Marele Muftiu, prea mic pentru o confruntare atât de dură

Scris de **Admin** Vin Iul 10, 2015 11:03 pm

http://www.gandul.info/puterea-gandului/marele-muftiu-prea-mic-pentru-o-confruntare-atat-de-dura-14574929

“Minaretele sunt baionetele noastre, moscheile – cazarmele, iar credincioşii - soldaţii noştri”. Această declaraţie, rostită ca primar al Istanbulului în faţa unei mulţimi de simpatizanţi, i-a adus lui Erdoğan patru luni de puşcărie, pentru instigare la islamism (atenţie: nu la islam, ci la forma lui extremistă).

face - Marele Muftiu, prea mic pentru o confruntare atât de dură Muft

Iusuf Murat, Marele Muftiu al Cultului Musulman din România

Turcia îşi redefinise interesele geostrategice, graţie iscusitului Ahmet Davutoğlu (pe atunci ministru de Externe, azi premierul lui Erdoğan), când, în februarie 2014, cu ocazia vizitei la Ankara, preşedintele Traian Băsescu s-a repezit să-i raporteze premierului Turciei (în august urma să devină preşedinte) că s-au declanşat procedurile pentru alocarea terenului viitoarei moschei. Nimeni n-a tresărit la aflarea veştii că în Bucureşti va fi ridicată cea mai mare moschee din Europa. (Greu de crezut că ar putea fi cea mai mare, dacă s-ar construi, dar megalomania ctitorului Erdogan e cunoscută). Faptul că între timp s-a pensionat nu i-a adăugat cultură politică lui Traian Băsescu, poate doar un strop de înţelepciune, augmentată de dispreţul pentru Victor Ponta. Iată cum îi rade mustaţa premierului: ”Demult se discută problema unei moschei construită de statul turc la Bucureşti, dar niciodată nu s-a ajuns la un echilibru. Noi am vrut o biserică ortodoxă la Istanbul şi, la partitate, să se construiască o moschee la Bucureşti. Acum înţeleg că domnul Ponta a negociat o moschee şi o universitate, circa 6.000 de tineri să fie şcolarizaţi. N-aş zice că sunt cel mai neinformat om din România, să contrazică Ponta. Bucureştiul nu poate fi un astfel de centru de pregătire al tinerilor selectaţi din Islam. Am o informaţie şi am pus-o în dezbatere publică: la asta se va ajunge, asta e tendinţa ca, pe lângă cea mai mare moschee din Uniunea Europeană, să funcţionze şi o universitate. Am doar informaţia că se intenţionează dezvoltarea celei mai mari moschei din Europa”. De aici până la “ciocu’ mic, muftiule”, nu i-a mai trebuit lui Băsescu decât o zi: "Doi nesăbuiţi din fruntea statului român vor ca, la Bucureşti, să se construiască cea mai mare moschee din Europa, pe lângă care să funcţioneze o universitate cu 6.000 de studenţi selectaţi de prin toată lumea arabă. Probabil nu reuşiţi să vă imaginaţi o staţie de metrou din Bucureşti în care, la ore de vîrf, un tânăr credincios se detonează în numele lui Allah. Sau poate inteligenţa nu va ajută să vă imaginaţi tineri români eşuaţi în viaţă convertiţi la islamism şi trimişi în tabere de instruire prin Siria, Irak sau Afganistan şi reveniţi în Europa pentru a ne aduce binefacerile Statului Islamic. Muftiule, am o sugestie si pentru tine: ciocul mic, pentru că aici nu este vorba despre minorităţi. Ştii cumva de visul teroriştilor de la Statul Islamic de a se extinde în Balcani si Europa Centrală?”.

De sub lava acestui vulcan de şmecherii, aproximări, scenarii apocaliptice şi mitocănii, se iţeşte un adevăr. Pe care Traian Băsescu nu-l vedea în 2014, dar – mai bine prea târziu decât niciodată – îl vede astăzi: nu există nici un motiv, fie el confesional sau raţional, pentru care în Bucureşti să se ridice, din banii turcilor, o moschee supradimensionată.

S-o luăm sistematic. E înduioşător cum fostul preşedinte al României încearcă să iasă basma curată, declarând: “Noi am vrut o biserică ortodoxă la Istanbul şi, la paritate, să se construiască o moschee la Bucureşti”. Cum adică “la paritate”? Urma să construim şi noi la Istanbul o catedrală ortodoxă românească? Ce zice Muftiul: “Avem un parteneriat de colaborare cu Departamentul Afacerilor Religioase din Ankara şi i-am rugat pe dumnealor să ne sprijine în realizarea acestui proiect”. Dumnealor, turcii. Şi nici vorbă de “paritate”.

“Cea mai mare moschee din Europa, pe lângă care să funcţioneze o universitate cu 6.000 de studenţi selectaţi de prin toată lumea arabă” – aici Băsescu colportează periculos. Cifra e abracadabrantă. Pentru 6.000 (şase mii) de studenţi e nevoie şi de un import masiv de profesori. Plus multe altele.

Erdoğan le-a promis şi ungurilor cea mai mare moschee din Europa, la Budapesta. Iar Viktor, omologul lui Victor, a răspuns rece şi raţional: nu e încă o problemă oficială, dar curând va fi, fiindcă un mare număr de studenţi străini care învaţă la facultăţi din Ungaria sunt musulmani.

Şi pe cubanezi (majoritar catolici) i-a îmbiat Erdogan cu o moschee. Preşedintele Raúl Castro a tăcut elegant.

Erdoğan le-a promis şi grecilor o mega-moschee la Atena. “Prietenii” greci au răspuns politicos că o vor construi pe speze proprii, la momentul potrivit.

(Eticheta musulmană nu acceptă cuvântul “nu”. Cum ei nu refuză pe nimeni pe faţă, nu acceptă să fie refuzaţi brutal. Tiparul comportamental care îi scoate mereu din încurcătură e inshallah – “dacă vrea Allah”).

De ani de zile, Erdoğan construieşte moschei în Germania, Marea Britanie, Somalia, Rusia, Teritoriile Palestiniene. O va construi pe cea mai mare din Balcani la Tirana.

Competitorul preşedintelui Erdoğan în materie de moschei, în Europa, în Americi, în Asia, Africa şi Australia, e regele Arabiei Saudite. Şi vine puternic din urmă emirul din Qatar.

De la Profet încoace, între religie şi politică e o pojghiţă străvezie în islam – cine exportă una, o exportă şi pe cealaltă.

Că musulmanii din Bucureşti au nevoie de un cimitir e în afara oricărei discuţii. Dacă au nevoie şi de o moschee (pe lângă ea, întodeauna, există o madrassa – o şcoală coranică), inshallah…

Cearta pe geamie între politicienii ageamii a scos la iveală însă o realitate de-a dreptul înfricoşătoare, pe care nimeni nu pare dispus s-o observe, s-o înţeleagă şi s-o rezolve cât nu e prea târziu. Blajinul Mare Muftiu Iusuf Murat - care n-ar trebui sfătuit să facă “ciocu’ mic”, dimpotrivă – dezvăluie, printre rânduri, faptul că propria-i autoritate, precum şi legile în vigoare, nu pot opri proliferarea unor moschei de apartament, finanţate de organizaţii caritabile saudite, care diseminează islamul radical. “Atât vă spun, sunt musulmani care împărtăşesc ideile celor de la ISIS, nu sunt mulţi, sunt foarte puţini, îi ştiu, le cunosc ideile. Imamii mei acţionează foarte bine pe teren şi ţin, în permanenţă, legătura cu ei”. Dar, ne linişteşte Marele Muftiu, “autorităţile supraveghează situaţia”. Fosta autoritate Băsescu pare să nu cunoască “situaţia”, din moment ce scenariile sale au ca premisă doar o moschee care încă nu există, eludându-le pe celelalte câteva zeci aflate în ilegalitate. Nici autoritatea Ponta, care bate câmpii cu pioşenie, nu pare a fi la curent. Nici măcar autoritatea serenă Iohannis, care, joi seara, a onorat Cina de Iftar, vorbind despre “proiectul european şi angajamentul nord-atlantic”.

Faptul că Marele Muftiu din România nu-şi controlează întreaga comunitatea e o veste la limita catastrofei.

Scris de **Admin** Vin Iul 10, 2015 11:08 pm

http://www.gandul.info/interviurile-gandul/andrei-cornea-la-interviurile-gandul-pe-langa-moschee-se-face-si-o-academie-astfel-de-scoli-islamice-au-fost-si-sunt-pepiniere-de-teroristi-avem-nevoie-de-asa-ceva-14566626

Anunţul construcţiei în Bucureşti a celei mai mari moschei din Uniunea Europeană pe un teren de peste 10.000 de metri pătrăţi oferit de guvernul român şi cu o finanţare de 3 milioane de euro din partea statului turc, ridică numeroase semne de întrebare în contextul în care comunitatea musulmană din Capitală nu depăşeşte 10.000 de persoane. Planul a fost criticat de fostul preşedinte Traian Băsescu, în opinia căruia această construcţie reprezintă un risc pentru securitatea naţională, în condiţiile în care pe lângă moschee va exista şi un centru de studii islamice. Nu este însă singurul. Într-un interviu acordat gândul, filozoful Andrei Cornea vorbeşte despre oportunitatea unei astfel de construcţii în Bucureşti şi despre implicaţiile pe care le-ar putea avea odată finalizată.Andrei Cornea a explicat că, în acest moment, nu ar fi nevoie de moschee cu o capacitate de 2.000 de persoane pentru că numărul musulmanilor din Bucureşti nu este atât de mare. Acesta a subliniat faptul că se pot construi lăcaşe mai mici dacă este nevoie, iar cele neautorizate de Muftiatul Musulman din România ar putea fi desfiinţate. Filozoful a mai atras atenţia asupra faptului că această construcţie, pe lângă care va funcţiona şi un centru de studii islamice, ar putea atrage în Capitală numeroşi studenţi musulmani. “Se ştie că astfel de şcoli islamice au fost şi sunt pepiniere de terorişti”, spune Cornea. De asemenea, filozoful pune în discuţie şi faptul că banii vin din Turcia, “un stat care în regimul Erdogan e tot mai interesat de atacul la adresa laicităţii, de ceea ce unii numesc neootomanism", subliind că nu înţelege această apropiere de prim-ministrul turc “care duce o politică antiliberală”.

În acest moment, în Bucureşti există o comunitate de circa 10.000 de musulmani şi sunt 18 lăcaşe de cult unde pot merge să se roage. În acest context, consideraţi oportună construirea în Capitală a unei moschei, pe un teren de peste 10.000 de metri pătraţi şi cu o capacitate de 2.000 de persoane?

Eu nu ştiu dacă e oportună sau nu, dar nu am înţeles din partea Muftiatului Musulman din România foarte bine oportunitatea. De ce nu se pot construi nişte moschei mai mici dacă e nevoie? Am înţeles că există case de rugăciune neautorizate. Foarte bine, de ce nu sunt desfiinţate? Pentru că există şi această posibilitate. Pe de altă parte, înţeleg că pe lângă această moschee, se face şi o academie.

Ei l-au numit centru de studiere a Coranului.

Serios, asta înseamnă academie islamică. Înseamnă studenţi islamici care vin de peste tot, nu numai din România, în mod evident, pentru că nu sunt câteva mii de studenţi cât au anunţat numai din România. Aceşti studenţi vor veni la Bucureşti şi vor studia teologie islamică, din foarte multe locuri, inclusiv din ţari europene. Nu înţeleg de ce acest lucru trebuie să se întâmple la Bucureşti. Aceasta este prima obiecţie.

Care sunt celelalte?

Mai am o obiecţie de faptul că plăteşte statul turc. Nu înţeleg de ce această combinaţie cu statul turc, care în regimul Erdogan e tot mai interesat de atacul la adresa laicităţii, de ceea ce unii numesc neootomanism, afirmarea prezenţei turceşti în fostele ţări aparţinând cândva de Imperiul Otoman, şi, în general, care duce o politică antiliberală împotriva laicităţii. Erdogan este un lider autocrat. Nu prea înţeleg de ce trebuie să facem noi combinaţii cu acest lider.

Construcţia unei moschei în Bucureşti s-a aflat pe agenda premierului turc, care a fost în România în aprilie şi a semnat şi nişte acorduri pentru grăbirea lucrărilor. Mai mult decât atât, preşedinţia turcă a afacerilor religioase are în vedere construcţia a peste 100 de moschei în întreaga lume, în 38 de locuri lucrările fiind deja în curs. Cum am putea interpreta acest plan?

Dacă aveţi informaţii corecte, da, cu atât mai mult. Arată că e un plan destul de coerent al Turciei de a recăpăta o anumită influenţă pe care consideră că a pierdut-o după dezmembrarea Imperiului Otoman. Foarte multe ţări îşi tot reamintesc gloriile trecute. Şi Rusia face la fel. Îşi amintesc tot felul de elemente de pe vremea Ecaterinei celei Mari, de pe vremea lui Petru I. Încearcă şi turcii sub regimul Erdogan ceva similar. Nu sunt foarte preocupat de asta, dar cred că nu e momentul potrivit pentru astfel de lucruri şi motivul este foarte simplu. Se ştie că astfel de şcoli islamice au fost şi sunt pepiniere de terorişti. Avem nevoie de aşa ceva?

Şi fostul preşedinte Traian Băsescu declara în urmă cu câteva zile că a construi o moschee şi o universitate reprezintă un risc pentru securitatea naţională, caracterizând această decizie ca fiind una nesăbuită şi poate chiar antinaţională. Şi Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului ridică aceeaşi problemă. Este justificată o astfel de temere?

Da, cred că este justificată în acest sens. Că ar putea ascunde centre de educaţie islamică chiar fără voia şi fără intenţia organizatorilor. Ar putea deveni centre de raliere sau de radicalizare a unora dintre studenţii veniţi aici. Trebuie să admitem că suntem într-o situaţie privilegiată faţă de alte ţări europene, unde există minorităţi musulmane puternice şi care pun probleme. Ar fi o prostie să negăm existenţa acestor probleme în numele corectitudinii politice. Noi nu avem astfel de probleme pur şi simplu pentru că numărul musulmanilor recent stabiliţi în România este mic. Nu cred că este România locul cel mai bun pentru astfel de lucruri.

Şi mai poate deranja ceva aici. Faptul că lucrul acesta s-a făcut pe ascuns, aşa cum obişnuieşte premierul Ponta. Nu s-a discutat, nu a fost o dezbatere. Nu mai spun că populaţia Bucureştiului nu a fost întrebată. Dar nu a existat nici măcar schiţa unei discuţii asupra unei probleme care preocupă pe toată lumea din Europa: existenţa unor astfel de centre, problema răspândirii Islamului în diverse forme.

Apropo de Guvern, Muftiul Iusuf Murat a declarat că gestul Executivului român de a atribui terenul pe care urmează să fie construită moscheea vorbeşte despre respectul şi înţelegerea etnică din România şi este în acelaşi timp un semn al democraţiei. Dumneavoastră cum interpretaţi gestul făcut de Guvern, ce mesaj transmite astfel?

Nu vreau să fac prea multe speculaţii. Am făcut una în articolul meu, întrebându-mă dacă e vreo legătură între dispariţia pentru atâta vreme a premierului în Turcia şi această Hotărâre de Guvern. Însă am observat că Muftiul face o paralelă între această moschee care va fi construită şi cea din Constanţa, ctitorită de regele Carol I. E o diferenţă totuşi între cele două. E o mare diferenţă şi e regretabil. Acolo este o moschee care a fost făcută pentru populaţia autohtonă musulmană turco-tătară din Dobrogrea, care se afla acolo înainte de populaţia română şi a fost colonizată într-o oarecare măsură. Şi era firesc să se contruiască o astfel de moschee pentru nevoile lor. În timp ce aici este vorba de o moschee făcută pentru o populaţie deocamdată nu foarte mare, pentru nişte studenţi care urmează să vină din alte părţi. Unii ar putea zice ‘Ce facem, ne pregătim să avem o imigraţie musulmană?’. Nu ştiu dacă românii ar iubi foarte mult acest lucru. Nu vreau să fiu înţeles ca fiind şovin, dar aş vrea să înţeleg de ce.

Şi mai este o diferenţă la modul de finanţare.

Exact. Moscheea din Constanţa a fost finanţată de statul român, în timp ce aceasta va fi finanţată de statul turc, care nu mai e un stat laic, ci un stat cu o predispoziţie islamică şi cu interese cu totul şi cu totul speciale. Eu cred că religia trebuie despărţită de stat fie că vorbim de islamism, fie de creştinism sub diverse forme. Sunt un apărător al laicităţii.

face - Marele Muftiu, prea mic pentru o confruntare atât de dură Murat-iusuf-muftiu

Citeşte şi MOSCHEEA MÂNTUIRII NEAMULUI. Şeful Cultului Musulman în România: „Noi suntem aici de secole, strămoşii noştri au luptat în Războiul de Independenţă din 1877 împotriva Imperiului Otoman”

face - Marele Muftiu, prea mic pentru o confruntare atât de dură 5329513-mediafax-foto-ovidiu-micsik

Citeşte şi După Catedrala Mântuirii, în Bucureşti va fi construită cea mai mare moschee din Europa. Reacţie dură a istoricului Djuvara

face - Marele Muftiu, prea mic pentru o confruntare atât de dură 12-moscheea-carol

Citeşte şi După Catedrala Mântuirii, în Bucureşti va fi construită cea mai mare moschee din Europa. Ce rol are Guvernul

Marele Muftiu, prea mic pentru o confruntare atât de dură