What’s the Big Deal Between Russia and the Saudis?

Scris de Marco_polo2013 Joi Noi 05, 2015 11:07 pm

http://www.informationclearinghouse.info/article43338.htm

By Pepe Escobar

November 05, 2015 "Information Clearing House" - "RT" - DOHA - Amidst the wilderness of mirrors surrounding the Syrian tragedy, a diamond-shaped fact persists: Despite so many degrees of separation, the Saudis are still talking to the Russians. Why?

A key reason is because a perennially paranoid House of Saud feels betrayed by their American protectors who, under the Obama administration, seem to have given up on isolating Iran.

The Saudis can’t intellectually understand the see-saw of incoherent Beltway policies due to the power struggle between Zionist neocons and the old establishment. No wonder they might be tempted to move to the Russian side of the fence. But for that to happen there will be many a price to pay.

So let’s talk about oil. In energy terms, an oil deal with the House of Saud would mean a lot to Russia. A deal could produce incremental oil revenue for Moscow of around $180 billion a year. The rest of the GCC does not really count: Kuwait is a US protectorate; Bahrain is a Saudi resort area; Dubai is a glitzy heroin money-laundering operation. The UAE itself is a wealthy group of pearl divers. And Qatar, as ‘Bandar Bush’ famously remarked, is “300 people and a TV station,”plus a decent airline that sponsors Barcelona.

Riyadh – paranoia included - fully took note of the Obama administration’s supposed “policy” of dumping Saudi Arabia over an alleged Iranian natural gas bonanza, which would supposedly replace Gazprom in supplying Europe. That won’t happen, however, because Iran needs at least $180 billion in long-term investment to upgrade its energy infrastructure.

Moscow for its part fully took note how Washington blocked South Stream. It’s also been trying to block Turk Stream – but that may come to nothing after Erdogan’s recent election landslide in Turkey. Additionally, Washington has been pressuring Finland, Sweden, Ukraine and Eastern Europe to weaponize further against Russia in NATO.

The King goes to Vlad

From the House of Saud’s point of view, three factors are paramount. 1) A general sense of ‘red alert’ as they have been deprived from an exclusive relationship with Washington, thus becoming incapable of shaping US foreign policy in the Middle East; 2) They have been mightily impressed by Moscow’s swift counter-terrorism operation in Syria; 3) They fear like the plague the current Russia-Iran alliance if they have no means of influencing it.

Russia faces battle with Saudi Arabia over European oil market sharehttp://t.co/GCRSQ5pdMZpic.twitter.com/ee8nvyCWig
— RT (@RT_com) October 18, 2015

That explains why King Salman’s advisers have pressed the point that the House of Saud has a much better chance of checking Iran on all matters - from “Syraq” to Yemen - if it forges a closer relationship with Moscow. In fact, King Salman may be visiting Putin before the end of the year.

Tehran’s priority, on the other hand, is to sell as much natural gas as possible. That makes Iran a natural competitor with Gazprom (not for the moment, as most extra exports will be directed towards Asia, not Europe). In terms of natural gas, there’s no Russia-Saudi competition. Oil is a different story; a Russia-Saudi partnership would make sense in the framework of an OPEC cutback - if only they could find a deal over the Syria tragedy.

One of the untold stories of the recent Syria-driven diplomatic flurry is how Moscow has been silently working on mollifying both Saudi Arabia and Turkey behind the scenes. That was already the case when the foreign ministers of US, Russia, Turkey and Saudi Arabia met before Vienna.

Vienna was crucial not only because Iran was on the table for the first time but also because of the presence of Egypt – incidentally, fresh from recent discovery of new oil reserves, and engaging in a reinforced relationship with Russia.

The absolute key point was this paragraph included in Vienna’s final declaration: “This political process will be Syrian-led and Syrian-owned, and the Syrian people will decide the future of Syria.”

It’s not by accident that only Russian and Iranian media chose to give the paragraph the appropriate relevance. Because this meant the actual death of the regime change obsession, much to the distress of US neocons, Erdogan and the House of Saud.

That does not necessarily mean the Russia-Iran alliance agrees 100 percent on Syria. This week, IRGC commander Maj. Gen. Mohammad Ali Jafari once again explained Iran does not see any alternative to Bashar al-Assad as leader of Syria. He even acknowledged Moscow might not entirely share this view – which is exactly what Russian Foreign Ministry spokeswoman Maria Zakharova has been saying.

