Hitler şi Sionismul

Scris de ana morosana Vin Sept 25, 2015 2:13 am

http://www.art-emis.ro/jurnalistica/3126-hitler-si-sionismul.html

Temelia pusă de Hitler sionismului!

Cam atâția ar fi azi evreii din toată lumea: 250 (două sute cincizeci) de milioane de suflete. Acest număr, greu de acceptat, de crezut, l-am aflat prima oară de la Gheorghe Mateevici, basarabean din Ungheni, bun cunoscător al treburilor evreiești, ca orice basarabean cu capul pe umeri. Am publicat această opinie, sub titlul „Ipoteza Gheorghe Mateevici", în cartea „Protocoalele Kogaionului". Alte texte rămase de la Gheorghe Mateevici așteaptă nerăbdătoare lumina tiparului. Apoi a venit declarația lui Jacques Attaly, făcută într-un mare conclav evreiesc, publicată în presă și de nimeni contestată: 220 de milioane. Am un prieten F.S.B.-.ist, grad mare, l-am întrebat ce părere are despre aceste sute de milioane de evrei. „Lasă-mă să mă interesez!". Mai am un prieten în C.I.A., sculă mare și ăsta. L-am lăsat și pe dumnealui să se intereseze. L-am întrebat și pe cel mai bun prieten al meu din Mossad. Mi-a răspuns pe loc: 240 de milioane. Apoi ceilalți doi, după ce s-au interesat, au venit cu același răspuns și aceeași stupoare: 240-250 de milioane. Așa se știe la ei, la Moscova și la Washington. Am întrebat și pe un adjunct de la S.R.I.: 20 de milioane! Așa se știe la București. Subiectul acesta l-am mai pus în discuție, iar unul dintre comentatori, cu ascendenți evrei, bun cunoscător al lumii evreiești a confirmat, ba chiar a plusat, sunt mai mulți de un sfert de miliard evreii. De unde atâția evrei?, când numărul declarat al acestora, oficial, din sursele curente, abia depășește 20 de milioane?! Printre care, în unele statistici, sunt incluși și evreii victimizați la Holocaust: 6 milioane! Cunosc multe familii de evrei, cu un copil, doi, cel mult! Din discuții cu prieteni evrei din Israel am aflat că demografia evreiască din Israel este în suferință, mai ales în comparație cu cea arabo-palestiniană! Sporul demografic este asigurat prin evreii care vin din lumea largă să se stabilească în Israel. În ciuda acestor lucruri și stări bine cunoscute, cifrele sunt cifre, iar cei care le vehiculează sunt oameni bine informați!

Care este, deci, numărul real al evreilor? 20-25 de milioane sau 250 de milioane, adică de 10 ori mai mult?! După părerea mea, așa cum șade bine unei povești cu evrei, sunt corecte ambele cifre, ambele răspunsuri! Depinde cum privești lucrurile. Adică totul depinde de definiția dată evreului! Când îți propui să-i numeri pe evrei sau pe fotbaliștii de pe planetă, constați că trebuie, mai înainte de orice, să dai o definiție fotbalistului. Bunăoară, cineva ar putea propune drept criteriu faptul de a fi legitimat la o echipă de fotbal. La o asemenea definiție eu m-aș opune și aș cere să fiu și eu considerat fotbalist, deși am jucat fotbal numai pe plajă. Dar jucam mult mai bine decât cei mai mulți jucători legitimați care mai dădeau și ei cu piciorul în minge pe plajă și mai mult se făceau de rîs... sau poți să fii legitimat și să nu ajungi să joci niciodată, să fii rezervă mereu!... Ce fel de fotbalist mai ești?! Deci vom avea ceva dificultăți cu definiția fotbalistului, iar cu definiția evreului, dificultățile sunt neînchipuit mai mari. Nu este ușor să dai o definiție nici pentru români sau argentinieni ori pentru țigani sau americani.

Circulă o definiție „folclorică": evreu este o persoană a cărui mamă este evreică! După această definiție evreii ar fi sub 20 de milioane! Desigur, ca să ajungi la un număr de 250 de milioane, alta a fost definiția evreului cu care s-a lucrat. Din câte sunt informat, în Israel intră azi mulți evrei care vin din Rusia. Gurile rele, adică autohtonii din Israel, spun că foarte mulți dintre ei nu sunt mai deloc evrei, ci invocă niște strămoși a căror evreitate le este greu s-o demonstreze, dar sunt crezuți pe cuvînt. În condițiile în care tot mai mulți evrei evrei părăsesc Israelul sau intenționează s-o facă, sunt buni și evreii din Rusia, atât de...aproximativi, sauf de mieux! Pentru a-i primi pe evreii din Rusia, autoritățile din Israel se folosesc de o definiție a evreului foarte surprinzătoare, chiar bizară: evreu este orice persoană care are un bunic evreu! Și punct! O definiție absolut nefirească, atâta vreme cât orice persoană are patru bunici. O definiție care sfidează toată „jurist-prudența" problemei și sfidează mai ales bunul simț, în întregime! Cum adică? Ceilalți trei bunici nu contează?! Ba mai mult: dacă Xstein este bunicul evreu pentru care Sașa este azi considerat evreu și primit în Israel, dacă Sașa se însoară în Israel cu o palesiniană, iar băiatul său se însoară cu o japoneză, nepoții lui Sașa sunt tot evrei? Pe motivul că bunicul lor a avut un bunic evreu?! Sașa, ca nepot al lui Xstein, este evreu în proporție de 25 %, iar nepoții lui Sașa, vor fi evrei în proporție de 6 %... Peste două generații, urmașii evrei ai lui Xstein vor fi evrei în proporție de 1,5 %. Dar după logica de la Tel Aviv vor fi tot evrei, căci unul din bunici a fost evreu. Asta conform definiției evreului adoptată de statul Israel. Și nu numai de statul Israel! Aceeași definiție funcționează și la București, o aplică însuși Marel Rabin șef din România, după propria sa declarație. Cam așa se ajunge la cei 250 de milioane de evrei cu care se lăuda Jacques Attali, dar și comunitatea evreiască, cu ceva mai multă discreție, e drept!

În mod evident definiția evreului cu care lucrează autoritățile israelite este o șmecherie, o înșelătorie, o diversiune cinică, sfidătoare și inacceptabilă! O fraudă, un furt de etnicitate, de o speță mai specială, ca să nu-i zic nemaiîntâlnită. Să ne imaginăm aplicarea acestei definiții la toate popoarele: este maghiar cine are un bunic maghiar, este român cine are un bunic român, este german cine are un bunic german ș.a.m.d. Aplicată această tehnică de numărare, într-o țară ca Ungaria, să zicem, care declară că are 10 milioane de locuitori, am ajuge să numărăm multe persoane de patru ori, inventariindu-le la patru etnii diferite după etnia fiecăruia dintre cei patru bunici! Bunăoară românii din Ungaria, care erau 500.000 la 1 ianuarie 1919, ar fi azi vreo 2 milioane! Nu 50.000! Germanii din Ungaria, vreo 700.000 la 1 ianuarie 1919, azi ar fi vreo 3 milioane, dacă i-ai număra more judaico. Dacă-i mai numeri și pe alții la fel, inclusiv pe evreii din Ungaria, ajungi la vreo 20 milioane de locuitori ai Ungariei, din totalul de 10 milioane, care sunt altceva, nu maghiari, deoarece au un bunic sau străbunic care nu a fost maghiar. Cu maghiari cu toți, însumând toate etniile din Ungaria, am ajunge la vreo 40 de milioane... Aplicat la scara întregii planete, am ajunge probabil să inventariem o populație de vreo 50 de miliarde de locuitori. Eu, că am patru bunici toți români, aș fi înregistrat o singură dată, la români, dar prietenul meu P., care are bunici de trei etnii diferite, ar fi înrgistrat pe trei liste: la italieni, evrei şi români. Iar dacă ar lua seama și la bunicii bunicilor, ar trebui să fie înregistrat și pe lista grecilor și turcilor. De cinci ori!

Ingenioasă schemă, mai ceva ca steagurile lui Pristanda al nostru. Deh, minte de evreu! Știe să iasă din orice încurcătură! Iar încurcătura care este? Este, sau era, una de ordin demografic. Numărul evreilor care se declarau evrei era în continuă scădere în veacul al 19-lea! Piereau evreii nu în pogromuri sau genocidați ori holocaustizați, ci prin asimilare. Un număr tot mai mare renunțau la condiția de evreu rătăcitor și se sedentarizau, descopereau farmecul statorniciei într-un anumit oraș sau ținut. Deseori sub impulsul unei căsătorii mixte! Asimilarea evreilor era un proces, un fenomen și un subiect de dezbteri în lumea evreiască până prin anii '30 ai veacului trecut! În mare măsură, apariția sionismului a avut această menire: să facă pe dracu-n patru și să pună capăt acestei evoluții demografice catastrofale (după unii lideri evrei). Una dintre sarcinile sionismului a fost să sape și mai adâncă prăpastia care-i separă pe evrei de alte popoare. În acest scop s-au declanșat persecuțiile anti-semite „încununate" prin Holocaust, a cărui lecție trebuia să fie clară pentru orice evreu: nu ne putem amesteca cu „ei", cu ceilalți! Nu vedeți ce ne-au făcut la Auschwitz?! Ideea că persecuțiile naziste, inclusiv Holocaustul, au servit de minune propagandei sioniste este o ipoteză mai veche, care primește confirmări noi din toate direcțiile. Inclusiv înființarea statului Israel este considerată de mulți că se datorează Holocaustului. Dar beneficiile sionismului de pe urma persecuțiilor la care au fost supuși evreii în vremea celui de Al Treilea Reich pălesc dinaintea beneficiilor trase de sionism de pe urma a câteva cuvinte: „este evreu oricine are un bunic evreu!". Prin aplicarea acestei definiții numărul evreilor crește dacă nu de zece ori, de cel puțin 7-8 ori. Numărul real al evreilor fiind între 35 și 40 de milioane. Informație din sursă evreiască serioasă. Evident, sioniștii uzează de definiția care le convine așa de mult, dar nu fac caz de ea. O aplică cu maximă discreție, ca să nu trezească pofta unor comentarii critice, a unor analize obiective, care ar scoate imediat în evidență abuzul care se face prin această definiție! Un abuz extrem de favorabil pentru evrei, în dauna ne-evreilor.

Ca să prevină ori să respingă ideea de abuz, sioniștii se prevalează de împrejurarea că nu ei, evreii, au dat această definiție abuzivă a evreității. Și acum vine bomba, iubit cititorule! Cine crezi matale că a dat această definiție care le este de așa mare folos sioniștilor? Cine alții decât cei mai înverșunați dușmani ei evreilor: naziștii lui Hitler! Repet: Hitler! Era normal, era logic ca la întrunirea nazistă de la Nürnberg, la care s-a decis „exterminarea evreilor", să se dea o definiție a evreilor, pentru a-i putea deosebi de ceilalți, de germani în primul rând. Numai că definția dată de naziști este neașteptat de favorabilă evreilor, ridicând numărul acestora, dublându-l probabil. Ce au urmărit naziștii prin această definiție conform căreia Hitler însuși, cu al său cunoscut bunic evreu, devenea evreu?! Nu ne putem imagina că Hitler nu a urmărit atent desfășurarea lucrărilor consfătuirii naziste de la Nürnberg! Nu a avut nimic de obiectat la acest punct de vedere pe care nimeni până atunci nu l-a formulat în situații asemănătoare?! Există vreun precedent asemănător? E ca și cum la o întrunire a Vatrei Românești am decide să recomandăm autorităților statului ca la proximul recensămînt să fie declarați maghiari toți cei care au un bunic maghiar! Sau, revenind la comparația de mai sus, să ne imaginăm că la Budapesta s-ar da o lege conform căreia toți cetățenii care au un bunic ne-maghiar vor fi considerați minoritari etnici. Așa cum e de neimaginat un asemenea comportament al autorităților de la Budapesta, la fel este de neînțeles și de surprinzător comportamentul autorităților germane naziste. Mie, personal, nu-mi vine în minte decât o singură explicație: naziștii, naziștii care au avut putere de decizie, nu prostimea din sală adusă pentru ovații, acei câțiva lideri naziști au știut bine ce fac, au știut că fac astfel un mare serviciu sionismului, evreimii! Am spus-o de mai mult ori: nu am nicio competență în privința istoriei celui de-Al Treilea Reich. Știu și eu ce știe cam toată lumea. Știu, de pildă, că sunt multe lucrări care, în ultimii ani, pe bază de documente serioase, vorbesc despre colaborarea asiduă dintre naziști și sioniști în primii ani care au dus la instalarea lui Hitler ca Führer al Germaniei. Fără sprijin sionist, spun mulți autori, Hitler nu ar fi ajuns la putere! Nu verific eu această ipoteză, ci doar o înregistrez și constat că ea se „pupă" bine cu ce s-a întâmplat la Nürnberg, când s-a dat ciudata definiție a evreului. O definiție cum nu se putea mai utilă pentru manevrele sionismului. Unde mai pui că germani pe jumătate evrei sau pe sfert evrei au existat foarte mulți în elita nazistă! Lor nu li s-a aplicat definiția de la Nürnberg! Atunci la ce a fost necesară această definiție?! Constatăm că definiția s-a dovedit mult mai utilă după război, utilă evreilor. Când evreii sioniști aplică azi definiția abuzivă a evreului, dacă te arăți mirat de existența și funcționarea unei asemenea definiții, este invocat conclavul nazist de la Nürnberg, pe post de autoritate supremă. Cu un calcul subtil: nu dăm noi definiția, ci o acceptăm pe cea dată de dușmanii noștri de moarte, de Hitler și naziștii săi. Unde-i greșeala noastră?!

Comentariile pot fi mult mai multe și sper ca aceste rânduri să le stârnească. Până atunci, până se vor mai auzi și alte voci pe acest subiect, țin să precizez:
- nu pot să cred că naziștii care au discutat pe marginea definiției evreului erau atât de mărginiți încât nu și-au dat seama ce mare serviciu îl fac sionismului prin definiția respectivă;
- nu cred că a fost dus la Auschwitz vreun cetățean german care avea trei bunici nemți și un bunic evreu. Bunăoară în Ungaria nu a fost aplicată această definiție! Părinții lui Gheorghe Frunda, fiind numai unul evreu, au fost lăsați în pace! Atunci, dacă nu a fost aplicată definiția de mai sus, pentru ce a mai fost dată? Cui a mai folosit?
- refuz să cred că naziștii au făcut din greșeală acest mare serviciu pentru cauza sionistă!
- refuz să cred că este o simplă și nevinovată coincidență faptul că această definiție nu este singurul mare serviciu făcut de naziști sionismului. Un serviciu ale cărui efecte ni se arată abia în zilele noastre. Ceea ce pe mine, personal, mă umple de admirație pentru ingeniozitatea de care au dat dovadă strategii sionismului. Marii șahiști ai planetei!... Jos pălăria!

Cine se ține de diversiuni, înscenări, conspirații etc., le face pentru a nu fi descoperite de „ceilalți". Făptuitorii sunt încredințați că nu pot fi descoperiți, că sunt ei mai abili, mai inteligenți decât „ceilalți", care n-au destulă minte ca să se „prindă". Este ca-ntr-un meci, ca-ntr-un pariu, în care autorii fraudei, ai falsului, ai minciunii, se expun public, în fața unui public pe care-l consideră incapabil să priceapă adevărul. Dacă discutăm despre Hitler ca despre o diversiune pusă la cale de nu se știe exact cine, asta înseamnă că diversiunea are punctele ei slabe, care trec neobservate pentru majoritatea spectatorilor, dar nu pentru toți. Iar dacă te numeri printre cei care descoperă ce alții nu văd, asta nu înseamnă că ai vreo dușmănie personală față de diversionist, față de infractor, față de păpușarul din spatele său, ci înseamnă că ți-a mers mintea și ai priceput. Ai priceput că unele lucruri din istoria ce-ți este servită nu se potrivesc, intră în contradicție între ele sau cu te miri ce alte informaţii de care nu te îndoiești. Logica sau bunul simț, deseori. Așa și în această discuție începută în urmă cu câteva săptămâni. Există câteva contradicții greu de înțeles în prestația lui Hitler și a unor naziști din anturajul său dacă iei în serios doctrina lor, intențiile declarate. Contradicții care ițesc inevitabil în mintea noastră ipoteza terifiantă a unui Hitler aflat în serviciul unor dușmani ai rasei „albe", ai creștinilor. Unor dușmani declarați sau nu ai lumii creștine! Unor dușmani declarați ai lui Hitler însuși. Definiția dată de naziști evreului, după mintea mea, face atât de mari servicii sionismului încât intri la bănuieli cu privirea la adversitatea dintre sionism și nazism: cât a fost de sinceră, de adevărată? O fi fost sinceră la nivelul canaliei care sparge vitrinele prăvăliilor evreiești și se simte mai teuton! Dar nu contează acest nivel! Am considerat că există mai multe contradicții între vorbe și fapte, între ce pretinzi că ești și ceea ce faci. O asemenea contradicție se vădește și dacă examinăm definiția evreului dată de naziști la Nürnberg. Niște dușmani neîmpăcați ai sionismului, ai evreilor, nu puteau să dea o asmenea definiție! „Anti-semitismul" nazist, bine cunoscutul și arhi-afișatul anti-semitism nazist, este contrazis de această definiție! O definiție care a făcut și face mari servicii sionismului, le-a rezolvat principala problemă a evreimii: problema demografică. O definiție care însă „o face prea de oaie"! Și sfârșește prin a deconspira gigantica manipulare la care a fost supusă omenirea de mai bine de 80 de ani!

Ne-a mirat cu ani în urmă faptul că s-a putut da o asemenea definiție într-un conclav nazist, dar și mai mult ne miră faptul că această definiție nu a stârnit, după știința mea, comentarii și nedumeriri vreme de 75 de ani! Există vreo explicație pe care au dat-o istoricii și comentatorii profesioniști ai „fenomenului" nazist?! Eu unul, repet, nu sunt un cunoscător în această chestiune. Aștept să fiu corectat, pus la punct chiar, dar cu explicații pertinente, ale unor specialiști autentici, nu amatori ca mine!... Nu accept păreri, sunt sătul de ale mele. Ci aștept bibliografie, aștept să aflu ce au avut de spus deja marii cunoscători ai subiectului cu privire la această definiție! „Ce a fost în capul nemților antisemiți când au dat această definiție atât de convenabilă pentru sioniști?!" Asta vreau să aflu. Intervenția unor specialiști o reclamăm nu pentru a pune capăt discuției, ci pentru a o putea continua pe o „bază" cât mai solidă. Fără să ne rătăcim prea tare. Căci, totuși, existența unui popor cu 250 milioane de „membri", de care nu știam până azi, nu este un subiect pe lângă care să treci nepăsător și rece.