Muma lui Ștefan cel Mare fumător …Referitor la legea fumatului !

Pe o stâncă neagră, într-un vechi castel,

Sta Ștefan cel Mare, fumător de fel.

Dar de când cu legea asta păguboasă

Muma nu-l mai lasă să fumeze-n casă.

Ștefan bea cafeaua. Plânge și suspină

Că vrea-n piept să bage niște nicotină.

Orologiul sună: unu și jumate,

N-a fumat nimica azi și nu mai poate.

Scoate o țigară, și când s-o aprindă

Îl lovește mă-sa c-un papuc din tindă.

-Ieși afară Ștefan că împuți palatu,

S-a votat o lege! Gata cu fumatu!

Ștefan iese-afară, opt țigări sudează,

După care-n poartă bate de stresează.

-Eu sunt dragă mamă, fiul tău iubit,

Am schimbat tutunul d-aia-am răgușit.

Dar deschide poarta, turcii mă-nconjor

Și n-am luat nici geaca, mi-e un frig de mor!

-Ce spui tu străine?! Tu nu ești cuminte.

Fiul meu e Ștefan, cel de dinainte

Care nu fumează ca un derbedeu.

Dacă tu ești Ștefan, nu-ți sunt mamă eu!

Și zicând acestea se face că plouă

Turcii dau năvală și mi-l rup în două.

Morala e una, chiar de-i mai perfidă:

Uite cum fumatul poate să ucidă!”,