Dintotdeauna am susținut că România este un teatru execrabil pe scena căruia sunt păpușate diferite progenituri crescute în pepiniere speciale de serviciile secrete. Am scris de nenumărate ori despre modul în care serviciile creează un personaj. Politic. Și cum îl legendează. Cum încearcă să-i croiască o biografie falsă. Pentru ca omul să treacă drept altcineva, faţă de ceea ce este. Altfel, eforturile disperate ale multora de a-l salva pe Florin Cîțu în fața moțiunii de cenzură îmi confirmă – pentru a câta oară? – această susținere.