Liviu Dragnea, două condamnări cu "suspendare" fac cît una cu "executare"!

Scris de MIKUTZA CE KURAI Sam Apr 23, 2016 2:29 am

http://www.cotidianul.ro/liviu-dragnea-doua-condamnari-cu-suspendare-fac-cit-una-cu-executare-280030/

După sentinţa definitivă de condamnare la 2 ani cu suspendare, Liviu Dragnea este în continuare legat cu sforile de mîini, căci rămîne sub ameninţarea unei pedepse cu executare! El mai poate fi condamnat la încă o pedeapsă cu suspendare în Dosarul Bombonicăi, soţia sa! În acest caz, va executa ambele pedepse, dar în penitenciar!

Acesta este jocul pervers care se ascunde în această sentinţă definitivă a completului ÎCCJ, condus de Livia Stanciu. Dublînd pedeapsa de la fond, instanţa îi dă lui Liviu Dragnea un serios avertisment, prin care-i spune că nu e cazul să se considere liber în decizii, căci, în orice moment, poate fi încătuşat şi dus la închisoare!

Personal, orice s-ar spune, continui să cred că sentinţa împotriva lui Liviu Dragnea este una strict politică. Mai mult chiar, mă consider şi eu condamnat odată cu Liviu Dragnea, ca votant la Referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu! Am scris deseori împotriva preşedintelui PSD, mai ales atunci cînd a ieşit în spaţiul public cu proiectul acela de lege a defăimării, dar acest lucru nu-mi schimbă opinia că această sentinţă este pedeapsa pentru spaima pe care a simţit-o Traian Băsescu în vara anului 2012, cînd a fost la un pas să fie trimis acasă fără avantajele faptului că a fost preşedintele ţării. Cu atît mai mult, cu cît preşedinta completului a fost chiar preşedinta ÎCCJ, o persoană definitiv compromisă în ochii opiniei publice după Cazul Rarinca, atunci cînd a folosit instituţia pe care o conduce într-un proces penal în care era parte. În acest caz, oricine ar rosti lozinca aceea stupidă şi inutilă că „are încredere în justiţie” ar cădea în ridicol.

În fond, ce a făcut Dragnea la Referendum? A îndemnat oamenii să iasă la vot pentru a se consemna cvorumul necesar demiterii lui Traian Băsescu, a mobilizat activul de partid să depună toate eforturile pentru a-i convinge să iasă la vot şi a supravegheat derularea votului în calitate de şef al campaniei electorale! Adică a făcut ceea ce era obligat să facă prin natura funcţiei sale şi ceea ce a făcut şi face orice şef al unei campanii electorale, indiferent de partidul din care face parte! Infracţiunile electorale prevăzute de lege nu conţin astfel de fapte, iar procurorii nu au pus în dosar probe din care să rezulte că Liviu Dragnea, personal, a comis falsuri în listele de alegători sau în urnele de vot şi nici că ar fi dat bani sau alte foloase unor oameni să voteze într-un anumit fel.

Nu trebuie uitat că, în timp ce Dragnea îi îndemna pe oameni să iasă la vot, Traian Băsescu, în folosul său personal, le cerea să stea acasă şi să nu voteze, chestiune care, la rigoare, este mai gravă decît acuzaţiile aduse liderului PSD. Cum nu trebuie uitat faptul că procurorii DNA au ieşit pe teren prin comune, punînd bătrînii să jure pe capota maşinii, într-o acţiune fără precedent în aceşti 26 de ani de democraţie! De atunci era clar pentru orice analist că se va încerca fabricarea unui dosar penal în care să se vorbească despre fraudarea Referendumului.

Toate aceste lucruri nu trebuie judecate acum doar în tiparul convenţional al Justiţiei, căci nici atunci evenimentele nu s-au derulat liber. Ne amintim că în Parlamentul European, înainte de ziua votului, Monica Macovei a lansat teza „loviturii de stat”, a fost activată reţeaua de agenţi de influenţă a ICR care să rostogolească această aberaţie, oficiali americani au sosit la Bucureşti pentru a-l susţine pe Băsescu, afirmînd fără nici o probă că au fost fraudate peste 2 milioane de voturi etc.!

Am putea spune, mai degrabă, că dacă Refrendumul a fost fraudat, acest fapt s-a produs mai degrabă în tabăra susţinătorilor lui Traian Băsescu, printr-o acţiune incredibilă de dezinformare şi manipulare a opiniei publice. Nu trebuie uitat că 7,4 milioane de români au votat pentru suspendarea lui Băsescu şi numai îndemnul acestuia, cu toate metodele descrise pe scurt mai sus, a făcut ca susţinătorii lui să stea acasă şi astfel Referendumul să nu fie valid. Dar, în fine, ambele tabere au făcut tot ce se putea, legal sau ilegal, moral sau imoral, pentru a-şi îndeplini obiectivul. A învins tabăra lui Traian Băsescu, cu largul sprijin al CCR, după cum ne amintim. Dar de ce era necesar să se întocmească acest dosar penal cu un puternic iz politic? Numai pentru ca teoria „loviturii de stat” să aibă o minimă justificare?

Dacă stau bine şi mă gîndesc, Liviu Dragnea îşi merită, într-un fel, soarta, dar nu pentru Referendum, ci pentru ruperea USL împotriva voinţei celor 7,4 milioane de oameni care au votat şi pentru baletul acela penibil pe care l-a făcut după alegeri pentru a intra în graţiile lui Traian Băsescu! Aşa cum şi-o merită şi Victor Ponta sau Crin Antonescu.

Dar cu noi ce a avut Justiţia? Eu ştiam că „Votul” este un drept al fiecăruia, nu motivul pentru care cineva poate fi chemat în faţa procurorului sau a instanţei. Iar cine încearcă să ne convingă că Dragnea a băgat cu mîna lui sute de voturi în urnă sau că i-a dus cu arcanul pe oameni la secţiile de votare ne consideră proştii satului. Pentru astfel de lucruri, doar şefii de secţii şi reprezentanţii partidelor puteau fi pedepsiţi, nu Liviu Dragnea, orice le-ar fi cerut acesta colegilor săi de partid!

Să vă spun însă un secret: nu soarta lui Liviu Dragnea mă preocupă! Se descurcă el şi dacă rămîne liderul PSD şi dacă pleacă acasă. Marea problemă este a Justiţiei, care s-a lăsat tîrîtă în acest proces penal politic! În consecinţă, nu este de mirare că din ce în ce mai multe voci spun că, după cazul Dragnea, procurorii au prins curaj şi acum îşi exercită Puterea încă din faza întocmirii listelor electorale!

Iar acest lucru nu este bun deloc pentru democraţia din ţara noastră.