But that’s not the main point. The main point is the death of the regime change option, brought about by Moscow. And that leaves Putin free to further project his extremely elaborate strategy.

He called Erdogan on Wednesday to congratulate him on his and the AKP’s election landslide. This means that now Moscow clearly has someone to talk to in Ankara. Not only about Syria. But also about gas.

Putin and Erdogan will have a crucial energy-related meeting at the G20 summit on November 15 in Turkey; and there’s an upcoming visit by Erdogan to Moscow. Bets are on that the Turk Stream agreement will be – finally – reached before the end of the year. And on northern Syria, Erdogan has been forced to admit by Russian facts on the ground and skies that his no-fly zone scheme will never fly.

Slouching towards Mecca

That leaves us with the much larger problem: the House of Saud.

There’s a wall of silence surrounding the number one reason for Saudi Arabia to bomb and invade Yemen, and that is to exploit Yemen’s virgin oil lands, side by side with Israel – no less. Not to mention the strategic foolishness of picking a fight with redoubtable warriors such as the Houthis, which have sowed panic amidst the pathetic, mercenary-crammed Saudi army.

Riyadh, following its American reflexes, even resorted to recruiting Academi – formerly Blackwater - to round up the usual mercenary suspects as far away as Colombia.

It was also suspected from the beginning, but now it's a done deal that the responsible actor for the costly Yemen military disaster is none other than Prince Mohammad bin Salman, the King’s son who, crucially, was sent by his father to meet Putin face-to-face.

To compound the turmoil, the Yemen disaster has unleashed some hardcore shadow play in Riyadh involving those sidelined by the Salman reign, especially former King Abdullah’s clan. A nasty mess does not even begin to describe it.

Meanwhile, Qatar will keep crying because it was counting on Syria as a destination point for its much-coveted gas pipeline to serve European customers, or at least as a key transit hub on the way to Turkey.

Iran on the other hand needed both Iraq and Syria for the rival Iran-Iraq-Syria gas pipeline because Tehran could not rely on Ankara while it was under US sanctions (this will now change, fast). The point is Iranian gas won’t replace Gazprom as a major source for the EU anytime soon. If it ever did, or course, that would be a savage blow to Russia.

Putin and Saudi #defenseminister meet in #Russia, agree on common goals in #Syria...http://t.co/42XDh05oZupic.twitter.com/67nKEaSx1E
— Trending Russia News (@Russializer) October 12, 2015

In oil terms, Russia and the Saudis are natural allies. Saudi Arabia cannot export natural gas; Qatar can. To get their finances in order – after all even the IMF knows they are on a highway to hell - the Saudis would have to cut back around ten percent of production with OPEC, in concert with Russia; the oil price would more than double. A 10 percent cutback would make a fortune for the House of Saud.

So for both Moscow and Riyadh, a deal on the oil price, to be eventually pushed towards $100 a barrel, would make total economic sense. Arguably, in both cases, it might even mean a matter of national security.

But it won’t be easy. OPEC’s latest report assumes a basket of crude oil to be quoted at only $55 in 2015, and to rise by $5 a year reaching $80 only by 2020. This state of affairs does not suit either Moscow or Riyadh.

Meanwhile, fomenting all sorts of wild speculation, ISIS/ISIL/Daesh still manages to collect as much as $50 million a month from selling crude from oilfields it controls across “Syraq”, according to the best Iraq-based estimates.

The fact that this mini-oil caliphate is able to bring in equipment and technical experts from“abroad” to keep its energy sector running beggars belief. “Abroad” in this context means essentially Turkey – engineers plus equipment for extraction, refinement, transport and energy production.

One of the reasons this is happening is that the US-led Coalition of the Dodgy Opportunists (CDO) – which includes Saudi Arabia and Turkey - is actually bombing the Syrian state energy infrastructure, not the mini oil-Caliphate domains. So we have the proverbial “international actors”in the region de facto aiding ISIS/ISIL/Daesh to sell crude to smugglers for as low as $10 a barrel.

Saudis – as much as Russian intel - have noted how ISIS/ISIL/Daesh is able to take over the most advanced US equipment that takes months to master, and instead integrate it into their ops at once. This implies they must have been extensively trained. The Pentagon, meanwhile, sent and will be sending top military across “Syraq” with an overarching message: if you choose Russia we won’t help you.

ISIS/ISIL/Daesh, for their part, never talks about freeing Jerusalem. It’s always about Mecca and Medina.

So make no mistake; there’s much more pointing to a possible Russia-Saudi deal than meets the eye.

Pepe Escobar is the roving correspondent for Asia Times/Hong Kong, an analyst for RT and TomDispatch, and a frequent contributor to websites and radio shows ranging from the US to East Asia. Born in Brazil, he's been a foreign correspondent since 1985, and has lived in London, Paris, Milan, Los Angeles, Washington, Bangkok and Hong Kong.

Scris de Marco_polo2013 Joi Noi 05, 2015 11:08 pm

11.05.2015 "Informații Clearing House" - "RT" - Doha - mijlocul pustia de oglinzi din jurul tragediei sirian, un fapt în formă de diamant persistă: în ciuda atât de multe grade de separare, saudiții sunt încă vorbesc cu rușii. Ce?

Un motiv principal este că o casă vesnic paranoic de Saud se simte tradat de protectorii lor americani care, sub administrația Obama, par să fi renunțat la izolarea Iranului.

Saudiții nu pot înțelege intelectual vezi-a văzut de politici incoerente Beltway din cauza lupta pentru putere dintre neoconservatorii sioniste și stabilirea vechi. Nu e de mirare acestea ar putea fi tentați să se mute în partea rusă a gardului. Dar pentru ca să se întâmple vor fi mulți un preț de plătit.

Deci, hai sa vorbim despre ulei. Din punct de vedere energetic, o afacere de ulei cu Casa de Saud ar însemna foarte mult pentru Rusia. O afacere ar putea produce venituri ulei elementare pentru Moscova de aproximativ 180 de miliarde de $ pe an.Restul CCG nu reprezintă cu adevărat contează: Kuwait este un protectorat american;Bahrain este un domeniu complex de Arabia; Dubai este un heroina operațiune glitzy de spălare a banilor. EAU în sine este un grup bogat de scafandri perle. Și Qatar, ca "Bandar Bush" faimoasa remarcat, este "300 de persoane și un post de televiziune,"plus un al companiei aeriene decent, care sponsorizează Barcelona.

Riyadh - paranoia inclus - a luat pe deplin act de presupus administrației Obama "politică" de dumping Arabia Saudită asupra unei presupuse iranian bonanza de gaze naturale, care ar înlocui presupune Gazprom în furnizarea Europa. Asta nu se va întâmpla, cu toate acestea, pentru că Iranul are nevoie de cel puțin 180 de miliarde $ în investiții pe termen lung pentru modernizarea infrastructurii energetice.

Moscova, la rândul său a luat pe deplin să rețineți cât de Washington blocat South Stream. A fost, de asemenea, încercarea de a bloca Turk Stream - dar care poate ajunge la nimic, după recenta alunecare de teren alegerea lui Erdogan în Turcia. În plus, Washingtonul a fost presiuni asupra Finlanda, Suedia, Ucraina și Europa de Est pentru a weaponize continuare împotriva Rusiei la NATO.

Regele merge la Vlad

Din casa de punctul de vedere al Saud, a trei factori sunt extrem de important. 1) un sentiment general de "alertă roșie", așa cum au fost privați de la o relație exclusivă cu Washington, devenind astfel incapabil de formare politicii externe a SUA în Orientul Mijlociu; 2) au fost impresionat de putere rapidă operație de combatere a terorismului Moscovei în Siria; 3) Ei se tem ca de ciuma actuala alianță Rusia-Iran, dacă acestea au nici un mijloc de influențare ea.

Rusia se confruntă cu lupta cu Arabia Saudită peste cota de piata de petrol europene http://t.co/GCRSQ5pdMZ pic.twitter.com/ee8nvyCWig
- RT (RT_com) 18 octombrie de 2015

Asta explică de ce consilierii regelui Salman au apăsat punctul în care Casa de Saud are o șansă mult mai bună de a verifica Iran privire la toate aspectele - de la "Syraq" pentru Yemen - în cazul în care forja o relație mai apropiată cu Moscova. De fapt, regele Salman poate vizita Putin înainte de sfârșitul anului.

Prioritate Teheran, pe de altă parte, este de a vinde cât mai mult gaz natural posibil.Asta face Iranul un concurent naturala cu Gazprom (nu pentru moment, ca exporturile mai suplimentare vor fi direcționate spre Asia, nu Europa). În ceea ce privește gazele naturale, nu există nici o concurență Rusia-Arabia. Petrolul este o altă poveste; un parteneriat Rusia-Arabia ar avea sens în cadrul unei retezare OPEC - numai dacă acestea ar putea găsi o afacere de peste tragedia Siria.

Una dintre poveștile nespuse ale celor recente rafală diplomatic Siria-driven este modul în care Moscova a fost tăcere de lucru pe mollifying atât Arabia Saudită și Turcia în spatele scenei. Acesta a fost deja cazul miniștrilor de externe ai SUA, Rusia, Turcia și Arabia Saudită întâlnit la Viena.

Viena a fost crucial nu numai pentru că Iranul a fost pe masă pentru prima dată, dar, de asemenea, din cauza prezenței de Egipt - întâmplător, în stare proaspătă de la descoperirea recentă a noi rezerve de petrol, precum și angajarea într-o relație consolidată cu Rusia.

Punctul cheie absolut a fost prezentul alineat incluse în declarația finală Viena: "Acest proces politic va fi sirian condus și sirian-deținute, și poporul sirian va decide viitorul Siriei."

Nu e întâmplător că mass-media numai ruși și iranieni au ales pentru a da paragraful relevanța corespunzătoare. Deoarece acest lucru a însemnat moartea reală a schimbării regimului obsesia, spre necazul de neoconservatorii din SUA, Erdogan și Casa de Saud.

Asta nu înseamnă neapărat alianței Rusia-Iran este de acord 100 la sută pe Siria. În această săptămână, comandantul IRGC Maj. Mohammad Ali Jafari Gen. explicat încă o dată Iranul nu vede nici o alternativă la Bashar al-Assad ca lider al Siriei. El chiar a recunoscut Moscova s-ar putea să nu împărtășesc în totalitate acest punct de vedere - care este exact ceea ce purtatorul de cuvant al Ministerului de Externe rus Maria Zakharova a fost spus.

Dar asta nu este punctul principal. Principalul punct este moartea opțiunii schimbare de regim, aduse de la Moscova. Și care lasă Putin liber pentru a proiecta în continuare strategia extrem de elaborate.

El a cerut Erdogan miercuri să-l felicit pe alunecări de teren sa și AKP electoral. Acest lucru înseamnă că acum Moscova are în mod clar pe cineva sa vorbeasca la Ankara.Nu numai despre Siria. Dar, de asemenea despre gaz.

Putin și Erdogan va avea o întâlnire legată de energie esențială la summit-ul G20 la 15 noiembrie în Turcia; și nu există o vizită viitoare de Erdogan la Moscova. Pariurile sunt pe faptul că acordul Turk Stream va fi - în cele din urmă - a ajuns, înainte de sfârșitul anului. Și pe nordul Siriei, Erdogan a fost forțate să recunoască prin fapte ruși pe teren și cer ca schema lui zonă de interdicție aeriană nu va zbura.

Slouching spre Mecca

Asta ne lasă cu problema mult mai mare: Casa de Saud.

Există un zid de tăcere incadrand numărul unu motiv pentru Arabia Saudită să bombardeze și invada Yemen, și că este de a exploata terenuri ulei virgin Yemenului, alături de Israel - nu mai puțin. Nu mai vorbim de nebunia strategic de a alege o lupta cu războinici redutabili precum Houthis, care au semănat panică în mijlocul, armata saudit patetic înghesuiți-mercenar.

Riad, în urma reflexe americani, a recurs chiar la recrutarea Academi - anterior Blackwater - să rotunji suspecții de mercenari de obicei cât mai departe Columbia.

Acesta a fost, de asemenea, suspectat de la început, dar acum este o afacere făcut că actorul responsabil pentru costisitoare dezastrul militar Yemen este nimeni altul decât Prince Mohammad bin Salman, fiul împăratului, care, în mod esențial, a fost trimis de tatăl său să se întâlnească Putin fata- a înfrunta.

Pentru a compus turbulențelor, dezastrul Yemen a declanșat o pasă umbra hardcore în Riyadh care implică cele marginalizată de domnia Salman, clanul în special fostul rege Abdullah lui. O mizerie urât nici nu începe să-l descrie.

Între timp, Qatar va menține plâns pentru că a fost de numărare pe Siria ca un punct de destinație pentru conducta de gaze mult râvnit-a servi clienții europeni, sau cel puțin ca un hub cheie de tranzit pe drumul spre Turcia.

Iranul pe de altă parte, este necesar atât Irak și Siria pentru conducta de gaz rival dintre Iran și Irak-Siria, deoarece Teheran nu a putut să se bazeze pe Ankara în timp ce era sub sancțiunile SUA (acest lucru se va schimba acum, rapid). Ideea este de gaz iranian nu va înlocui Gazprom ca o sursă majoră pentru UE curând. Dacă a făcut-o vreodată, sau desigur, că ar fi o lovitură sălbatică a Rusiei.

Putin și Arabia #defenseminister întâlni în #Russia, sunt de acord asupra obiectivelor comune în #Syria ... http://t.co/42XDh05oZupic.twitter.com/67nKEaSx1E
- Tendințe Rusia News (Russializer) 12 octombrie de 2015

În termeni de petrol, Rusia și saudiții sunt aliați naturali. Arabia Saudită nu poate exporta gaze naturale; Qatar poate. Pentru a obține finanțelor lor, în scopul de - la urma urmei, chiar FMI nu știe că sunt pe o autostrada spre iad - saudiții ar trebui să taie din nou în jurul valorii de zece la sută din producția cu OPEC, în mod concertat cu Rusia; prețul petrolului ar mai mult decât dublu. Un retezare 10 la suta s-ar face o avere pentru Casa de Saud.

Deci, atât pentru Moscova și Riyadh, un acord privind prețul petrolului, care urmează să fie în cele din urmă împinse spre $ 100 pe baril, ar avea sens economic total. Se poate argumenta că, în ambele cazuri, ar putea însemna chiar o problemă de securitate națională.

Dar nu va fi ușor. Cel mai recent raport OPEC presupune un coș de țiței să fie cotate la doar 55 $ în 2015, și de a crește cu 5 $ pe an ajungând la $ 80 numai până în 2020. Această stare de fapt nu se potriveste nici Moscova sau Riyadh.

Între timp, instigare tot felul de speculații sălbatice, ISIS / Isil / Daesh încă reușește să colecteze cât mai mult de 50 de milioane $ pe lună din vanzarea brut din câmpuri petrolifere le controlează peste "Syraq", în conformitate cu cele mai bune estimări Irak bazate pe.

Faptul că această califat mini-ulei este capabil de a aduce în echipamente și experți tehnici din "străinătate". Pentru a menține sectorul energetic de funcționare cerșetori credință "în străinătate" în acest context înseamnă, în esență, Turcia - ingineri, plus echipament de extracție, rafinament, de transport și producerea de energie.

Unul dintre motivele pentru care acest lucru este întâmplă este că coaliția condusă de SUA a oportuniștii dodgy (CDO) - care include Arabia Saudită și Turcia - este, de fapt bombardarea infrastructurii sirian de energie de stat, nu mini domeniile petrol Califatul. Deci, avem proverbiale "actorii internaționali" din regiune de facto complicitatea ISIS / Isil / Daesh a vinde brut la traficanți de la nivelul 10 $ pe baril.

Saudiți - la fel de mult ca și Intel rusă - au observat cum ISIS / Isil / Daesh este în măsură să preia cele mai avansate echipamente din SUA, care ia luni pentru a stăpâni, și în loc să se integreze în OPS lor, la o dată. Aceasta implică trebuie să fi fost instruit intens. Pentagonul, între timp, a trimis și va fi trimiterea de top militare peste "Syraq", cu un mesaj global: dacă alegeți Rusia noi nu te va ajuta.

ISIS / Isil / Daesh, la rândul lor, nu vorbește despre eliberarea Ierusalimului. Este întotdeauna despre Mecca și Medina.

Deci, nu fac nici o greșeală; nu e mult mai mult reflectă o posibilă înțelegere ruso-Arabia decât îndeplinește ochi.

Pepe Escobar este corespondentul rătăcire pentru Asia Times / Hong Kong, un analist pentru RT și TomDispatch, și un colaborator frecvent la site-uri și emisiuni de radio, de la SUA în Asia de Est. Născut în Brazilia, el a fost un corespondent străin din 1985, și a trăit în Londra, Paris, Milano, Los Angeles, Washington, Bangkok și Hong Kong.

What’s the Big Deal Between Russia and the Saudis?