PONTA, 3 ANI şi 8 EPISOADE NEGRE PENTRU JUSTIŢIE

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

PONTA, 3 ANI şi 8 EPISOADE NEGRE PENTRU JUSTIŢIE

Mesaj Scris de ILUMINATI la data de Vin Mai 01, 2015 7:29 am

Venit la putere cu promisiunea de a „face dreptate până la capăt”, şi nu în ultimul rând prietenilor politici cu probleme penale, Victor Ponta i-a conservat rolul de păpuşar al sistemului lui Traian Băsescu, pe care îl identifică şi astăzi drept principalul său adversar. Sub această umbrelă şi pe fondul unei antipatii crescânde faţă de fostul preşedinte, Victor Ponta şi partidul său au încercat o serie de intervenţii legislative brutale şi uneori neconstituţionale în funcţionarea justiţiei şi statului de drept. Un scenariu bine pus la punct, susţinut mediatic de trusturile de presă apropiate, în care orice critică sau avertisment al cancelariilor occidentale se pierdea în teoria răului cel mai mare pentru România, iar orice contestatar primea eticheta de „băsist”. Nu întâmplător, ofensiva anti-instituţională a abia instalatului Guvern Ponta a început imediat după condamnarea la închisoare a fostului premier Adrian Năstase a cărui tentativă de sinucidere a provocat o emoţie mare la nivelul opiniei publice, contabilizate imediat de Victor Ponta care şi-a ţintit adversarul, chiar din uşa spitalului de urgenţă: „Mă întreb dacă preşedintele Băsescu este fericit”. Strategia a continuat. De la avalanşa de modificări legislative menite să cimenteze demiterea lui Traian Băsescu, la aşa-numita „marţea neagră” din Parlamentul României, de la „superimunitatea” parlamentară promovată sub diverse forme la negocierea în spatele uşilor închise a numirii procurorilor şefi, cei trei ani de guvernare ai lui Victor Ponta au fost marcaţi de încercări constante de a modifica legislaţia şi structura instituţională, în favoarea intereselor politice sau personale ale sale şi ale partidului pe care îl conduce. Parlamentul în care PSD şi aliaţii săi deţin majoritatea este instituţia cea mai criticată în raportul Comisiei Europene privind evoluţia justiţiei din România, din cauza încercărilor constante de a-şi feri membrii de anchete. În cei trei ani de mandat ai lui Victor Ponta, au avut însă loc şi măsuri pozitive pentru funcţionarea justiţiei: cu o întârziere de peste doi ani, s-au pus bazele legislative ale unei agenţii care să recupereze prejudiciile reieşite din infracţiuni, iar noile Coduri juridice au fost implementate cu un relativ succes.
După preluarea guvernării în mai 2012, cabinetul lui Victor Ponta a dedicat 2 pagini şi un sfert dintre cele 192 ale programului său de guvernare pentru următorii 4 ani Justiţiei. Printre obiectivele propuse, multe dintre ele de natură logistică şi inter-instituţională, se numărau: „consolidarea statului de drept, inclusiv prin întărirea instituţiei Avocatului Poporului şi depolitizarea Curţii Constituţionale”; „implementarea strategiei naţionale anticorupţie”; „îmbunătăţirea cadrului legislativ pentru recuperarea prejudiciilor rezultate din infracţiuni”; „instituirea unui mecanism de numire în funcţiile de conducere din cadrul Ministerului Public transparent şi bazat pe criterii de profesionalism şi integritate”; „implementarea  noilor  Coduri  ca  obiectiv  fundamental”; „progresele în cadrul MCV – prioritate esenţială pentru parcursul european al justiţiei române”.
Câteva dintre aceste obiective au fost atinse, altele însă au fost dinamitate prin acţiuni politice contrare chiar scopului anunţat. Gândul prezintă câteva dintre cele mai importante momente ale guvernării lui Victor Ponta, perioadă în care PSD, partidul al cărui preşedinte este, a deţinut majoritatea în Parlamentul României, în ce priveşte raportarea la Justiţie şi statul de drept.
1. Vara 2012. Asediul Cotroceniului
Ceea ce s-a petrecut în perioada iulie-august în viaţa politică a României, la doar două luni de la preluarea guvernării de către USL şi Victor Ponta, a fost catalogat de criticii şi adversarii politici ai lui Victor Ponta drept o încercare eşuată de „puci” şi o încălcare flagrantă a principiilor statului de drept. Cancelariile internaţionale, de la SUA şi Germania, la Olanda, Franţa sau Comisia Europeană, au cerut clarificări de la Bucureşti, folosind un limbaj diplomatic de o duritate şi francheţe fără precedent la adresa Guvernului României. A fost cel mai mare scandal din domeniul justiţie-stat de drept din ultimii ani şi care a marcat practic venirea la putere a tandemului USL majoritar în Parlament – Victor Ponta şef al Guvernului.
Comisia de la Veneţia, organism consultativ al Consiliului Europei pe probleme constituţionale, a considerat, în analiza acestor evenimente, publicată abia în decembrie 2012, că „aceste măsuri, luate atât individual cât şi în ansamblu, sunt problematice din punct de vedere al constituţionalităţii şi al statului de drept. În plus, evenimentele şi diversele declaraţii demonstrează o lipsă îngrijorătoare de respect în rândul reprezentanţilor instituţiilor statului faţă de statutul altor instituţii ale statului, inclusiv faţă de Curtea Constituţională în calitatea sa de garant al supremaţiei Constituţiei”.
Context: În luna iunie 2012, izbucneşte scandalul plagiatului de care este acuzat premierul Victor Ponta, a cărui teză de doctorat în drept este copiată în proporţie de o treime, conform Comisiei de Etică a Universităţii Bucureşti. Urmează disputa cu preşedintele Traian Băsescu, legată de cine ar trebui să reprezinte România la Consiliul European – premierul sau preşedintele, tranşată de Curtea Constituţională (CCR) în favoarea preşedintelui. Pe 27 iunie, CCR respinge ca neconstituţionale modificările iniţiate de USL (PSD şi PNL) la legea electorală privind votul uninominal, care urmăreau, cu doar 6 luni înainte de alegerile parlamentare din decembrie, să introducă uninominalul pur – alegerea parlamentarilor dintr-un singur tur, pe principiul „câştigătorul ia totul”, sistem care ar fi asigurat PSD şi PNL câştigarea la scor masiv a alegerilor.
La începutul lunii iulie, Guvernul Ponta şi majoritatea USL din Parlament au iniţiat în decurs de câteva zile mai multe schimbări legislative şi instituţionale „fulger”, menite să asigure demiterea fără oprelişti a preşedintelui Traian Băsescu.
Pe 3 iulie, au fost iniţiate trei măsuri: demiterea Avocatului Poporului, Gheorghe Iancu, numit de guvernul Emil Boc, şi înlocuirea sa interimară cu Valer Dorneanu, fost deputat PSD, demiterea preşedintelui Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase (PDL), şi demiterea preşedintelui Senatului, Vasile Blaga (PDL). Comisia de la Veneţia a constatat că Avocatul Poporului era singura instituţie abilitată să atace la Curtea Constituţională ordonanţele de urgenţă ale Guvernului, ce aveau să apară în zilele următoare. „Demiterea Avocatului Poporului a dus la o reducere a posibilităţii Curţii Constituţionale de a controla actele Guvernului, deoarece Ombudsmanul interimar a informat delegaţia Comisiei că este de părere că Avocatul Poporului nu este competent să solicite un control al tuturor ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului, ci doar a celor care vizează direct drepturile omului”, a constatat Comisia de la Veneţia.
Pe 4 iulie, Guvernul Victor Ponta adoptă o Ordonanţă de Urgenţă (38/2012) prin care restrânge jurisdicţia Curţii Constituţionale (CCR), eliminând posibilitatea ca aceasta să se poată pronunţa pe decizii ale Parlamentului. Ordonanţa va pica ulterior la Curtea Constituţională.
Comisia de la Veneţia constată, în decembrie 2012: „Controlul judecătoresc al implementării actelor normative este o componentă esenţială a statului de drept. Lipsa controlului judecătoresc echivalează cu o transformare a majorităţii parlamentare în judecător al propriilor acte. (…) Dacă doar majoritatea poate decide cu privire la respectarea normelor parlamentare, minoritatea nu are cui să solicite ajutor în cazul în care aceste norme sunt încălcate. (…) Ordonanţa nr. 38 este problematică din perspectivă constituţională, deoarece afectează regimul unei instituţii fundamentale a statului – Curtea Constituţională – iar urgenţa măsurii nu a fost stabilită”.
Pe 5 iulie, Parlamentul aprobă solicitarea majorităţii USL ca preşedintele Traian Băsescu să fie suspendat din funcţie şi solicită avizul CCR pe această decizie în 24 de ore, solicitare fără precedent, pe care judecătorii constituţionali o dezavuează. Comisia de la Veneţia constată că termenul dat CCR pentru aviz, de 24 de ore, a fost „extrem de scurt”.
În aceeaşi zi, Guvernul Victor Ponta emite o nouă Ordonanţă de Urgenţă (41/2012), prin care modifică legea referendumului. Pentru a fi demis din funcţie preşedintele României, este nevoie de organizarea unui referendum, aceasta fiind a doua oară când o alianţă din care face parte PSD încearcă să îl demită pe Traian Băsescu, după episodul din 2007. Guvernul stabileşte prin OUG că un referendum este valid cu o majoritate de 50% plus unu a cetăţenilor prezenţi la vot. Prin această măsură, se încearcă practic scăderea pragului de validare a referendumului, care era socotit anterior la 50% plus unu din alegătorii înscrişi pe listele electorale.
USL dorea să întoarcă legea la aspectul ei din 2007, când însă prevederea respectivă funcţionase în favoarea lui Traian Băsescu (multă lume ieşise la vot şi îl susţinuse pe preşedinte), pentru că acum ar fi asigurat practic succesul procedurii de demitere – cei mai mulţi români doreau demiterea lui Băsescu (însă nu s-ar fi prezentat suficient de mulţi la vot, astfel că referendumul ar fi picat din cauza pragului de prezenţă de 50%).
Comisia de la Veneţia constată că majoritatea politică s-a jucat cu legea referendumului de mai multe ori, pentru a-şi urmări interesul politic: şi în 2007, şi în 2012, pentru demiterea lui Traian Băsescu. „Aceasta înseamnă că atât în 2007, cât şi în 2012, cvorumul necesar pentru adoptarea unui referendum privind suspendarea Preşedintelui a fost modificat în condiţiile în care suspendarea era iminentă. Cu alte cuvinte, regulile jocului au fost modificate pe parcurs. Astfel de modificări ale legislaţiei electorale în funcţie de interese reprezintă o încălcare a principiului securităţii juridice şi a principiului stabilităţii referendumului”, arată Comisia de la Veneţia.
Comisia condamnă folosirea în exces a ordonanţelor de urgenţă şi constată că nici aceasta, la fel cu cea privind CCR, nu respectă principiile statului de drept, pentru că afectează o instituţie fundamentală a statului – Preşedinţia – şi pentru că nu îşi are justificat caracterul de urgenţă.
Guvernul Ponta şi majoritatea USL din Parlament îşi pun însă practic singuri piedică în această încercare de a-şi asigura distrugerea adversarului politic Traian Băsescu: înainte ca Guvernul să emită OUG privind referendumul, pe masa judecătorilor CCR ajunsese deja o iniţiativă legislativă a social-democraţilor Georgică Severin şi Cornel Pieptea care modifica legea referendumului, însă care uita să elimine o derogare privind pragul de prezenţă, menţionată de legea în forma veche: demiterea preşedintelui este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate.
Prin OUG 41, Guvernul Ponta încerca practic să dreagă busuiocul stricat de iniţiativa celor doi parlamentari PSD, însă a fost prea târziu, iar modificarea nu a mai avut loc – motiv pentru care Traian Băsescu a şi rămas în funcţie (deşi peste 87% dintre cei prezenţi la vot au fost de acord cu demiterea, prezenţa a fost de doar 46%, insuficientă pentru validare). După ce CCR a motivat decizia pe legea Severin-Pieptea, subliniind încă o dată că pragul de prezenţă de 50% la referendum trebuie respectat, Guvernul a renunţat să mai promoveze OUG 41, iar legea a fost promulgată de preşedintele interimar Crin Antonescu în forma care nu avantaja USL.
Pe 6 iuliepreşedintele Traian Băsescu este suspendat din funcţie, după avizul dat în 24 de ore de CCR la decizia Parlamentului. „Hotărârea nr. 1 a Curţii Constituţionale, care a fost emisă la data de 6 iulie (publicată oficial la data de 9 iulie), nu conchide că Preşedintele ar fi comis „fapte grave”, dar cu toate acestea, constată că procedura de suspendare a Preşedintelui a fost respectată, precum şi existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte”, arată Comisia de la Veneţia.
Comisia de la Veneţia a criticat folosirea in extenso a OUG atât de guvernul Ponta, cât şi de guvernele anterioare, pentru că elimină practic controlul parlamentar. Comisia a constatat că cele două OUG emise de Guvernul Ponta – pentru modificarea atribuţiilor CCR şi pentru modificarea legii referendumului, nu au respectat legea – o OUG nu poate să modifice legi constituţionale şi de funcţionare a unor instituţii fundamentale ale statului român, nici de modificare a unor drepturi şi libertăţi din Constituţie.
În august 2012, după deznodământul cunoscut, prin care preşedintele Traian Băsescu a rămas în funcţie, deşi 87% dintre votanţii la referendum au cerut demiterea sa, USL a încercat o nouă forţare a legilor şi a statului de drept, prin influenţarea deciziei CCR de invalidare a referendumului. Din această cauză, decizia a întârziat aproximativ o lună, până în septembrie, lucru care practic l-a ţinut pe tuşă pe preşedintele de drept Traian Băsescu. Încercarea s-a soldat cu un dosar penal pe numele ministrului Administraţiei Victor Paul Dobre şi a şefului de la Evidenţa Populaţiei, chestorul Constantin Manoloiu (Dobre a scăpat graţie imunităţii asigurate de Parlament, iar dosarul este nefinalizat şi în prezent).
Lideri ai USL au încercat atunci să modifice componenţa listelor electorale permanente,încercând să elimine de pe acestea românii plecaţi în străinătate, pentru a scădea astfel pragul de prezenţă necesar pentru validarea referendumului. În acest sens, ministrul Administraţiei, liberalul Victor Paul Dobre, a trimis la Curtea Constituţională o adresă semnată de chestorul Constantin Manoloiu, şeful Direcţiei Evidenţa Populaţiei din MAI, prin care acesta susţine căinstituţia pe care o conduce nu îşi poate asuma veridicitatea cifrei de 18,2 milioane de cetăţeni cu drept de vot pe listele electorale. Acest lucru s-a întâmplat după ce, cu o zi înainte, aceeaşi instituţie, prin Manoloiu, trimisese la CCR un document care atesta chiar această cifră de 18,2 milioane de cetăţeni.
În urma acestui demers, miniştrii Victor Paul Dobre (Administraţie) şi Ioan Rus (Interne) şi-au dat demisia. Guvernul condus de Victor Ponta a încercat chiar să demareze un „mini-recensământ”prin care să afle câţi români trebuie să se afle pe listele electorale. Cu toate acestea, judecătorii CCR au explicat Guvernului că ei au solicitat listele electorale pe baza cărora s-a desfăşurat referendumul din iulie 2012, nu stabilirea unor liste noi.
2. Ianuarie 2013. „Superimunitatea”, partea întâi
La începutul anului 2013, liderii grupurilor parlamentare au negociat modificarea Statutului deputaţilor şi senatorilor, strecurând şi o prevedere care ar fi urmat să le asigure„superimunitatea”: cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului trebuie „să conţină temeiul legal şi motivele concrete în cazul respectiv care justifică măsura solicitată”, dar şi „probele relevante” pentru care se solicită o astfel de măsură. Aceeaşi procedură era prevăzută şi pentru încuviinţarea începerii urmăririi penale a miniştrilor-parlamentari.
Practic, în plus de imunitatea şi aşa controversată în faţa urmăririi penale şi a arestării preventive a parlamentarilor, aceştia doreau să şi-o blindeze: procurorii ar fi fost nevoiţi să prezinte şi dovezile, nu doar o sinteză a materialului de urmărire penală, în faţa parlamentarilor care îşi dau avizul faţă de urmărirea penală a colegilor lor.
3. Aprilie 2013. Procurori-şefi pe taraba negocierilor Ponta-Băsescu
Contrar solicitărilor Comisiei Europene, exprimate şi prin rapoartele de ţară din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), de a avea o procedură de selecţie şi de numire transparentă a procurorilor şefi la Parchetul General, DNA sau DIICOT, acest lucru nu a avut loc la momentul expirării mandatelor lui Daniel Morar la DNA şi a Laurei Codruţa Kovesi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Propunerile s-au făcut direct, negocierile s-au făcut pe ascuns şi au implicat doar factorii politici. Preşedintele Traian Băsescu a respins iniţial propunerile venite de la ministrul Justiţiei Mona Pivniceru – Tiberiu Niţu la şefia Ministerului Public şi Ioan Irimie la şefia DNA.
Ulterior, în urma negocierilor dintre şeful statului şi premierul Victor Ponta, cei doi s-au înţeles pe aceste numiri, fiecare alegând în mod neoficial câte un reprezentant: Tiberiu Niţu la Ministerul Public, propunerea lui Ponta, şi Laura Codruţa Kovesi la DNA, propunerea lui Băsescu. În urma acestui „troc”, s-a ieşit din blocajul instituţional în care propunerilor venite de la Ministerul Justiţiei (Guvern) erau respinse de preşedintele Băsescu, în baza prerogativelor sale legale.
4. Octombrie 2013. Ponta dă în Papici, procurorul „Referendumului”: E băsist!
La doar o săptămână după ce lui Lucian Papici, procurorul şef al secţiei I a DNA, îi fusese prelungită delegarea pe funcţie, Procurorul General Tiberiu Niţu a revenit asupra deciziei sale, iar Papici a fost schimbat din funcţie. Această măsură a avut loc aproape simultan cu momentul în care Lucian Papici finalizase dosarul penal privind Referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu, prin care vicepremierul Liviu Dragnea şi alţi 74 de reprezentanţi ai USL din secţiile de votare au fost trimişi în judecată pentru fraudarea referendumului.
În aceeaşi seară, premierul Victor Ponta a avut o izbucnire fără precedent la adresa unui procuror, într-o emisiune la televiziunea sa preferată, România TV. El l-a făcut pe Lucian Papici „băsist” şi „morărist”, acuzându-l că „a făcut dosare politice”.
Nu ştiu cine a fost demis, Papici, marele băsist, morărist. N-a fost demis, i s-a terminat mandatul. Şi lui Băsescu îi expiră mandatul, ce facem, îi ţinem pe toţi la nesfârşit? Că moare ţara fără ei, să mai facă şi ei un dosar? Că şefi din ăştia puşi de Băsescu care trebuie să stea încă o sută de ani după ce pleacă el... Stă şi el procuror simplu, că nu s-a născut şef. S-a terminat şi dosarul, gata, a ajuns la doamna Kovesi. Pa şi la revedere. De ce trebuie să-i ţinem pe toţi băsiştii care au făcut dosare politice după ce le-a expirat mandatul? Eu susţin că Daniel Moraru, cu Papici şi cu ai lui au făcut dosare politice anul trecut când au luat oamenii şi i-au pus să jure cu mâna pe Biblie pentru că au votat la referendum, sunt dosare de poliţie politică. Am spus-o şi o spun mereu. Să se supere Macovei şi mama lui Macovei”, a declarat atunci Victor Ponta, acelaşi premier care milita, în programul său de guvernare, pentru „consolidarea statului de drept”.
5. „Marţea Neagră”. Codul Penal de la miezul nopţii
Într-o singură zi, marţi, 10 decembrie 2013, parlamentarii USL au introdus pe ordinea de zi a Parlamentului mai multe legi şi modificări legislative controversate. Cele mai grave priveau modificarea Codului Penal şi amnistia şi graţierea. În aceeaşi zi urmau să fie votate şi noua versiune a legii minelor, care ar fi înlesnit demararea proiectului de la Roşia Montană, cât şi legea lobby-ului, criticată dur de societatea civilă şi comunitatea consultanţilor. Ziua respectivă a fost supranumită „marţea neagră”, din cauza modului în care aceste modificări legislative ale Codului Penal şi ale amnistiei şi graţierii au fost promovate – pe ascuns, în miez de noapte.
Prima modificare a Codului Penal viza redefinirea conflictului de interese, astfel încât aleşii locali - primari, consilieri sau şefi de Consilii Judeţene, dar şi miniştrii să scape de răspundere penală atunci când, folosindu-se de funcţia lor, iau o decizie în avantajul lor sau al familiilor. Era vorba, în principal, de atribuirea de contracte din bani publici, pentru care nu vor mai fi obligaţi să dea nicio explicaţie, pentru că au fost excluşi din categoriile care intră sub incidenţa conflictului de interese sub paravanul emiterii, aprobării sau adoptării actelor administrative.
A doua modificare a Codului Penal introducea o nouă „superimunitate” pentru parlamentari:DNA nu mai putea ancheta parlamentarii care erau suspectaţi de infracţiuni de serviciu, precum abuzul în serviciu, falsul, luarea de mită, traficul de influenţă, pentru că aceştia se scoteau pur şi simplu din Codul Penal: „Sunt exceptaţi de la dispoziţiile art. 147, Preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţaţi de la bugetul de stat, aceştia răspunzând penal, civil sau administrativ în conformitate cu dispoziţiile legilor speciale în baza cărora îşi desfăşoară activitatea,  precum şi cu dispoziţiile dreptului comun, cu respectarea prezentului alineat”.
Aceste modificări legislative au avut loc noaptea, în Comisia Juridică, unde sub coordonarea deputatului PSD Florin Iordache, au fost introduse mai multe amendamente noi, nediscutate în prealabil.
Legea amnistiei şi graţierii a fost iniţiată de deputaţii Mădălin Voicu (PSD) şi Nicolae Păun (minorităţi). Prin ea se prelungea termenul, putând intra sub incidenţa legii cei condamnaţi pentru infracţiuni pentru care au primit pedepse care prevăd o închisoare de până la şapte ani, iar pentru graţiere se încadrează cei care au pedepse de până la şase ani de închisoare cu executare. Termenele anterioare erau de până la patru ani pentru amnistie şi de şapte ani pentru graţiere.
Practic, prin această lege, toţi condamnaţii pentru corupţie sau fapte conexe celor de corupţie ar fi ieşit din închisori, scăpând de pedepsele dispuse de judecători.
Deznodământ: Modificările la Codul Penal au fost respinse în ianuarie 2014 de CCR, cu unanimitate de voturi, după ce în scandal s-a implicat şi ICCJ, care a sesizat de asemenea CCR. Legea amnistiei şi graţierii a fost retrasă de pe ordinea de zi, în urma scandalului creat în presă. Ea a fost respinsă definitiv de Camera Deputaţilor abia după alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014, când noul preşedinte Klaus Iohannis l-a provocat pe Victor Ponta să facă acest lucru, dacă ţine cu adevărat la declaraţiile sale privind statul de drept. Legea minelor Roşia Montană a picat la vot, în timp ce în Piaţa Universităţii şi în alte mari oraşe avuseseră loc cele mai masive proteste din România, de după 1989. Legea lobby-ului a fost amânată.
6. Aprilie 2014. Victor Ponta promite „dreptate până la capăt” pentru baronii PSD cu probleme penale
Prezent la o acţiune electorală la Piteşti, unde Florin Tecău (PSD) candida la alegerile parţiale pentru şefia CJ Argeş, în urma demiterii lui Constantin Nicolescu, din cauza dosarelor sale penale,premierul Victor Ponta declară că după ce va câştiga lupta pentru Cotroceni, „îi vom face dreptate lui Costică Nicolescu” şi altora care au fost „învinşi pe alte căi”.
„Eu cred că dreptate se va face până la capăt în ziua în care pe poarta de la Cotroceni va ieşi Băsescu şi noi toţi cei care ne-am luptat cu el vom şti că am avut un scop şi că am câştigat această bătălie. Atunci îi vom face dreptate şi lui Costică Nicolescu şi celorlalţi mulţi care nu au putut să fie învinşi la vot şi atunci s-a încercat în cazul multora să fie învinşi pe alte căi”, a declarat atunci Victor Ponta.
7. Decembrie 2014. Ponta îşi face cadou o lege: „ordonanţa Dottore”
În ultima şedinţă de Guvern a anului 2014, pe 29 decembrie, Guvernul condus de Victor Ponta emite o ordonanţă de urgenţă prin care titularii de doctorat sau alt titlu ştiinţific pot renunţa la acest titlu printr-o simplă cerere adresată Ministerului Educaţiei. Anterior, la începutul lunii decembrie, imediat după ce a pierdut alegerile prezidenţiale, pentru a încheia o dată pentru totdeauna scandalul plagiatului din teza sa de doctorat, Ponta trimisese o scrisoare Universităţii Bucureşti, prin care anunţa că renunţă la titlul de doctor. O asemenea procedură nu exista însă şi nici nu era prevăzută de lege. Ponta anunţa că după ce va ieşi din viaţa politică, se va apuca de un alt doctorat.
„Este un gest pe care trebuia să îl fac mai demult, încă din momentul apariţiei acuzaţiilor publice cu privire la teza mea de doctorat. Nu am făcut acest lucru pentru că m-am considerat de bună credinţă în argumentele mele la momentul apariţiei contestării şi nu am vrut să amestec planul pur profesional cu cel politic”, scria Victor Ponta pe Facebook.
Câteva săptămâni mai târziu, Victor Ponta şi-a croit şi legea pentru nevoia sa de a renunţa de bunăvoie la titlul de doctor, obţinut în baza unui plagiat constatat de Comisia de Etică a Universităţii Bucureşti.
În prezent, prevederile ordonanţei pentru doctoratul premierului Ponta nu se aplică. Nici în prezent procedura de renunţare la titlul de doctor nu este elaborată de Ministerul Educaţiei, aşa cum prevede legea, astfel că aceasta nu se aplică.
„Ceea ce mie mi se pare un lucru foarte grav este faptul că prin ordonanţă de urgenţă se legiferează în favoarea unui singur om, şi acela prim ministru. De data asta este chiar mai grav pentru că ordonanţa nu s-a dat pentru un partid sau pentru un grup, aşa cum s-a mai întâmplat de atâtea ori. De data asta este legiferare pentru un singur om. Şi acest lucru este extrem de grav.Arată că nu suntem stat de drept, e dovada clară că mai avem mult pentru acest lucru”, spunea profesorul Andrei Cornea, în gândul.
8. Martie 2015. Performanţa „celui mai cinstit Guvern”: 14 miniştri certaţi cu legea
În aprilie 2012, înainte să preia puterea executivă a României, Victor Ponta se lăuda că noul său Guvern, pus la cale alături de Crin Antonescu, „este obligat să fie cel mai cinstit Guvern pe care l-a avut România”. La trei ani de atunci şi trei remanieri, Ponta înregistrează în bilanţ 12 urmăriţi penal, un incompatibil şi un plagiator. Acuzaţi de mită, abuzuri, fraude electorale sau plagiate, cei 14 foşti miniştri care au trecut, probabil, testul de cinste proclamat de Victor Ponta, au părăsit pe rând Guvernul, unii imediat ce au fost puşi sub acuzare, alţii abia când au fost condamnaţi de judecători, cu excepţia unuia singur - Liviu Dragnea.
Lista miniştrilor certaţi cu legea din cele trei guverne Ponta: Daniel Chiţoiu (Finanţe, vicepremier), Corneliu Dobriţoiu (Apărare), Ioan Mang (Educaţie), Ecaterina Andronescu (Educaţie), Ovidiu Silaghi (Transporturi), Mircea Diaconu (Cultură), Dan Nica (Comunicaţii), Victor Paul Dobre (Administraţie), Dan Şova (Relaţia cu Parlamentul, Infrastructură, Transporturi), Liviu Dragnea (vicepremier, Administraţie şi Dezvoltare), Varujan Vosganian (Economie), Relu Fenechiu (Transporturi), Cristian David (Interne), Darius Vâlcov (Finanţe).
Notele bune ale Guvernului Victor Ponta, la capitolul Justiţie
În cei trei ani de guvernare sub coordonarea lui Victor Ponta, au avut loc şi momente benefice pentru sistemul de justiţie şi statul de drept.
Deşi nu a ţinut direct de Guvern, implementarea noilor Coduri juridice începând cu 2013 – Codul Civil şi 2014 – Codul Penal şi Codul de Procedură Penală –, poate fi catalogată drept o reuşită, în ciuda mai multor inadvertenţe pe care Curtea Constituţională, ICCJ sau CSM le-au corectat din mers şi încă o fac, pe măsură ce deficienţele sunt semnalate de practicieni sau de justiţiabili. Raportul Comisiei Europene din cadrul MCV arată că există încă discrepanţe mari în aplicarea acestor noi Coduri de către instanţe.
În aprilie 2015, Ministerul Justiţiei a publicat proiectul de lege prin care se pun bazele Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Sechestrate (ANABS), prin care se se urmăreşte valorificarea şi gestionarea bunurilor sechestrate şi confiscate de la urmăriţii penal şi de la condamnaţi, în vederea recuperării prejudiciilor provocate de infracţiunile lor. Agenţia ar urma să preia această activitate de la ANAF, care a reuşit neperformanţa de a recupera în 2014 doar 10% din prejudiciile stabilite prin sentinţe definitive de către judecători.
Un alt plus înregistrat tot în aprilie 2015 la acest capitol este câştigul de transparenţă în procedura de numire a unui procuror şef. S-a întâmplat la DIICOT, unde deşi transparenţa nu a fost totală - nu au fost făcute publice proiectele lor, cv-uri sau alte aspecte profesionale, a existat la Ministerul Justiţiei o procedură de selecţie la care au participat 6 procurori şi în urma căreia a fost propus şef la DIICOT procurorul Constantin Horodniceanu, de la DIICOT Iaşi.
Un alt proiect al Ministerului Justiţiei, lansat tot în aprilie 2015, prevede înfiinţarea unui nou instrument de lucru pentru ANI – „avertismentul de integritate”, prin care licitaţiile publice sunt trecute prin filtrul ANI şi al unui nou sistem informatic numit „Prevent”, cu ajutorul căruia ANI ar urma să detecteze indiciile conflictului de interese la participanţii şi decidenţii din cadrul unei proceduri de achiziţie publică.
Raportul MCV critică Parlamentul. „România este pe drumul cel bun”
„România este pe drumul cel bun şi trebuie să rămână pe această cale. Combaterea corupţiei reprezintă în continuare cea mai mare provocare şi cea mai mare prioritate. Salutăm progresele înregistrate pe parcursul anului trecut, care vor trebui confirmate în 2015”, a declarat prim-vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, cel care gestionează rapoartele MCV pentru România şi Bulgaria, în ianuarie 2015, la lansarea celui mai recent Raport de ţară privind sistemul de justiţie din România.
Parlamentul este cea mai criticată instituţie în acest Raport, făcându-se referire la încercările cele mai recente, din 2014, de modificare a legilor privind integritatea şi la refuzul de a pune în aplicare decizii ale instanţelor, ale ANI sau ale Curţii Constituţionale. În Parlament PSD condus de Victor Ponta deţine, împreună cu aliaţii săi, majoritatea.
În cei trei ani de mandat al lui Victor Ponta, în care majoritatea parlamentară a fost deţinută de USL, respectiv PSD şi aliaţii săi, Parlamentul a refuzat să avizeze cererile procurorilor de urmărire penală sau arestare a următorilor deputaţi şi senatori: Daniel Chiţoiu (PNL), Laszlo Borbely (UDMR), Varujan Vosganian (PNL), Titi Holban (UNPR), Florin Popescu (PMP), Vlad Cosma (PSD), Ion Stan (PSD), Victor Paul Dobre (PNL), Marius Isăilă (PSD), Cătălin Teodorescu (PDL), Dan Şova (PSD), Ion Ochi (PSD).
În toţi aceşti 3 ani de guvernare a lui Victor Ponta, rapoartele MCV au reflectat întocmai presiunile la care au fost supuse justiţia şi statul de drept.
 
avatar
ILUMINATI

Mesaje : 387
Data de înscriere : 16/02/2013

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus

- Subiecte similare

 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum