Surprinzător: Iohannisis vorbeşte

Scris de Marco_polo2013 Mier Oct 14, 2015 9:57 pm

http://www.gandul.info/puterea-gandului/surprinzator-iohannisis-vorbeste-14841071

Am setat canalul. Am îngropat telecomanda. Mi-am atârnat un pietroi de picior. M-am legat de fotoliu. Şi l-am ascultat pe preşedintele Klaus Iohannis.Pleacă la Bruxelles, la Consiliul European, şi ne-a făcut onoarea să ne citească şi să comenteze ordinea de zi. Căscam respectuos, când am tresărit violent: ” Conflictul din Siria e cauza unui numar imens de refugiati. Soluţia este evidentă - pacea în Siria. Pentru asta trebuie să colaboreze toate părţie implicate (...).. Singura cale de ieşire este cea a negocierii. Toate părţile implicate trebuie aduse la masa negocierii şi atunci se vor găsi soluţii. Acesta este punctul de vedere al României”.

Aualeu! Chiar ”toate părţile implicate”? Păi, pe lângă regimul Bashar Al-Assad, Statele Unite, Rusia, Turcia, Arabia Saudită, Qatar, Iran, Hezballah, miliţiile teroriste sunnite, foarte implicat e ISIS. Tocmai şi-au făcut o ţară, pe jumătate din teritoriul Siriei! Victime şi călăi, cu toţii la masa negocierilor? Sper că n-am înţeles bine.

Lovit de limbuţie, deşi anunţase doar o declaraţie de presă, preşedintele Klaus Iohannis a acceptat ”trei întrebări: unu, doi, trei”.

Mă opresc la ”unu”:

-Cum comentaţi declaraţiile domnului Juncker...?

-Cineeee ?!...

Reporterul TVR a reluat întrebarea, explicând cine e Jean-Claude Juncker şi ce-a declarat el.

-Această poziţie e una surprinzătoare şi voi afla mai multe detalii cu ocazia întâlnirilor de la Consiliul European. E neobişnuit ca preşedintele Comisiei Europene să facă declaraţii în chestiuni-cheie, fără să armonizeze aceste declaraţii cu statele membre. Prefer să aflu ce a dorit să spună şi după aceea să comentăm.

Declaraţiile lui Juncker au fost clare-cristal. Iată-le: "Ştiu din conversaţiile mele cu Vladimir Putin că nu acceptă fraze ca acelea de atunci, când Barack Obama a spus că Rusia este o putere regională. Ce înseamnă asta? Nu poţi vorbi despre Rusia aşa (…) Trebuie, o spun deschis, să tratăm Rusia decent (…) Rusia trebuie tratată ca un egal (…) Trebuie să facem eforturi spre o relaţie practică cu Rusia. Nu este sexy, dar trebuie s-o facem, nu putem continua aşa”.

Declaraţii “surprinzătoare”? (Juncker nu mai surprinde nici deghizat de Halloween). Nu cumva declaraţiile sunt inacceptabile? Venind din partea euforicului eurocrat, poziţionarea faţă de Rusia era chiar aşteptată. Pentru informarea consilierilor preşedintelui Iohannis, un text – datat 29 iunie 2014, semnat de Mihai Drăghici de la Mediafax - pe care ar trebui să facă efortul să i-l rezume. Titlul o dă mură-n gură: “Cameron: Desemnarea lui Junker riscă să lase România şi Bulgaria fără protecţie în faţa Rusiei”. Citiţi şi ştergeţi-vă surpinderea de pe chipiuri (pardon, chipuri):

“Premierul britanic David Cameron a avertizat statele UE, la summit, că nominalizarea lui Jean-Claude Junker la preşedinţia CE ar putea avea efecte negative pentru fiecare ţară, României, Bulgariei şi Poloniei transmiţându-le că riscă să rămână fără protecţie în faţa Rusiei, potrivit Mail on Sunday. Publicaţia Mail on Sunday a prezentat extrase ale discursului pe care premierul David Cameron l-a ţinut în faţa şefilor de stat şi de guvern din ţările UE, cu ocazia reuniunii Consiliului European, în încercarea de a-i convinge să nu îl desemneze pe Jean-Claude Junker pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene. <Unele persoane strică reputaţia UE, pentru că declară un lucru în public şi altul în discuţii private. V-o spun direct, veţi regreta această decizie. Marea Britanie are o problemă cu domnul Juncker, din cauza vederilor federaliste ale acestuia. El nu înseamnă nimic pentru cetăţenii Marii Britanii. Ei nu îl cunosc. Cum ar putea să îl ştie dacă nu a făcut niciodată campanie acolo?! De data asta, este problema noastră. Dar, data viitoare, va fi a dumneavoastră. Oricine de la această masă care se opune puternic instituirii postului de preşedinte al UE va fi prins în cursă. Prin cedarea puterilor de apărare a intereselor naţionale, şi dumneavoastră veţi rămâne fără putere de acţiune>, i-a avertizat Cameron pe liderii statelor europene. Potrivit Mail on Sunday, premierul britanic a trecut apoi la fiecare ţară, explicând care ar fi efectele cu care acestea s-ar putea confrunta, dacă Junker va deveni preşedinte al Comisiei Europene (…). Adresându-se liderilor Poloniei, României şi Bulgariei, Cameron a avertizat: <Am pus interesele dumneavoastră înaintea celor ale Rusiei, dar ce se va întâmpla dacă acest candidat pentru postul de preşedinte al CE se va gândi că acordurile comerciale cu Rusia sunt mai importante?>”.

Veţi spune că Iohannis nu era preşedinte în vara anului trecut. Nu era nici când România a intrat în UE, ceea ce nu înseamnă că n-ar fi putut afla între timp .

Scris de Marco_polo2013 Mier Oct 14, 2015 10:09 pm

http://www.romanialibera.ro/opinii/editorial/junker-l-a-obligat-pe-iohannis-sa-actioneze-ca-basescu--de-neiertat-greseala--daca-nu-o-va-face-396452

Când șeful Comisiei Europene, portavoce a unor mari cancelarii care își fac planuri care nu coincid cu interesele tale, spune că trebuie să te răcești de America pentru a te încălzi cu Rusia, n-ai voie să ieși din palat cu aerul ca nu ai înțeles nimic.

"Această poziție e una surprinzătoare și voi afla mai multe detalii cu ocazia întâlnirilor pe care le voi avea cu ocazia Consiliului European. E neobișnuit ca Președintele Comisiei Europene să facă declarații în chestiuni cheie fără să armonizeze aceste declarații cu statele membre. În acest sens, prefer să aflu prima dată ce a dorit să spună și după aceea să comentăm". Atât a fost capabil președintele României, Klaus Iohannis, să închege, ca reacție la ieșirea malignă a președintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker. Acea declarație junckerină care induce imperativul galactic potrivit căruia UE trebuie să revină la sentimente calde-calde cu Rusia. Cu o Rusie revizionistă, cu un Putin lipsit de scrupule în raport cu dreptul internațional și drepturile omului, cu o Moscovă puternic și pe față angajată în ruperea totală a coeziunii comunitare prin metode subterane. Cu un Kremlin care a declanșat deja un război în Europa (hibridul acela odios din Ucraina), care a deschis în 30 septembrie unul și mai hibrid în Orientul Mijlociu, via Siria și Irak, în fine, care mai are la degetul mic și ustensila decongelării, la vremea potrivită, a unor conflicte demult înghețate în Moldova și Georgia, de pildă. Nu în ultimul rând, cu un Kremlin care are și instrumentele, și nebunia necesară, și voința de neîntors de a testa însăși coeziunea NATO, via statele baltice, dar și asta tot atunci când vremurile s-or coace suficient.

Bun, deci de acest material ațos domnul Juncker a dovedit, deocamdată verbal e drept, că nu are nici o problemă să-și frece stofa fină a costumului de șef al Comisiei Europene. Însă, la nivelul acesta, verbalizarea este preludiul unei grabnice treceri la fapte deja planificate.

Dar domnul Iohannis, reprezentantul a 20 de milioane de romani, dumnealui de ce ar înghiți ca mielușelul pașii strâmbi pe care-i face domnul Juncker, cu siguranță în numele Germaniei și, la fel de cert, al Franței?

Pentru că, până la o mult sperată și de ceasul al 12-lea probă a contrariului, poziționarea președintelui României cu asta echivalează. Și atunci te întrebi: de la cine a avut Iohannis mandat pentru mascarada asta de poziționare strategică?

Pentru că, luând cuvânt cu cuvânt declarația-i din 14 octombrie, înțelegem urmatoarele:

*Iohannis recunoaște cu gura lui că statele din Est, inclusiv țara pe care o conduce, nu au fost nici măcar de formă consultate asupra piruetei proiectate la Bruxelles, Berlin și Paris. Și totuși, nu a avut o problemă cu acest lucru, dovadă întârzierea cu care a grăit și lipsa oricărui contact imediat cu împricinatul Juncker.

*Iohannis admite că nici măcar acum nu are informații despre ce pregătesc băieții din cancelariile Vechii Europei, fapt pentru care se duce el să îl întrebe pe Juncker, probabil într-o pauză de cafea a Consiliului European de toamnă, cam ce voia să zică respectivul acum o săptămână. Mie personal îmi este imposibil să cred că în România nu există structuri care să nu îi fi putut furniza președintelui Iohannis și informațiile, și analizele necesare. La cât de străvezii au devenit jocurile prin Europa ultimilor doi ani, genul ăsta de know-how e disponibil deja chiar și la nivelul unor redacții cât de cât respectabile. Din acest punct de vedere, deci, Iohannis a pus în umbră munca multor specialiști capabili să prevadă din timp blatul marilor puteri europene cu Rusia, pe care Juncker doar l-a făcut foarte public.

*Iohannis pune în niște acolade largi parteneriatul strategic cu adevăratul partener strategic al României, Statele Unite ale Americii. Reacția întârziată, lipsa până și a unei palide vehemențe față de planurile clocite sub Comisia Juncker nu pot fi tratate la Washington decât cu o mirare cât casa. Dar probabil că americanii se miră de mult mai multă vreme în ceea ce-l privește pe președintele devenit speranță în circumstanțe care coborâseră mult standardele în materie de speranțe.

*Iohannis nu înțelege nici acum cât de strâns e cleștele geopolitic în care a ajuns Estul să respire. Și, ceea ce este cu adevărat șocant ține de faptul că i se întâmplă asta la aproape un an de când a preluat funcția supremă în stat, în condițiile în care are acces la informații și analize inaccesibile publicului larg, în contextul în care acțiunile Rusiei nu mai lasă loc de echivoc, la fel nici tendințele motorului franco-german.

*Iohannis, profesorul de fizică, dovedește că nici nu cunoaște istorie, nici, necunoscând-o, n-are cum înțelege ceva din ea. Are, oricum, vădite probleme în a pricepe ce e cu prezentul în care trăiește, ceea ce, chiar și în condiții mai puțin vitrege decât cele de azi, nu ar putea decât să ne coste la un moment dat.

*În fine, declarația de miercuri a lui Iohannis întărește concluzia că nu va face nimic relevant la Consiliul European de toamnă și, oricum ai lua-o, acesta e un fapt de-a dreptul îngrijorător. Fizic, agenda însăși a Consiliului și specificul acestui gen de summit-uri nici nu i-ar permite vreun balet de luat în seamă. Trebuia să înceapă a lucra la rezolvarea problemei încă de la București. Nu a oferit, însă, indicii că ar fi făcut-o.

Dacă nu ar fi atât de serios totul, vă zic de pe acum că situația în care a ajuns Iohannis ar fi putut lejer sa treacă drept una amuzantă. Pentru că, oricât a vrut el să fie un președinte altfel decât Traian Băsescu, interesul fundamental al țării pe care o reprezintă, în politica externă cel puțin, îl obligă de fapt să îl copieze pe fostul președinte: atât în vorbă, cât și în faptă.

De ce zic asta? Pentru că, la cum evoluează lucrurile în acest moment, Iohannis nu are alternativă decât să iasă la scenă deschisă și să o spună tranșant: obiectivul-mamă al României este băsesciana axă Washington-Londra-București.

Într-o Europă gemând de interese meschine, pentru România relația cu America va trebui să fie sfântă.

Orice altă alegere îl va plasa pe Iohannis în tabăra pe care istoria o va judeca cel mai aspru. Și nici prezentul n-ar avea de ce să fie îngăduitor cu el.

Când prin vocea lui Juncker ți se spune clar să încălzești relația cu Rusia și să o răcești pe cea cu SUA, n-ai voie să te rezumi la a spune că e surprinzător și că-l întrebi tu peste o săptămână ce a vrut, totuși, să spună.

N-ai voie!

Surprinzător: Iohannisis vorbeşte

Surprinzător: Iohannisis vorbeşte

Juncker l-a obligat pe Iohannis să acționeze ca Băsescu. De neiertat greșeala, dacă nu o va face