16 dec 2020

Scris de **Admin** Mier Dec 16, 2020 9:32 am

Cum ne mai ascundem morții? ”Cu o moarte ești Tu, celălalt, dator, că Eu sunt oricum nemuritor” Scuzați-mi tonul de ecleziast. Dar nu trece zi, nu trece raport oficial cu vindecați/infectați/morți, fără să mă șocheze ușurința cu care ne ascundem morții. E un simptom al primitivismului pe care îl aduce în prim-plan o catastrofă precum COVID. Acest primitivism intră ușor apoi și în ideologii, și în comportamentul autorităților, intră peste tot. Ajunseserăm oricum ași la ascuns morții. Totul se întâmpla deja ”natural”. Morțile de cancer nediagnosticat crescuseră în România. Dar e cancer, nu? Ce mai contează 1-5-10 ani în plus? Accesul îngreunat în spital fusese și el rezolvat de dinainte de COVID. România se impunea oricum ca o țară a morții ”înainte de vreme”. COVID a accentuat această tendință și a derutat multe lume. Cum spunea un medic, trăim în două lumi paralele, spitalele sufocate, pe de o parte, și lumea care face eforturi isterice să fie ”normală”. Moartea era oricum privită ca o stare neplăcută offline. Acum o ascundem și mai bine, după grafice, după ”număr de vindecați”, după număr de teste. Ba chiar am reușit să folosim COVID-ul ca să ”îngropăm” pe tăcute și celelalte victime, oamenii care nu mai pot fi tratați de spitalele blocate. ….. Cu o răutate nonșalantă auzi în fundal tot timpul celebra zicală ”cu o moarte suntem datori”. Ăsta e de fapt enunțul primitiv ”cu o moarte ești TU, celălalt, dator, că Eu sunt oricum nemuritor”. Primitivismul ăsta nu e doar un individualism obișnuit, e strămoșul lui înfiorător. ”În propria moarte nu crede nimeni. Toți ne credem în secret imuni, ne credem excepția. Iar moartea altora este ușor eliminată din viața omului civilizat”, scria Freud acum un secol. …. Indiferența față de străin este ce-am păstrat din omul primitiv. Tot ce moare și nu e imediat lângă mine nu există, nu interesează. Iar când aproapele ne incomodează îl dăm dracului: ”În mișcările noastre inconștiente, îi înlăturăm zi de zi, oră de oră, pe cei care ne stau în drum, care ne-au făcut să suferim și ne-au vătămat. Acel „lua-l-ar dracu“, care ne vine atât de des la gură”. …. Apoi, se duc lupte grele pentru distracție: orice, dar nu-mi lua clubul, mall-ul și excursiile de Crăciun-Revelion. Statisticile ne dau niște idei despre cum funcționează în mod real treaba. …. Vreo 30% știu ce e ăla concediu. Pentru mulți alții, socializare e numai biserică. Iar, dacă stați într-un sat ca al meu, socializarea de bază rămâne ”pomana”, ritualul de îngropare a câte unui vârstnic. Cum vom inventa, după Covid, ceva ce să semene cu o societate? Luptele anti-COVID, dar și luptele pentru distracție au o dimensiunea economică, dar și dimensiune ideologică. În timp de catastrofă naturală, noua doză de primitivism public, nu din ăla individual, ridică riscul derapajelor ideologice, politice. Zizek crede că nu vom mai putea fi niciodată cei de dinainte de pandemie. E o provocare politică imensă de a inventa ceva valabil care să semene cu o societate. ….. Deocamdată văd în jur doar nesațul cu care, de la autorități până la guralivi anti-mască, ne ascundem morții și ținem un doliu vesel cu black-Friday-uri din două în două săptămâni. Totul ”natural”. Tendințe vechi s-au accelerat. Nici corupția nu a murit, numai că în loc să furi din autostrăzi, se fură direct de lângă spital sau morgă (măști neconforme, spitale nedotate, personal superexploatat, sector de sănătate subfinanțat etc.). Dorința de supraveghere a autorităților sau a marilor companii crește și ea exponențial, doar lucrăm de acasă, ”acasă” a devenit un spațiu public care trebuie reglementat. Iar spațiul public e controlat isteric de forțe polițienești, totul în timp ce se dau ordine contradictorii, ba stați în casă, ba ieșiți toți la vot. Toate se fac în numele luptei cu moartea prematură. Asta în timp ce moartea a devenit un lucru din ce în ce mai ”natural”. Integral: https://www.libertatea.ro

Rușinea de a fi pensionar în România. Despre baubaul care anunță neputința, sărăcia, bolile și moartea …. Pensia în România este un baubau care anunță neputința, sărăcia, bolile, lipsurile și chinurile. Toate sosesc la pachet odată cu pensionarea. Vedem puțini pensionari fericiți, dar ne împiedicăm de nefericiții pensionari în piețe și farmacii, trăgându-și cărucioarele, cei în putere, ținând o sacoșă, cei mai firavi. Noi, care tot vorbim despre viitorul nostru statut de pensionari, habar n-avem despre ce vorbim. Pentru că nu știm cum va fi. Putem doar să întrebăm, să ne documentăm (pe legislație), să ne facem „temele”, sunt destui pensionari în jurul nostru, ca să fim pregătiți când ne va veni rândul. …. Să ne pregătim măcar mental, pentru că oricum pensiile vor fi mici, de supraviețuire, de mizerie. Pensia pare să întruchipeze chiar moartea. Ai ajuns pensionar, ce urmează? Moartea. Dar nimeni nu știe cum e moartea ca să ne povestească. Vorbim despre pensie cu gândul că o să murim de foame, vorbim despre pensie ca despre moarte. Sigur că este și o variantă idilică, mi-a povestit-o un amic, văzându-se deja în grădina din fața casei de la țară, stând pe o băncuță la umbră și citind cărți, multe cărți, fără să-i pese de lume. L-am întrebat cu teamă dacă va avea puterea să mai citească, dacă o să mai vadă la vârsta aia, dacă va putea să fie atent, dacă o să-l mai ducă mintea, pentru că și cititul ăsta presupune un efort, nu cumva o să te apuce somnul? Nu contează! Importantă este viziunea. Câți copii au visat să ajungă aviatori sau medici când vor fi oameni mari? Foarte mulți. Puțini și-au îndeplinit visurile. Dar câți oameni mari visează tihna lecturilor sau a călătoriilor la pensie? Puțini. Mai bine te uiți la Antena 3 și România TV, televiziunile de știri cu cele mai mari ponderi de audiență cu vârste de peste 65 de ani, precum arată sondajele. Și ce-i rău să-ți pierzi vremea la televizor, deși ai depășit targetul comercial (18 – 49 de ani). Politicienii au grijă să-i bage în „target” pe pensionari, niciunul nu scapă ocazia să-și exprime „grija” și „sprijinul”. Mai bine să fii în afara publicului-țintă la televiziunile comerciale decât să ajungi „carne de tun” pentru partidele politice. Când ești în afara targetului TV parcă te simți mai liber decât atunci când „pui botul (votul)” la politicienii care promit creșterea pensiilor. Și televiziunile, și pensiile sunt politizate în România, n-ai scăpare. …. Adică, un ramolit, un bășinos, unul care ne stă în gât, să-l scuipăm! Ar trebui amendați și cei care strigă în public: pensionarule! Nu e nicio diferență între disprețul față de pensionarii care au devenit nefolositori și consumatori de resurse și cei care își manifestă ura de rasă. Ar trebui băgată și aici o amendă. Nu-i mai puțin adevărat că sunt destui tineri care sunt obosiți, blazați, acriți și, dacă ar avea posibilitatea, și-ar băga fără ezitare dosarul de pensie. Pentru cei care mai muncesc în România, pensia este o temă îngrijorătoare, chiar înspăimântătoare, predispusă la depresie. Pentru că pensia se reduce la bani. După o viață de muncă, banii de pensie reprezintă o jignire, un pumn în bot care te face knockout. Integral: https://www.libertatea.ro

Cum vor arăta reuniunile în familie de Crăciun în mai multe țări europene / Ce tradiții au fost anulate …. Crăciun cu mai puţini invitaţi Belgia este una dintre ţările care au decis să limiteze cel mai mult numărul invitaţilor cu ocazia Crăciunului: un singur invitat pentru o familie, cel mult doi pentru persoanele care locuiesc singure. Luxemburgul a autorizat doi invitaţi pentru fiecare familie. Nu mai mult de şase adulţi la masa de Crăciun, au cerut şi autorităţile din Franţa. Norvegia îşi relaxează restricţiile pe durata sărbătorilor şi va permite reuniuni de cel mult 10 persoane. „Va trebui să improvizaţi şi, poate, să lungiţi puţin masa”, a declarat prim-ministrul Erna Solberg, referindu-se la normele de distanţare fizică. În Marea Britanie, reuniunile familiale (cel mult trei familii) vor fi permise din 23 până pe 27 decembrie. Regina Elisabeta a II-a şi soţul ei, prinţul Philip, vor petrece Crăciunul, în mod excepţional, la Castelul Windsor, nu alături de familia lor la domeniul regal Sandringham, aşa cum procedau de obicei….. Deplasări limitate Italia a adoptat reguli extrem de restrictive în privinţa deplasărilor, care vor fi interzise între regiuni din 21 decembrie până pe 6 ianuarie şi între localităţi în zilele de 25 şi 26 decembrie şi pe 1 ianuarie. Interdicţia ce vizează circulaţia pe timpul nopţii între orele 22:00 şi 05:00 a fost menţinută şi chiar prelungită până la ora 07:00 pentru dimineaţa de după Revelion. În Belgia, interdicţia de circulaţie pe timpul nopţii începe în seara de Crăciun la ora 24:00 şi se încheie a doua zi la ora 05:00, iar în Luxemburg această interdicţie se aplică pe durata sărbătorilor de la ora 23:00 la ora 06:00. În Spania, Guvernul a cerut populaţiei să evite deplasările între regiuni, cu excepţia vizitelor familiale. În Franţa, doar seara de 24 decembrie va fi scutită de această interdicţie de circulaţie, care începe la ora 20:00. Magazine, restaurante şi săli de spectacole Germania, care şi-a închis deja restaurantele, barurile, spaţiile culturale şi arenele sportive, va închide şi magazinele non-esenţiale începând de miercuri şi interzice vânzările de alcool în spaţiile publice, scoţând astfel în afara legii tradiţionalele sale standuri care comercializează vin fiert. În Franţa, magazinele non-esenţiale au fost redeschise, permiţând astfel cumpărăturile de Crăciun, însă cetăţenii francezi nu vor putea să petreacă sărbătorile în restaurante, nici în săli de spectacole, care sunt închise…. Slujbe religioase adaptate Papa Francisc a anunţat că va devansa cu două ore slujba pe care o va oficia în seara de Crăciun, pentru a respecta astfel interdicţiile de circulaţie pe timpul nopţii impuse în Italia. Slujba de Crăciun din Betleem (Cisiordania) va fi oficiată fără public. În Elveţia, cântările liturgice sunt interzise în biserici în perioada Crăciunului. Grecia îşi redeschide bisericile de Crăciun şi de Bobotează, însă cel mult nouă persoane vor avea voie să fie prezente simultan în biserici şi cel mult 25 în catedrale. Integral: https://www.g4media.ro

Sărăcie de lux. Cum îşi bat joc guvernanţii de bătrânii sărmani: 6 lei pe zi la 5 stele Un program destinat vârstnicilor şi persoanelor fără adăpost are în vedere acordarea unei mese calde pentru aceste categorii, dar are ca parteneri agreaţi restaurante, pensiuni ori hoteluri cu multe stele şi lanţuri fast-food cu sedii doar în marile oraşe. Programul guvernamental intrat în vigoare în luna iulie vizează, conform OUG 174/2020, pensionarii de peste 75 de ani, cu un venit lunar mai mic sau egal cu 800 de lei, precum şi persoanele fără adăpost. Aceştia primesc de la primărie un card alimentat lunar cu suma de 180 de lei. Banii nu pot fi extraşi din cont, ci pot fi cheltuiţi exclusiv pentru hrană caldă în restaurantele înscrise în program. În plus, suma maximă ce poate fi cheltuită într-o singură zi de către un beneficiar nu poate depăşi 40 de lei. În judeţul Prahova, autorităţile au identificat aproape 7.000 de persoane care se încadrează în limitele impuse de Programul „Mese calde”, cei mai mulţi fiind pensionari care locuiesc în mediul rural. Pentru a putea mânca o ciorbă caldă la prânz, oamenii ar trebui să se deplaseze zeci de kilometri fie la Ploieşti, fie în alt mare oraş unde se află restaurantele agreate. Fără restaurant în comună cardul devine inutil În comuna Ciorani, aflată la o distanţă de 40 de kilometri de Ploieşti, sunt aproape 200 de pensionari care se încadrează în acest program, numai că în comună nu funcţionează niciun restaurant, iar cardul de masă devine inutil. Un drum cu transportul în comun până la Ploieşti costă 9 lei, cu 3 lei mai mult decât valoarea zilnică a tichetului pentru mâncare. În aceeaşi situaţie se află şi săracii din comuna Proviţa de Sus. Edilul Ovidiu Movileanu spune că serviciul de asistenţă socială din cadrul primăriei a identificat 25 de persoane care vor primi tichetul de masă caldă. Banii au intrat deja pe card pentru două luni, iar acum primăria trebuie să identifice un restaurant în cel mai apropiat oraş care să fie înscris în program. „Am găsit o shaormerie din Câmpina, pentru că la noi în comună nu funcţionează niciun restaurant. Să vorbim cu ei, poate vor fi de acord să aducă mâncarea oamenilor acasă, altfel nu văd cum”, spune Ovidiu Movileanu, primarul din Proviţa de Sus. Nu doar în comunele izolate tichetele pentru hrană caldă sunt inutile. În Comarnic, primăria a identificat 105 pensionari cu venituri mici care s-ar putea încadra să primească ajutorul de 6 lei pe zi, doar că nici în acest oraş cardurile nu pot fi folosite….. Reprezentanţii Prefecturii Prahova au precizat că în judeţ sunt 6.962 de persoane care beneficiază de acest program social. Primăriile au obligaţia să ofere oamenilor cardul, dar şi să identifice operatorii economici înscrişi în program care să accepte să aducă hrana caldă la domiciliul beneficiarilor nedeplasabili. Pot participa la programul guvernamental „Masă Caldă„ doar restaurantele care au contract cu SODEXO, societatea care emite cardul. Oamenii ar trebui să verifice pe site-ul oficial al acesteia restaurantul cel mai apropiat de domiciliul lor unde-şi pot cheltui cei şase lei primiţi zilnic…. Un prânz de lux Şansele ca sărmanii Bihorului să beneficieze de pe urma acestor tichete sociale sunt reduse. Cel puţin în prezent, iar asta fiindcă pe lista partenerilor se numără unităţi cu ştaif precum Allegria, Crinul Alb, Casa Piraţilor, fast-food-uri gen KFC sau pizzerii, cum e Pizza Hut, Mamma Mia sau Due Fratelli, (unde preţul unei pizza începe de la 20 lei) sau restaurante din resorturi de lux cum este Camelot sau unele situate în staţiuni turistice (Stâna de Vale, Vârtop, Băile Felix) unde săracii şi-ar cheltui toţi banii pe două-trei mese într-o singură lună. Integral: https://adevarul.ro

Ministerul Educației a înființat o comisie de eliberare a unor avize pentru amplasarea de WC-uri mobile de tip container în curtea școlilor care au toaletele în curte. Înființarea comisiei s-a făcut prin ordin de ministru semnat de Monica Anisie pe 9 decembrie 2020. Comisia are în componență șase persoane. Prin Ordinul de ministru 6.141 din 9.12.2020 a fost înființată “Comisia pentru acordarea avizului Ministerului Educației și Cercetării care să certifice necesitatea amenajării grupurilor sanitare în vederea derulării în condiții de siguranță sanitară a activităților didactice”. Pe scurt, este vorba despre o comisie înființată pentru a le da avize primarilor care vor să obțină bani din fonduri europene ca să cumpere WC-uri container, pe care să le instaleze în curtea școlilor care nu au un grup sanitar interior, care nu sunt racordate la rețeua de apă potabilă și la rețeaua de canalizare…..Drept urmare, mai multe primării au trimis solicitări Ministerului Educației pentru a primi acest aviz prevăzut de normele pentru fondurile europene. Așa că Ministerul Educației a numit imediat o comisie formată din mai mulți funcționari din minister, comisie condusă de Sorin Decă, secretarul general adjunct al instituției. Integral: https://www.edupedu.ro

Programe urgente de recuperare a școlii pierdute și protejarea bugetelor educației – măsuri propuse guvernelor de doi experți ai Băncii Mondiale: “Pierderile de învățare sunt reale” în pandemie Pierderile de învățare asociate închiderii școlilor sunt reale, iar impactul lor este substanțial mai ales asupra mediilor defavorizate, arată studii realizate până acum în țări bogate, ceea ve sugerează că împactul în țările mai puțin bogate este și mai puternic, arată o analiză publicată zilele trecute de doi experți ai Băncii Mondiale. Ei arată că, în fața acestor pierderi, guvernele au acum trei mari priorități în privința educației: să introducă de urgență programe ample de recuperare a învățării pierdute, să protejeze bugetele pentru învățământ și să adapteze curriculumul și să adopte tehnologia așa încât acesta să se poată plia rapid, pe viitor, la trecerea școlii din offline în online. – Analiza BM, semnată de specialiștii în educație Robin Donnelly și Harry Patrinos, discută situația din Europa și Asia Centrală și invocă studii realizate în Belgia, Olanda, Elvetia și Marea Britanie ce confirmă existența unor pierderi semnificative de învățare, în urma închiderii școlilor. În Asia Centrală, ei fac referire la o situație similară înregistrată în Kazahstan. Potrivit celor doi, aceste pierderi de învățare îi afectează mult mai profund pe elevii din gospodării cu un nivel mai scăzut de educație, care sunt loviți mai puternic decât elevii din medii avantajate din punct de vedere socioeconomic…. Cele trei recomandări ale experților Băncii Mondiale: 1. Implementarea programelor de recuperare a învățării pierdute – măsură care, spun cei doi, trebuie asigurată “imediat”, începând cu identificarea celor care au cel mai mult de suferit și cu atenție mai mare, în general, către mediile dezavantajate. 2. Protejarea bugetului educației – Având în vedere impactul financiar major al pandemiei, este de așteptat ca guvernele să apeleze la tăieri de bugete în diverse domenii, în perioada inimă. Potrivit analizei, pentru a asigura un reviriment de durată, este esențial ca bugetele pentru educație să fie protejate, iar școlile care au cel mai mult nevoie de finanțare să fie sprijinite. 3. Pregătiri pentru șocuri viitoare: Țările trebuie să aplice învățăturile căpătate de pe urma acestei crize și să se adapteze așa încât educația să fie mai bine pregătită să facă față unor astfel de șocuri, pe viitor. Școlile să fie mai bine pregătite să poată trece ușor din offline în online, ceea ce implică nevoia să fie dezvoltat un curriculum flexibil, iar profesorii să fie mai bine echipați să administreze predarea, în cazul unor noi închideri. Integral: https://www.edupedu.ro

Un comisar-șef de la Poliția Rutieră face o propunere viitorilor parlamentari: „Banii din amenzile de circulație să fie folosiți obligatoriu la infrastructura rutieră” / Sondaj „Sumele rezultate din achitarea amenzilor vor fi folosite exclusiv în scopul finanțării proiectelor de infrastructură rutieră”, este propunerea pentru viitorul Guvern sau pentru noii parlamentari făcută de șeful serviciului rutier Maramureș, comisarul șef Dorin Gherman. Potrivit acestei propuneri, sumele adunate din amenzile de circulație „nu vor mai putea fi alocate de către primari în alte direcții, de pildă la plata angajaților primăriei ori la alte cheltuieli”, ci vor fi utilizate obligatoriu la construirea de drumuri, trotuare, piste pentru biciclete, locuri de parcare, montarea de indicatoare, aplicarea de marcaje, amenajarea de sensuri giratorii, semaforizări”. „Este binecunoscut faptul că România se află pe ultimele locuri din U.E. nu numai la numărul de kilometri de autostradă, dar și la infrastructura rutieră în general, în timp ce înregistrează una dintre ratele cele mai ridicate ale mortalității prin accidente de circulație. În condițiile în care sumele încasate din amenzi se ridică la valori deloc neglijabile (care s-au constituit în venituri la bugetele locale), dezinteresul unor autorități publice locale de a investi în siguranța rutieră a membrilor comunităților lor nu ar trebui motivat prin lipsa fondurilor”, susține comisarul șef de poliție Dorin Gherman, șeful serviciului rutier Maramureș, într-un articol transmis redacției, sub semnul unui apel la modernizare. Integral: https://www.hotnews.ro

Menage a trois … Când, în ziua alegerilor cruciale, vota pentru modernizarea României, Orban nu bănuia că tocmai pune cruce mandatului său de premier și-l alege pe Cîțu. În urma extragerii din urne, PNL a fost nevoit să-și anunțe cununia guvernamentală cu USR și UDMR. Menage a trois. Potrivit lui Iohannis, „nu există un câștigător clar al alegerilor“ (poate că exista dacă pe primul loc ieșea PNL și nu PSD) dar „e clar că partidele de centru dreapta au obținut peste 50%”. Lucrurile fiind clare, Orban a demisionat explicând că măsurile guvernului au nemulțumit populația – deși ele au fost anunțate și asumate de Iohannis. Drept care Iohannis l-a pus pe Orban să achite nota de plată și l-a numit premier interimar pe gen. Ciucă, ministrul armatei. „E vremea generalilor” a comentat Băsescu (căruia i-a fugit partidul de sub picioare). Dar când n-a fost? Băieți de AUR! Ei las’ că și informatorii o duc bine. E și vremea lor. PNL avea trei premieri (Ciucă, Cîțu, Boloș) și, după cum a povestit Orban „Iohannis ne-a pus să scriem toți numele premierului” (probabil le-a spus și numele) și „toți colegii au scris Cîțu”. Era mai scurt. Și se făcu rocada: Cîțu a fost nominalizat premier și în martie dar a primit ordin de retragere în fața lui Orban. Acum s-a retras Orban din fața lui Cîțu – pe care Ciolacu îl consideră „groparul economiei”. Dar unde-i asasinul? Ciolacu a pretins să fie tratat ca învingător iar Iohannis să-l accepte premier pe Rafila cu un guvern minoritar (căci PSD a rămas desperecheat și caută partener de dans) sau de uniune națională. Adică la grămadă. Ciolacu forțează nota degeaba. Când PSD a avut majoritatea în 2016, Iohannis a numit premier de la PSD. Acum nu e cazul. Iar cine s-a fript cu Grindeanu, Tudose și Dăncila, suflă și-n Rafila. În coaliție disputele pe funcții și ministere s-au întețit: se caută cu înfrigurare cele mai proaste soluții. Și se vor găsi. Greu la deal cu lideri mici. Unii pleacă, alții vin. AUR care a cucerit 9% în două luni (la locale n-a luat nimic) are deja o vedetă. E Șoșoacă, avocata lui Teodosie în apărarea pelerinajelor (deși cândva susținea că „moaștele sunt niște oase putrezite”) pentru care „spitalele sunt abatoare” unde vom fi vaccinați spre exterminare căci „pandemia nu există”. E doar un mod de a muri. În același spirit creștin, Șoșoacă amenința că dacă AUR nu intră în parlament „va trebui să luptăm la baionetă” iar acum cere deshumarea decedaților de COVID (peste 13.000) pentru autopsie și retragerea cetățeniei pentru Arafat. AUR și-a dat prea repede arama pe față: vrea armată obligatorie, interzicerea UDMR, a muzicii rock și suspendarea președintelui și „inundarea parlamentului cu sute de oameni”. Balaur nu alta! Goana după aur a cuprins și intelectuali care și-au regăsit instinctele primare. Filmul ăsta a rulat și în interbelic și s-a sfârșit prost. Integral: https://revista22.ro

Datoria externă a statului a ajuns la 51 mld. euro, cea mai mare din istorie Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 octombrie 2020 a fost de 73,7%, comparativ cu 68% la 31 decembrie 2019. Criza apasă greu pe umerii finanţelor publice. De la începutul anului, statul s-a împrumutat de pe pieţele externe cu 11,2 mld. euro. Datoria externă a statului a crescut astfel, de la 39,5 mld. euro în decembrie 2019 la 50,7 mld. euro în octombrie curent. Prin urmare, datoria externă totală a crescut în primele zece luni ale anului cu 9,2 mld. euro (pentru că a scăzut datoria privată), la 118 mld. euro, cea mai mare de până acum. Datoria publică externă a statului a ajuns la 23,6% din PIB, în vreme ce datoria externă totală (publică şi privată) a ajuns la 55% din PIB. Dacă, până, acum statul se putea lăuda că din întreaga datorie externă este responsabil de doar o tremie, ponderea datoriei publice în total datorie externă a ajuns la 43%. Pe primele zece luni din an, datoria publică totală (internă şi externă) a ajuns la 43% din PIB (de la 35% din PIB în decembrie 2019) şi va continua să crească pentru că criza a pus economia în genunchi, iar resursele interne pentru susţinerea oamenilor, a companiilor şi pentru combaterea pandemiei sunt foarte mici raportat la nevoi. Necesarul de finanţare al României (acoperirea deficitului bugetar care va ajunge la 9% din PIB în acest an şi rostogolirea datoriei) este de aproximativ 135 mld. lei (27 -28 mld. euro). „Creşterea datoriei publice directe a provenit din emisiunile de obligaţiuni ale Ministerului Finanţelor Publice în valoare nominală de 6,3 mld. euro şi respectiv de 3,3 mld dolari (2,82 echivalent mld. euro), precum şi din împrumuturile nete efectuate în contul datoriei publice directe în valoare de 548 milioane euro”, menţionează raportul de luni al BNR, referitor la datoria externă. În perioada ianuarie-octombrie 2020, datoria negarantată public, deţinută practic de bănci şi companii, a atins valoarea de 32,7 miliarde euro, în scădere cu 831 mil. euro faţă de nivelul înregistrat la 31 decembrie 2019, din care 125 mil. euro erau depozitele nerezidenţilor (depozite care sunt asimilate datoriei). Din volumul total, datoria externă pe termen lung a însumat 84,7 miliarde euro, în creştere cu 14,1% faţă de nivelul din decembrie 2019, în timp ce datoria externă pe termen scurt s-a redus cu 3,5%, la 34,2 miliarde euro. Integral: https://www.zf.ro

Jocul găinii ….De când există Parlament, după 1989, lucrurile se petrec după un tipar. La începutul unui ciclu de patru ani un partid strânge în jurul său aliaţi pentru a forma un guvern. Primele luni, de bine sau de rău, aranjamentul funcţionează. Mai ales că, treptat, se adaugă şi traseişti de la celelalte partide. După aceea însă, coaliţia începe să piardă membri. După doi ani, maxim, începe scandalul. Ultimii doi ani asistăm la un fel de trântă în noroi. Se plătesc poliţe. Opoziţia începe să se târguiască pentru fiecare vot. Guvernul ajunge minoritar. Ideea este că dacă vrei să faci ceva, faci în primii doi ani, pentru că altfel nu ai cu cine. Dar pentru asta îţi trebuie o majoritate solidă. Problema, în acest caz, este că PNL şi USR s-au legat la cap cu UDMR, care a fost principala coadă de topor a PSD, din anii 1990 încoace. Este cale de întors? Nu cred. Cam 10 la sută din mandatele din Parlament au ajuns la o grupare numită AUR. Mă îndoiesc profund că cineva se va lega la cap cu ea. (Deşi, trebuie spus, PSD este capabil să încerce acest salt mortal fără plasă de protecţie). AUR este o formaţiune radioactivă. Nici nu a ajuns bine în Parlament şi din direcţia AUR se fac auzite laude aduse lui… Corneliu Zelea Codreanu. Ultima strigare: un acord politic “anti-traseism”, la propunerea UDMR. Sunt convins că se vor găsi destui naivi care să salute propunerea. Însă ideea este perfect neconstituţională, pentru că mandatul imperativ este interzis de Constituţie. Şi nici nu ar avea cum să nu îl interzică. Într-o democraţie, un deputat votează cum vrea el. Şi se alătură la ce grup parlamentar doreşte. Nu ai cum să îi iei mandatul înapoi. Dacă s-ar putea face asta, la comanda şefului de partid, cu ce s-ar mai deosebi un parlament de un congres al Partidului Comunist Chinez? Marja de manevră a actorilor politici este extrem de redusă. Iată de ce sunt surprins să constat că aceştia au adoptat o strategie de mare risc. În teoria jocurilor are un nume: jocul găinii (chicken)….. Deja se vorbeşte despre o guvernare PNL susţinută de o majoritate parlamentară adunată în jurul PSD. (Adică exact ce am avut până acum). Mai interesant, acum, este să vedem de ce anume partidele din România procedează în maniera unor adolescenţi disfuncţionali. În treizeci de ani de “democraţie originală”, acestea nu au învăţat o cultură a dialogului. Dimpotrivă, pentru partidele politice miza este mai degrabă a demarcării unui teritoriu asupra căruia au dispoziţie absolută, de unde urmează să extragă toate beneficiile posibile. Pe acest teritoriu, format din instituţiile publice care îi revin conform “algoritmului”, nici un rival nu este tolerat. Aşa că primul instinct este să mârâie la el până ce acesta se retrage cu coada între picioare. Într-o democraţie veritabilă, există ceva numit “accountability”. Se traduce din engleză, de regulă, ca “responsabilitate”, dar sensul este puţin diferit. Înseamnă că “dai seamă” într-o bună zi. Asta poate merge în Occident, unde partidele îşi fac calcule raţionale. Însă la noi, partidele merg “la rupere”. Abia aşteaptă să îşi umilească partenerii. Sau să manevreze în jurul lor făcând înţelegeri “pe sub masă” cu presupuşii adversari. Integral: https://www.bursa.ro

Cine plătește factura unui rating speculativ: statul, leul, românii. Politicienii? Nu. Ei o semnează. Când spectacolul politic al negocierilor pentru formarea guvernului se va termina, prima mișcare a noului cabinet va fi schița de buget pentru 2021. De această schiță a bugetului, care va descrie viziunea guvernului privind deficitul fiscal și creșterea economiei, depinde rămânerea României în clubul națiunilor cu economii recomandate investițiilor, alături de Portugalia, de pildă, sau împingerea ei în compania Argentinei sau a Turciei, care au economii nefrecventabile, la categoria junk. Toate cele trei agenții de evaluare financiară, Standard&Poor’s, Fitch și Moody’s au transmis avertismente clare în acest sens. Toate evaluările celor trei agenții au plasat România la limita ratingului speculativ…. România nu-și permite în acest moment o aruncare a ratingului suveran în categoria nefrecventabilă, deoarece ar fi o criză în interiorul altei crize. Toate economiile lumii sunt afectate de criza provocată de pandemia de Covid 19. Incertitudinile geopolitice sunt la cote maxime. Brexitul, acest interminabil divorț între Uniunea Europeană și Marea Britanie, va avea setul său de efecte negative. Băncile centrale au injectat masiv bani în piețele financiare și au coborât dobânzile chiar sub nivelul zero. Această mișcare a dobânzilor mici, uneori negative, a împins o mare parte din bani către plasamente în piețele financiare, a urcat cotațiile unor companii listate la burse, în timp ce pandemia a doborât valoarea de piață a altora. Fluxurile de bani se mișcă oarecum haotic în această perioadă, dar un lucru e clar: toată lumea fuge de risc. În plus criza provocată de pandemia de Covid 19 este departe de a se fi termina odată cu apariția vaccinurilor. Ea va avea consecințe pe term lung deoarece aici și în lume numeroase afaceri s-au închis, altele vor rămâne fără clienți, șomajul se va amplifica. Deci o triplă ștampilă de risc maxim aplicată de agențiile de rating poate dezechilibra economia noastră și moneda ei….Imaginea simplificată a aruncării ratingului în categoria junk este aceea că statul se va împrumuta mai scump. Desigur, dacă va mai avea de la cine. Să ne reaminim că, în timpul marii crize financiare, când economia României era cotată tot în categoria nerecomandată investițiilor de către Standard& Poor’s și Fitch, guvernatorul băncii centrale a Austriei a recomandat băncilor austrice să-și reducă expunerea față de datoria publică a statelor cu probleme la 10% din valoarea activelor….. Leul sub presiune. Inflație. FMI? În general plasamentele nerezidenților sunt considerate hot money, adică bani fierbinți, deoarece sunt extrem de volatile în situații de criză. O eventuală retragere masivă a acestora ar pune o presiune puternică pe leu. Desigur banca centrală poate ține piept acestei presiuni, însă abilitatea sa de a gestiona situația ar putea fi pusă la încercare și de cealaltă provocare a economiei românești, deficitul de cont curent. Deficitul de cont curent, acea diferență negativă între valuta care intră în țară și cea care iese din ea, consumă, la rîndul său, miliarde de euro. Mărfurile din import se vând pe lei, dar pentru a le aduce în țară, plata se face în valută. Devalorizarea leului va înviora inflația, deoarece atât prețurile mărfurilor din import, cât și tarifele serviciilor evaluate în euro vor urca odată cu moneda europeană. Una dintre consecințele coborârii ratingului este creșterea ratelor dobânzilor, urcând astfel costurile împrumuturilor. Împreună, devalorizarea leului, amplificarea inflației și majorarea dobânzilor la credite scumpește costurile și coboară nivelul de trai. Desigur banca centrală poate coborî dobânda sa cheie, așa încât să compenseze efectul negativ al devalorizării și al inflației, dar este o mișcare greu de anticipat, deoarece poate avea efecte adverse în contextul complicat al politicii monetare. Nu în ultimul rând bursa de valori, deși încă embrionară, ar putea să-și piardă și ea o parte din investitorii de portofoliu, care vor dori să fugă dintr-o țară a cărei economie este considerată riscantă. Integral: https://econtextmedia.net

Un bucureştean are în casă un monolit misterios din fontă: „Oare la ce foloseşte?” Cel mai misterios monolit de până acum a apărut în Sectorul 2 din Capitală. Deopotrivă curioși și specialiști s-au adunat în fața monolitului din fontă și încearcă să deslușească la ce folosește. Părerile despre originea și utilitatea lui sunt extrem de împărțite. „E un străvechi obiect dacic, posibil o poartă spre tunelurile din Bucegi construite de stămoșii noștri“, exultă un dacopat. „Ba nu, este un banal acordeon din epoca fierului!”, insistă un alt bărbat. Iar alții care au intrat în contact cu el doar își fac cruce și murmură rugăciuni cu pasiune. „E mult mai elaborat decât toate celelalte monolituri apărute până acum, deci e posibil să avem de-a face cu un obiect venit din spațiu”, crede reputatul specialist în monoliți George Țucală. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Share this: