Legionarii acuzați, deși erau pe front sau în pușcării (Replică la articolul “Un Gestapo evreiesc)

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Legionarii acuzați, deși erau pe front sau în pușcării (Replică la articolul “Un Gestapo evreiesc)

Mesaj Scris de KLEIN_RALU la data de Lun Apr 25, 2016 9:38 am

Replică la articolul “Un Gestapo evreiesc
Se întîmplă cîteodată ca, oricît de slăbit aș fi, să mă enervez în așa măsură, încît să-mi string puterile ca să mai scriu. Așa s-a întîmplat și după ce am citit articolul de mai sus, pe care îl completez, dar pe care îl și critic pentru o mare eroare.
Să-i acuzi pe legionari de pogromul de la Iași este nu o mare imbecilitate, ci o dovadă de maximă rea-credință. Dacă ai auzit de pogromul de la Iași, atunci fără îndoială ai auzit și de faptul că la acel moment Mișcarea Legionară era desființată de aproape jumătate de an, iar legionarii erau fie în închisoare, fie pe front, fie fugiți din țară.
Să-i acuzi pe români de pogromul de la Iași, ar fi în principiu o prostie – dar nu și cînd ești un evreu care conduce institutul fie-i numele blestemat. Atunci, sigur știi că un istoric român evreu, Nicolae Minei Grunberg, fost redactor șef adjunct la revista Magazin Istoric, a scris despre faptul că în cursul procesului său, Sturmbannführerul Heinz Ohlendof (conaționalul președintelui Iohannis), care comandase Einsatzkommando D „și–a asumat personal răspunderea pentru un total de aproximativ 90.000 de victime, printre care si cele de la Iasi, în iunie 1941”.
Să-i acuzi pe germani de pogrom, chiar și asta este discutabil. Sînt legile războiului. Evreii din Iași semnalizau noaptea artileriei bolșevice unde să bombardeze – desigur, au murit pedepsiți și mulți evrei nevinovați. La Odesa, cînd evreii au aruncat în aer comandamentul armatei române, în cadrul represaliilor, au fost executați și evrei nevinovați. Este o poveste lungă a trădărilor evreilor europeni, începută cred acum aproape un secol jumătate, în timpul războiului franco-prusac, atunci cînd toți trădătorii din Alsacia și Lorena, erau evrei. Legile războiului înseamnă de fapt încălcarea legilor normale în timp de pace. În acest context, mult mai discutabile sînt represiunile armatei israeliene care, fără a fi în stare de război, trimite rachete asupra locuințelor teroriștilor sinucigași palestinieni, ucigînd membrii nevinovați ai familiilor acestora.
Alexandru Florian este un fericit. Dacă revoluția din decembrie ar fi urmat principiile revoluțiilor bolșevice, atunci tatăl său, Radu Florian, un ideolog bolșevic mult mai periculos decît de pildă Radu Gyr, așa zisul antisemit în vremea căruia la București s-a înființat Barașeumul, primul teatru de stat evreiesc din lume, ar fi săpat la Canal pînă la amnistia viitorului Gheorghiu Dej. Mai mult decît atît, conform acelorași principii, și fiii năpîrcei (Alexandru Florian și, din cîte se scrie, și Radu Ioanid, cei mari dușmani ai României), ar fi ajuns la Canal doar pentru că erau fiii tatălui lor.
Vreau să vă povestesc două amintiri.
Cu peste 30 de ani în urmă, vine la mine un client. Un domn foarte onorabil, cu o poziție socială și profesională impecabile. Îmi spune că în 1941 a fost condamnat pentru participare la rebeliunea legionară, că în prezent pentru el aceasta nu este nici o problemă, dar nu vrea ca în viitor să fie o piatră de moară la dosarul de cadre al fiului său. Mi-a solicitat să-i redactez un memoriu de recurs extraordinar. Am fost de acord și, în ziua în care m-a anunțat, m-am dus la Tribunalul Militar, unde Securitatea îi trimisese dosarul. Am citit dosarul, și am plecat oarecum năuc. Oare în România nu a existat niciodată justiție în afara intereselor politice? Acest om, membru în Frățiile de Cruce, elev la Tîrgoviște, fusese condamnat pentru participare la rebeliunea legionară, dar în Tîrgoviște nu existase rebeliune legionară! În timpul rebeliunii, membrii Frățiilor de Cruce din Tîrgoviște, făcuseră un marș de la cămin și pînă în centru, după care s-au întors în cămin. Asta a fost tot! Și pentru asta, nenumărați tineri legionari au ajuns în închisoare! Poate pentru asta Constantin Oprișan și Valeriu Gafencu au murit în temniță, poate pentru asta Ioan Ianolide a petrecut 23 de ani în lagăre!
A doua amintire. Traian Andreescu, vărul tatălui meu, doctor în drept la Sorbona, a fost în timpul războiului prefectul poliției din Chișinău. După război a fost arestat și trimis în judecată pentru că a persecutat evreii. Tatăl meu, care a asistat la proces, mi-a povestit că aflînd de această acuzare, trei evreice din Chișinău au venit din proprie inițiativă la proces să depună mărturie că unchiul meu nu numai că nu i-a prigonit pe evrei ci, dimpotrivă, i-a ajutat cît a putut. Mărturiile nu au contat și unchiul meu a stat în lagăre pînă în 1964. După eliberare, a emigrat în SUA de unde, pînă la moartea sa, în anul 2000, transmitea de fiecare An Nou de la microfonul postului de radio Vocea Americii urările de bine ale românilor americani către românii din țară. Credeți că americanii ar fi acordat azil politic unui prigonitor de evrei?
Ceea ce critic la articolul de mai sus, este expresia “crime odioase ale unor echipe de legionari”. Dacă autorul articolului se referă la uciderea lui Iorga și Madgearu, da, au fost crime odioase (și inutile) dar care au fost săvîrșite pe cont propriu de echipa lui Traian Boeriu, agent străin infiltrat în Mișcare. Dacă se referă la pedepsirea lui Duca și Călinescu, au fost acte legitime, prin care niște criminali apărați de un sistem corupt au primit ce au meritat. Dacă se referă la ucigașii legionarilor din 1939, împușcați la Jilava, este de discutat – au preferat să facă dreptate ei, decît să-i facă scăpați o justiție coruptă. În toate aceste ultime situații, eu le dau dreptate. Expresia folosită în textul criticat este neadecvată.
În ce mă privește, eu visez (ca bătrînii care nu mai pot face altceva), la Ziua Dreptații, Ziua Dreptății, nu Ziua Răzbunării. Ziua în care trădătorii de țară vor fi spînzurați (inclusiv Alexandru Florian, care este cetățean român) – vor fi, desigur, spînzurați în mod legal. Așa cum războiul are legile lui, tot așa și revoluțiile au legile lor. O revoluție (care este dreptul legitim și incontestabil al oricărui popor) poate să constituie tribunale extraordinare și să reinstituie pedeapsa cu moartea pentru trădătorii țării. Dar la noi nu se va întîmpla așa ceva, întrucît mămăliga nu explodează decît cu detonator american.
Sînt în Europa popoare cu demnitate în care dacă s-ar fi înființat institutul diavolului, cădea imediat guvernul. La noi, nu. Și ajung la o altă vorbă a lui Petre Țuțea: “Am avut o conversatie odata cu Marin Preda, care ii ataca pe aromani. Zic: -Domnule Marin Preda! Aromânii nu sunt români! Sunt super-români! Români absoluti – atat de loviti si de goniti, ca au instinct national de fiare haituite; iar eu si cu dumneata, traind in siguranta aici – avem forta domestica, de rațe! Macaim in batatura! Eu am stat cu aromâni in temnita…Pai nu sunt oameni, domnule! Sunt semizei! Daca pe unul il bate pana nu-i mai raman ochi in cap – nu declara nimic. Au o barbatie atat de perfecta!”
Din păcate, astăzi nici aromânii nu mai sînt ce au fost. Din păcate, astăzi România este o bătătură în care doar se măcăne…
Dan Cristian Ionescu

KLEIN_RALU

Mesaje : 115
Data de înscriere : 10/06/2013

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum