Immigrant flood unleashes moral status competition, emotional incontinence and hypocrisy GOOGLE TRANSLATE

Scris de **Admin** Mier Sept 09, 2015 7:06 am

September 7, 2015 — 50 Comments

Francis Carr Begbie

The status war has finally broken out in earnest over the Syrian refugees. The first shot was fired by the glamorous blonde Icelandic blogger who offered to adopt a Syrian child and encouraged her countrymen to let out their spare rooms to the refugees. Around 10,000 Icelanders have responded positively to her Facebook campaign and her picture has been seen around the world as a result. Here’s a video of Dutch welcoming refugees with song.
Then the Finnish Prime Minister weighed in with an offer to let out his second house and got plaudits all around for this selfless demonstration. Again the Finns rallied around and the offers have been pouring in.
But now the big rollers have arrived. Sir Bob Geldof says he will put three Syrian families in his rambling country house in Kent and put another one in his London place. The publicity avalanche generated by this has been predictably huge.
It was very generous of Saint Bob but only fair as the humanitarianism business has been so good to him. Back in 1985 Bob’s pop music career had long fizzled out when he had the bright idea of a record and concert for African famine relief, the big cause at the time.
His business partner remembered that when they first dreamed it up in a greasy spoon café, Bob was so broke he couldn’t pay for his bacon sandwich. Today Geldof is one of the wealthiest men in the British media — thanks to Live Aid. He really did show that you can do well by doing good.

All of which now piles the pressure on Oscar-winning actress Emma Thompson. Last week she was enjoying herself hugely chastising her fellow British as “racist” and “shameful” for being reluctant to take in refugees. Now Britain has decided to take in tens of thousands — time to throw open the doors of that huge Hampstead mansion, Emma!
Strangely there is much more enthusiasm for accusing others of racism and shameful behaviour than there is for actually opening up their own houses.
For what the crisis is highlighting is the strength of one of strongest but least acknowledged forces of the age. WEMI — or Western Emotional Incontinence — is a form of narcissism common to prosperous Western countries in which deranged and self-destructive fits of empathy seem to overtake the middle class — and especially the gentle sex.
While not a root cause, WEMI is a massive accelerant to what is happening now. Like atomic fission, WEMI could be harnessed for good causes or wielded for bad ones. Unfortunately our ruling elites seem to know this very well.
It took a commenter on the Steve Sailer blog to put his finger on it and he used the iconic photograph of the dead Kurdish child on the beach.

In Germany, which is being held up as the greatest country in Europe, upwards of 40% of women with advanced degrees have no children. The drowned child was their child, their family is the family of the world. Hence as a result of that photo the prime minister of Finland has announced that he will place his second home at the disposal of Syrian refugees.

Is it too uncharitable to suggest that, amongst left-wing women in particular, this is not fuelled by altruism so much as a combination of attention-seeking, status-enhancement and hatred? Hatred of White men whom they blame for their unhappiness? Hatred of working class White men who, in Britain, are constantly demonized as workshy, benefit-addicted degenerates?
Some men’s rights activists have theorized that a matriarchal society makes women unhappy and they will attempt to open the gates to new, more virile, men as replacements. Perhaps this is cuckoldry on a societal level.
To remember a time when society lost its collective mind in this way British people only have to cast their minds back to the death of Princess Diana when the entire nation’s womenfolk seemed to take leave of their senses. The queues of female mourners, wanting to pay their respects, stretched for miles outside her London home.
Amongst Jews especially there seems little taste for opening their own homes to Muslim immigrants. They don’t like being told what to do. But they seem to have an endless appetite for shaming, nagging, lecturing, preaching and barking out orders about the moral shortcomings of the British while hypocritically ignoring Israel’s response to the crisis. There can be little doubt that the Jewish community favors very generous policies toward refugees.
One reason for this is that Jews tend to see the situation in terms of the Jewish experience as refugees during World War II rather than from the point of view of the present interests of the UK and its people. That non-Jewish countries should be open to refugees is widely, if not universally, seen as a basic Jewish interest. Deep in the Jewish psyche is the memory of the voyage of the St. Louis in May, 1939 in which Jewish refugees from Europe were not admitted to Cuba and the U.S. did nothing because of pervasive anti-immigration attitudes at the time.
Failed politician David Miliband chided the British public that they were “betraying their proud history of helping the displaced” — a plea heavily larded with the lachrymose tale of his own family’s wartime struggle to get into Britain. (Miliband now makes a handsome living running a humanitarian aid NGO in New York as consolation for not becoming the Labour leader.)
The Independent was one of the outlets willing to air the hystericalobservation from Andrew Stroehlein, media director of Human Rights Watch, that the ghost of the Holocaust was summoned up because the police in Czechoslovakia were numbering the refugees on their arms with pen and ink. Stroehlein’s Twitter feed seems spew out shaming and blaming accusations around the clock.
The Guardian gave Jonathan Sachs space to rehearse the well-worn Kindertransport story while the paper’s Diplomatic Editor Julian Borger recited the tale of his own family’s wartime flight from Vienna to Britain, the argument being that if his family was ambitious and talented, all refugees must be similarly endowed and similarly motivated (“Refugees bring hope, not trouble – my father’s story is proof of that“).
And speaking of Kindertransport and the tendency to see the situation as a Jewish allegory, this is from the Jerusalem Post:

With all the questions about how Europe should deal with the Syrian refugee crisis hitting its shores, one Holocaust refugee says that the Syrian refugees should be welcomed in wholeheartedly as he was 77 years ago.
Leslie Baruch Brent, a professor emeritus in immunology, was just a child when his parents sent him to live at a Jewish orphanage in Berlin to escape the unbearable anti-Semitism in the small German town where they lived. … “We [meaning the British] owe this to mankind to help the unfortunate people who are desperate and whose plight we are to some extent to blame for,” he said in reference to the Iraq War, which he claimed lead to the creation of Islamic State. …
So far, Brent described the British treatment of the refugee situation as “horrendously negative and selfish” and criticized the way Europe as a whole has handled the situation. “Europe has a responsibility to help refugees,” he said.
Germany’s recent welcoming of Syrian refugees into their country was described by Brent as a shining example of how other countries should handle the situation.
Now with a desperate situation facing refugees fleeing the civil war in Syria, Brent says Europe has a duty to let in the refugees.

In the Guardian, Jonathan Freedland led the finger-wagging by telling us that we must resolve to “do better.” Nevertheless, his heart is warmed by housing projects in Sheffield and London that will prioritise refugees over the natives in overcrowded Britain.
On the BBC, Chief Rabbi Ephraim Mirvis was interviewed by Political Editor — and fellow Jew — Laura Kuenssberg. They agreed that White countries must do much more share the wealth with the Muslims. Mirvis discussed the crisis with Pope Francis who has very generously agreed to accept two (2) refugee families at Vatican parishes.

The Pope said: ‘We all share this world together, therefore we need to care for this world together. We need to recognise that the plight of the refugees is not only their problem, it’s also our problem, these are real people.That’s why the first thought that crossed my mind when I saw the picture was, God forbid, it could have been a child of mine, a child of yours, anybody’s child.

But for sheer gall it is difficult to beat Jewish journalist Ronald Brabazon from the Salzburger Nachrichten newspaper in Austria. Rather than making a Julian Borger-type claim based on the success of his own family, he claimed that immigration was proven to produce economic success because of the success of 750,000 Russian refugees who arrived in Israel. Of course, he omitted to say that these were Jews arriving in a Jewish society.
What everyone was too polite to mention was that Israel was taking in no refugees at all. The country is too small, says Netanyahu (although it wasn’t too small to admit the aforesaid 750,000 Jewish refugees). And in any case they are busy exporting their African “infiltrators” to Sweden and building a wall to keep Syrian refugees out.
It’s not just Israel’s behavior that is getting no coverage. What is not being asked is one of the most amazing aspects of the story so far — astonishing given the saturation-coverage. Everywhere you looked, the refugee narrative fell apart. Many of the Syrian refugees are not Syrian and aren’t even refugees. There is the disconnect between the pictures of the strapping, healthy looking young men and rhetoric about traumatized women and children who are nowhere to be seen.
The iconic picture of the dead child on the beach? The Kurdish parents were not in a war zone and had been living in a safe area for three years before their reckless decision to take to sea. But this is hardly mentioned apart from obscure reports like this one entitled “We are being taken for fools.”
And then there is the selective amnesia about the elderly Italian couple who had their throats slit by two Black refugees after arriving by boat from Libya. And how two asylum seekers were arrested after a mother and her son were stabbed to death in IKEA of all places.
And has it not struck you how well televised and photographed an event it is. Even the arrival of migrants to a rapturous applause in Germany seemed to be choreographed. The refugees even managed to co-ordinate chants for the benefit of the cameras? In several languages? Has it not struck you how slick this all is?
Will we discover that this is about as “spontaneous” as the colour revolutions that spread across Eastern Europe and turned out to be largely organised by Western security sources and such selfless individuals as George Soros?

Perhaps people were not asking difficult questions because they are too intoxicated with their own self-righteousness. They are too busy feeling good about themselves — and chastising others.

GOOGLE TRANSLATE

Inundații imigrant dezlănțuie concurență statut moral, incontinență emoțională și ipocrizie

Francis Begbie Carr

Războiul de stare a rupt în cele din urmă în serios peste refugiații sirieni.Primul foc a fost concediat de către blonda plin de farmec blogger islandezăcare sa oferit să adopte un copil sirian și a încurajat concetățenii ei de a lăsa să iasă camerele lor de schimb a refugiaților. Aproximativ 10.000 de islandezi au răspuns pozitiv la campania ei de Facebook și poza ei a fost văzut în întreaga lume ca un rezultat. Iată un videoclip de refugiați primitoare olandeze cu cântec.
Apoi prim-ministru finlandez cântărit cu o ofertă de a lăsa să iasă de-al doilea casa lui și a luat aplauze peste tot în jurul pentru această demonstrație altruistă. Din nou s-au adunat în jurul valorii de finlandezii și ofertele au fost turnare in.
Dar acum rolele mari au sosit. Sir Bob Geldof spune că va pune trei familii siriene în casa lui țară incoerent în Kent și a pus altul în locul lui Londra.Avalanșa de publicitate generate de acest lucru a fost previzibil imens.
A fost foarte generos de Saint Bob, dar numai frumoasă ca afacerea umanitarism a fost atât de bun pentru el. Înapoi în 1985 cariera de muzică pop Bob a avut stins de mult când a avut ideea de luminos de un record și concert pentru ameliorarea foametei din Africa, cauza mare la momentul respectiv.
Partenerul sau de afaceri amintit că, atunci când l-au visat mai întâi într-o cafenea lingura gras, Bob a fost atât de rupt el nu a putut plăti pentru sandviș lui șuncă. Astăzi Geldof este unul dintre cei mai bogati oameni din mass-media britanică - datorită Live Aid. El a făcut într-adevăr arată că se poate face bine prin a face bine. Toate acestea piloți acum presiunea asupra actrita Oscar Emma Thompson.Săptămâna trecută a fost sa te bucuri de ea Pedepsindu extrem de colegul ei britanic ca "rasist" și "rușinos" pentru a fi reticenți în a lua în refugiați. Acum, Marea Britanie a decis să ia în zeci de mii - timp pentru a arunca deschide porțile care imens conac Hampstead, Emma!
Ciudat este mult mai mult entuziasm pentru acuzând alții de rasism și comportament rușinos decât există de fapt pentru a deschide propriile case.
Pentru ceea ce criza se evidențiază este puterea unuia dintre puternice dar cel forțe ale epocii recunoscut. WEMI - sau Incontinenta emoțională Vest - este o formă de narcisism comun țările occidentale prospere în care deranjate și se potrivește auto-distructive de empatie par să preia clasa de mijloc - și mai ales de sex blând.
Deși nu o cauza rădăcină, WEMI este un accelerator masiv de ceea ce se întâmplă acum. Ca și fisiunea, WEMI ar putea fi pus cauze bune sau dețineau pentru cele rele. Din păcate, elitele noastre de guvernământ par să știe acest lucru foarte bine.
A fost nevoie de o comentator pe blog Steve Sailer a pune degetul pe el și el a folosit fotografia iconică a copilului kurde mort pe plaja.

În Germania, care se desfășoară după cum cea mai mare țară din Europa, în sus de 40% din femeile cu studii avansate nu au copii. Copilul înecat a fost copilul lor, familia lor este familia lumii. Prin urmare, ca urmare a fotografia prim-ministru al Finlandei a anunțat că va pune de-al doilea casa lui la dispoziția refugiaților sirieni.

Este prea lipsiti de dragoste care să sugereze că, în rândul femeilor de stânga, în special, acest lucru nu este alimentat de altruism atât de mult ca o combinație de atenție-seeking, statutul de accesoriu și ură? Ura față de bărbați albi care au vina pentru nefericirea lor? Ura față de bărbați albi din clasa muncitoare, care, în Marea Britanie, sunt în mod constant demonizat ca, degenerați workshy-beneficii dependent?
Activiști pentru drepturile unor oameni au teoretizat ca o societate matriarhală face femei nefericit și vor încerca să deschidă porțile la noi, mai virili, oameni ca înlocuitori. Poate că aceasta este cuckoldry la nivel social.
Să-și amintească un moment în care societatea a pierdut mintea sa colectivă, în acest fel de oameni britanici trebuie doar să arunce mintea înapoi la moartea Printesei Diana, atunci când femeie întregii națiuni părea să își ia concediu de simturile lor. Cozile de persoane îndoliate de sex feminin, care doresc să omagiile lor, se întindea de mile în afara ei acasă Londra.
Printre evrei mai ales se pare gust puțin pentru a deschide propriile lor case pentru a imigranților musulmani. Ei nu le place sa li se spuna ce sa faca. Dar acestea par să aibă un apetit fără sfârșit pentru rușine, cicălitoare, cursuri, predicând și lătrat ordine despre deficiențele morale ale britanicilor în timp ce ignoră ipocrit răspuns lui Israel la criză. Nu poate fi nici o îndoială că comunitatea evreiască favorizează politici foarte generoase față de refugiați.
Un motiv pentru aceasta este faptul că evreii au tendința de a vedea situația din punctul de vedere al experienței evreiești ca refugiați în timpul al doilea război mondial, mai degrabă decât din punctul de vedere al intereselor actuale din Marea Britanie și oamenii săi. Că țările non-evrei trebuie să fie deschisă pentru refugiați este larg, în cazul în care nu universal, văzută ca un interes evreu de bază. Adânc în psihicul evreiesc este amintirea călătoriei de St Louis,în luna mai, 1939 in care refugiații evrei din Europa nu au fost admise în Cuba și SUA nu a făcut nimic din cauza omniprezenta atitudinile anti-imigrație la momentul respectiv.
Politician nu a reușit David Miliband mustrat public britanic că au fost"trădarea istoria lor mândru de a ajuta stramutate" - un motiv puternic larded cu povestea lacrimogenă luptei din timpul războiului familia lui de a intra în Marea Britanie. (Miliband face acum o viață frumoasă rulează un ajutor umanitar ONG din New York, ca consolare pentru a nu deveni lider Muncii.)
The Independent a fost unul dintre punctele de desfacere care doresc să difuzeze isteric observația de la Andrew Stroehlein, director media al Human Rights Watch, că fantoma a Holocaustului a fost chemat din cauza poliției în Cehoslovacia au fost numerotare refugiații pe brate cu stilou și cerneală.Twitter furaje Stroehlein pare scuipa afară rușine și vina acuzații în jurul ceasului.
The Guardian a dat spațiu Jonathan Sachs să repete bine purtat-Kindertransport povestea în timp ce Editor diplomatic documentele de Julian Borger recitat povestea zbor de război propria familie de la Viena în Marea Britanie, argumentul fiind că, dacă familia sa a fost ambițios și talentat, toți refugiații trebuie să fie dotat în mod similar și motivat în mod similar("Refugiați aduce speranță, nu probleme - povestea tatălui meu este o dovadă a că").
Și vorbind de Kindertransport și tendința de a vedea situația ca alegorie evreiesc, aceasta este de la Jerusalem Post:

Cu toate întrebările despre modul în care Europa ar trebui să se ocupe de criza refugiaților sirian a lovit malurile sale, o refugiat Holocaustului spune că refugiații sirieni ar fi binevenite în toată inima ca el a fost acum 77 de ani.
Leslie Baruch Brent, un profesor emerit in imunologie, a fost doar un copil atunci când părinții săi l-au trimis să locuiască la o orfelinat evreiesc din Berlin pentru a scapa de nesuportat antisemitismul în micul oraș german unde au trăit. ... "Am [adica britanicii] datorez acest pentru omenire pentru a ajuta oamenii nefericit care sunt disperați și ale căror situația suntem într-o anumită măsură, de vina pentru", a spus el referindu-se la războiul din Irak, care a pretins să conducă la crearea de Statul Islamic. ...
Până în prezent, Brent a descris tratamentul britanic de situația refugiaților ca "horrendously negativ și egoist" și a criticat modul în care Europa în ansamblul său a gestionat situația. "Europa are responsabilitatea de a ajuta refugiații", a spus el.
Germania recent de bun-venit de refugiaților sirieni în țara lor a fost descrisă de Brent ca un exemplu strălucit de cum ar trebui să se ocupe de alte țări situația.
Acum, cu o situație disperată cu care se confruntă refugiații care fug de război civil în Siria, Brent spune Europa are datoria de a lăsa în refugiaților.

În The Guardian, Jonathan Freedland condus degetul-dînd spunându-ne că trebuie să rezolve la "a face mai bine." Cu toate acestea, inima lui este încălzită de proiecte de locuințe la Sheffield si Londra, care va prioritiza refugiați peste nativii din supraaglomerate Marea Britanie.
Pe BBC, Marele Rabin Efraim Mirvis a fost intervievat de Editor Politic - și colegii evreul - Laura Kuenssberg. Ei au fost de acord că țările albe trebuie să facă mult mai mult împărtăși bogăția cu musulmanii. Mirvis discutat criza cu Papa Francis, care a foarte generos de acord să accepte două (2) Familii de refugiați de la parohii Vaticanului.

Papa a spus: "Noi toți împărtășim această lume împreună, de aceea avem nevoie să aibă grijă de această lume împreună. Trebuie să recunoaștem că situația dificilă a refugiaților nu este doar problema lor, este, de asemenea, problema noastră, acestea sunt people.That reale de ce primul gând care trecut prin minte când am văzut imaginea a fost, Doamne ferește, ar fi putut fi un copil de-al meu, un copil al tău, copilului nimănui.

Dar pentru gall pură este dificil de a bate jurnalist evreu Ronald Brabazon din ziarul Salzburger Nachrichten în Austria. Mai degrabă decât a face un tip Borger Julian cerere întemeiată pe succesul familiei sale, el a afirmat că imigrația a fost dovedit a obține succesul economic din cauza succesului 750.000 refugiați ruși care au sosit in Israel. Desigur, el a omis să spun că acestea au fost evrei sosesc într-o societate evreiască.
Ceea ce toată lumea a fost prea politicos pentru a menționa că Israelul a fost fost de a lua în nici un refugiați, la toate. Țara este prea mic, a declarat Netanyahu (deși nu era prea mic să recunoască menționate anterior 750,000 refugiați evrei). Și, în orice caz, ele sunt ocupate exportator din Africa "infiltrați" lor în Suedia și construirea unui zid de a păstra refugiații sirieni afară.
Nu este vorba doar comportamentul Israelului, care este obtinerea de nici o acoperire. Ceea ce nu se cere este unul dintre aspectele cele mai uimitoare ale poveștii de până acum - uimitor, având în vedere saturație-acoperire. Oriunde te-ai uitat, narațiunea refugiat sa destrămat. Mulți dintre refugiați sirieni nu sunt sirian și nu sunt refugiați chiar. Există deconectare între imaginile de legat cu banda, în căutarea tineri sănătoși și retorica despre femei traumatizate și copii care sunt nicăieri pentru a fi văzut.
Imaginea iconică a copilului mort pe plajă? Părinții nu au fost kurzi într-o zonă de război și au fost de viață într-o zonă sigură, timp de trei ani înainte de decizia de nesăbuit să ia la mare. Dar acest lucru este greu de menționat în afară de rapoartele obscure ca aceasta unul intitulat "Noi sunt luate pentru proști."
Și apoi, nu este amnezia selectivă despre cuplul italian în vârstă care au avut gâtul lor tăiat de două refugiații negru după sosirea cu barca de la Libia. Și modul în care două solicitanți de azil au fost arestați după ce o mamă și fiul ei au fost injunghiat mortal in IKEA din toate locurile.
Și a nu te lovit cât de bine televizate și fotografiat un eveniment este. Chiar sosirea imigranților la o aplauze răpitor în Germania părea să fie coregrafie.Refugiații chiar a reușit să coordoneze cântări în beneficiul camerelor de luat vederi? În mai multe limbi? A nu te lovit cum slick acest totul este?
Vom descoperi că acest lucru este la fel de "spontan", așa cum revoluțiile colorate care răspândite în Europa de Est și sa dovedit a fi organizate în mare parte din surse de securitate occidentale și astfel de persoane altruiste ar fi George Soros?
Poate că oamenii nu au fost să pună întrebări dificile, deoarece acestea sunt prea intoxicat cu propriul lor neprihănire. Ei sunt prea ocupați simt bine despre ei înșiși - și Pedepsindu altele.