were in Jakarta green-lighting another genocidal campaign, this time in East Timor. By the time it was over, 200,000 of the territory’s 700,000 people were dead.
"The Oriental doesn’t put the same high price on life as does a Westerner," Gen. William C. Westmoreland, commander of US forces in Vietnam, explained in 1974. "Life is cheap in the Orient."
Although not quite Oriental, life was also cheap in Iraq, where US forces killed an estimated 200,000 Iraqi troops and civilians, at a cost of only 292 coalition troops, during the 1991 Gulf War. The United Nations later acknowledged that subsequent sanctions were to blame for the premature deaths of more than half a million Iraqi children. When journalist Lesley Stahl noted that this was "more children than died in Hiroshima," then-US ambassador to the United Nations Madeleine Albright replied, "we think the price is worth it."
The price was even higher for Iraqis the second time around, with a 2015 study concluding at least 1.2 million, and possibly more than 2 million, civilians and combatants in Iraq, Afghanistan and Pakistan have died in the ongoing US-led war on terrorism, now in its 19th year. Thousands more people have died in Syria, Somalia, Yemen and Libya.
A World of Hurt
Those were just the big wars. Thousands of men, women and children have been killed by US bombs and bullets in Cuba, the Dominican Republic, Grenada, Panama and Yugoslavia. Proxy forces have killed at least hundreds of thousands more on every inhabited continent save Australia. In Iran, the US has overthrown the most popular government Iranians have ever known, supported a brutal monarch and trained his forces in torture and repression, shot down a civilian airliner killing hundreds of civilians and trained terrorists who have carried out deadly attacks against Americans and Iranians alike.
Perhaps this sanguinary legacy is why, in survey after international survey, the United States is perennially voted the world’s greatest threat to peace in most of the world’s nations. After Soleimani’s assassination, Trump boasted that "his bloody rampage is forever gone." If only the same were true of Trump, who continues to fulfill his campaign promise to "bomb the shit out of" Islamist militants and "take out their families" as the US wages war in seven countries and kills thousands of civilians and combatants alike. So much more so than Iran’s, America’s hands are drenched in blood.
Brett Wilkins is editor-at-large for US news at Digital Journal. Based in San Francisco, his work covers issues of social justice, human rights and war and peace.
Sânge pe mâinile cui ?
În 1965, administrația Lyndon B. Johnson a susținut o lovitură de armă de către un general indonezian de dreapta numit Suharto - care, ca mulți javanezi, a folosit doar numele său - care l-a răsturnat pe Sukarno, eroul luptei pentru libertatea țării sale împotriva colonialismului olandez și a primului său post -președinte de dependență. Sukarno, un antiimperialist înflăcărat, a comis erorile fatale de a proteja comuniștii indonezieni și de a se apropia de Uniunea Sovietică și China și a fost marcat pentru eliminare. În slujba acestui lucru, Ambasada SUA la Jakarta le-a dat forțelor lui Suharto „liste de fotografii” ale comuniștilor cunoscuți și suspectați; Ulterior, oficialii americani au admis verificarea numelor victimelor care au fost ucise sau capturate.
„A fost un ajutor cu adevărat mare pentru armată”, a explicat fostul diplomat Robert Martens. „Probabil au omorât o mulțime de oameni și, probabil, am mult sânge pe mâini, dar nu este totul rău”. Suharto și-a consolidat puterea și, cu sprijinul SUA, a condus Indonezia până în 1967. Peste jumătate de milion de indonezieni au murit în ceea ce New York Times a numit „una dintre cele mai sălbatice ucideri în masă din istoria politică modernă.
De mâini și sânge
Avansați rapid 55 de ani până în prezent, când pe fondul ritmului crescător de război, de această dată împotriva Iranului, o frază pare să domine retorica politicienilor și a punditilor de căldură: Qasem Soleimani, generalul iranian de top asasinat împreună cu numeroși asociați într-un Greva dronei americane la Bagdad, joi, "are sângele americanilor pe mâini", ni s-a spus. Și da, este adevărat că sute de trupe americane din Irak au fost ucise sau rănite de luptători susținuți de Iran. Este, de asemenea, adevărat că acele trupe erau invadatori străini angajați într-un război ilegal de schimbare de regim, ocupație și exploatare și că Soleimani este văzut de mulți drept un erou care și-a apărat cu curaj - și cu succes - frații chiși din Irak și din alte părți de sub dominația imperialistă.
Nu suntem aici astăzi pentru a dezbate dacă Soleimani a fost un erou sau un ticălos, pentru că este posibil să fie ambii, la oameni diferiți. Și nu suntem aici pentru a aminti că Iranul este o țară - care, în ciuda faptului că a fost înconjurată de forțe ostile ale SUA și aliate, și în ciuda unei istorii îndelungate de agresiuni și atacuri americane uneori extreme - care nu a început un război străin de la începutul anilor 1700. Sau că geneza imediată a crizei actuale este retragerea unilaterală a lui Trump de la acordul nuclear cu care toată lumea este de acord că Iranul este conform, o mișcare pe care mulți au  avertizat-o ar putea precipita căderea unui fel de similar cu ceea ce se întâmplă acum. Sau, pentru asta, modul în care actul de război al președintelui Donald Trump va inflama și mai mult regiunea cea mai combustibilă din lume.
Nu, astăzi suntem aici pentru a discuta despre mâinile sângeroase. Mâinile sângeroase ale Americii, ca să fiu precis. Logica ar dicta că prezumția americană că faptul că a avea sânge american pe mâinile sale marchează unul pentru ceea ce Trump a numit „terminare” s-ar aplica în egală măsură pentru cele atinse de mâinile sângeroase ale Americii, iar SUA are mai mult sânge pe mâinile sale decât Iranul. În epoca post-al doilea război mondial, a invadat sau atacat, în ordine mai mult sau mai puțin cronologică, Coreea de Nord, Puerto Rico, Liban, Cuba, Vietnamul de Nord, Laos, Republica Dominicană, Cambodgia, Libia, Grenada, Nicaragua, Panama , Irak, Bosnia, Somalia, Haiti, Afganistan, Sudan, Serbia, Yemen, Pakistan și Siria. Este vorba de 22 de țări, unele dintre ele supuse a două sau mai multe atacuri sau invazii din SUA.
„Viața este ieftină”
Deși este imposibil de spus cu exactitate câți oameni au fost uciși de o țară care infamant „nu face contează corp,“ conturi contemporane și analize istorice vopsea o imagine foarte sângeroase. După războiul din Coreea, comandantul aerian strategic al SUA, generalul Curtis „Bombs Away” LeMay, a recunoscut că „am ucis 20% din populație” din Coreea de Nord. Adică aproape 1,9 milioane de bărbați, femei și copii. În comparație, naziștii au ucis 17% din populația Poloniei dinainte de al doilea război mondial. Cel puțin jumătate de milion - și poate chiar un milion - au murit și trupele din Coreea de Nord și China.
Cel puțin un milion de soldați nord-vietnamezi, civili și luptători aliați Viet Cong, alături de cel puțin 150.000 de cambodgieni și un număr similar de laoți au fost uciși de SUA și de bombe și aliați aliate în timpul războiului din Vietnam. Sute de milioane de bombe au fost aruncate asupra țăranilor din Laos, cea mai puternic bombardată națiune din istorie, și peste 20.000 de laoti, mulți dintre ei copii, au fost uciși de o monedă neexplodată de când bombardarea s-a încheiat în 1973. Secretul președintelui Richard Nixon bombardarea Cambodgiei, împreună cu o lovitură de stat susținută de SUA, au pornit în epoca oribilă a guvernării lui Khmer Rouge și a unui genocid care a susținut încă 1,5 - 2 milioane de vieți.
O astfel de alunecare de sânge a reprezentat o preocupare secundară pentru secretarul de stat Henry Kissinger, care în noiembrie 1975 i-a spus ministrului de externe din Thailanda să-l informeze pe Khmerii Rouge că Statele Unite nu se vor opune guvernării sale. "Vom fi prieteni cu ei", a spus Kissinger. "Sunt tâlhari ucigași, dar nu îi vom lăsa să stea în calea noastră." O lună mai târziu, președintele Gerald Ford și Kissinger au fost la Jakarta pentru a lumina o altă campanie genocidă, de data aceasta în Timorul de Est. Când s-a terminat, 200.000 din cele 700.000 de persoane din teritoriu au murit.
"Orientul nu pune același preț la viață ca și un occidental", a explicat în 1974. Genul William C. Westmoreland, comandantul forțelor americane din Vietnam, "Viața este ieftină în Orient".
Deși nu este destul de orientală, viața a fost și ieftină în Irak, unde forțele americane au ucis aproximativ 200.000 de soldați și civili irakieni, cu un cost de doar 292 de trupe de coaliție, în timpul Războiului din Golful din 1991. Ulterior, Națiunile Unite au recunoscut că sancțiunile ulterioare au fost de vină pentru moartea prematură a mai mult de jumătate de milion de copii irakieni. Când jurnalista Lesley Stahl a remarcat că acesta a fost „mai mulți copii decât au murit la Hiroshima”, atunci ambasadorul SUA la Națiunile Unite, Madeleine Albright , a răspuns : „credem că prețul merită”.
Prețul a fost și mai mare pentru irakieni a doua oară, cu un studiu din 2015 care a încheiat cel puțin 1,2 milioane, și, probabil, peste 2 milioane, civili și combatanți din Irak, Afganistan și Pakistan au murit în războiul terorismului condus de SUA, acum în al 19-lea an. Mai multe mii de oameni au murit în Siria, Somalia, Yemen și Libia.
O lume a răului
Acestea au fost doar marile războaie. Mii de bărbați, femei și copii au fost uciși de bombele și gloanțele americane din Cuba, Republica Dominicană, Grenada, Panama și Iugoslavia. Forțele reprezentante au ucis cel puțin sute de mii de oameni pe fiecare continent locuit, cu excepția Australiei. În Iran , SUA au răsturnat cel mai popular guvern pe care iranienii l-au cunoscut vreodată, au sprijinit un monarh brutal și și-au antrenat forțele în tortură și represiune, au doborât un avion civil care a ucis sute de civili și a instruit teroriști care au efectuat atacuri mortale împotriva americanilor și Iranienii deopotrivă.
Poate că această moștenire sanguinară este motivul pentru care, în sondajul după sondajul internațional, Statele Unite sunt votate peren, cea mai mare amenințare la adresa păcii în majoritatea națiunilor lumii. După asasinarea lui Soleimani, Trump s-a lăudat că „sângeroasa lui rampă a dispărut pentru totdeauna”. Dacă Trump nu s-ar fi întâmplat la fel, care continuă să-și îndeplinească promisiunea de campanie de a „bombarda rahatul” militanților islamiști și de a „scoate familiile” în timp ce SUA are un război în șapte țări și ucide mii de civili și combatanți deopotrivă. Cu atât mai mult decât a Iranului, mâinile Americii sunt pline de sânge.
Brett Wilkins este redactor general pentru știri americane la Digital Journal. Cu sediul în San Francisco, activitatea sa se referă la probleme de justiție socială, drepturile omului, război și pace.
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 9279
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

Blood On Whose Hands? [ Sânge pe mâinile cui ? ] Empty pe site

Mesaj Scris de Admin Vin Ian 10, 2020 1:57 am

Admin
Admin
Admin

Mesaje : 9279
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum