Acasa
Portal
Căutare
Înregistrare
ConectareBREXIT ...BULCHIT
2 participanți
Pagina 1 din 1
BREXIT ...BULCHIT
Scris de ion_pribeagu Sam Iun 25, 2016 8:58 pm
BREXIT. Britanicii au votat, joi, într-un referendum istoric pentru relația lor cu UE, dar și pentru viitorul Uniunii Europene în general și al sutelor de milioane de cetățeni care trăiesc în statele membre. Noaptea numărării voturilor a fost una dramatică. După ce sondajele date publicității în seara de joi au indicat o victorie a pro-europenilor, rezultatele oficiale au început să curgă în favoarea taberei care cere ieșirea din UE. Presa britanică prognozează acum că Regatul Unit a votat în mod clar pentru BREXIT, cu un scor de 52% la 48%. Lira sterlină s-a prăbușit, iar analiștii așteaptă un dezastru la burse.
Imediat după încheierea votului s-au intensificat căutările pe Google privind efectele ieşirii Marii Britanii din UE”, anunţă Google Trends.
„Întreaga lume este îngrijorată de efectele referendumului care a decis ieşirea Marii Britanii din UE. Şi, chiar dacă liderii campaniei pro-Brexit celebrează victoria, se pare că britanicii nici măcar nu au ştiut pentru ce au votat”, comentează cotidianul american The Washington Post, citat de Mediafax.
„Chiar dacă am votat pentru ieşirea din UE, m-am trezit azi dimineaţă şi pur şi simplu m-a lovit realitatea. Dacă aş avea ocazia să votez din nou, aş vota să rămânem în UE”, a declarat o femeie, vineri, pentru postul ITV News.
BREXIT UPDATE: 51,9% dintre britanici au votat pentru ieşirea din UE, iar 48,1% au votat pentru rămânerea în blocul comunitar, arată rezultatele finale anunţate după încheierea numărătorii sufragiilor.
Aproape 17 milioane de britanici au votat pentru Brexit, faţă de 15,7 milioane pentru UE.
Rata de participare a fost de 72,2%, iar peste 26.000 de buletine de vot au fost anulate.
UPDATE: Indicii bursieri sunt în scădere puternică la nivel global, rezultatele parţiale ale referendumului din Marea Britanie indicând ieşirea ţării din Uniunea Europeană, punând în pericol existenţa blocului comunitar şi a monedei unice, relatează Reuters
UPDATE: Cum va arăta divorțul Marii Britanii de UE? Intrăm pe un teritoriu necunoscut, dar iată câteva indicații:
UPDATE: S-a terminat. BBC și ITV prognozează o victorie a taberei eurosceptice, care conduce în prezent cu 800.000 de voturi, 52%-48%.
Lira sterlină nu a primit bine rezultatele și s-a prăbușit la cea mai mică valoare din 1985 și până în prezent.
UPDATE: Cu peste 21 de milioane de voturi numărate, tabăra eurosceptică conduce cu peste 500.000 de voturi.
Cum au votat britanicii:
- Londra a votat masiv pentru rămânerea în UE
- Nordul Angliei a votat cu o majoritate importantă pentru ieșirea din UE
- Scoția a votat cu o majoritate importantă pentru rămânerea în UE
- Țara Galilor a votat pentru ieșirea din UE (o surpriză a scrutinului)
- Irlanda de Nord a votat pentru rămânerea în UE
UPDATE: Oamenii încep deja să se întrebe ce se va întâmpa după ieșirea Marii Britanii din UE. Iată un scurt ghid probabil pentru prima săptămână după vot:
UPDATE: Aproape 16 milioane de voturi au fost numărate și tabăra pro-Brexit a luat un avans și mai mare, de peste 500.000 de voturi.
UPDATE: Rămâne David Cameron premier dacă tabăra sa, cea pro-europeană, pierde votul? E o întrebare bună. O parte din parlamentarii partidului său au făcut deja un pas preventiv.
UPDATE: După numărarea a aproximativ 10 milioane de voturi, aproape jumătate din cele 382 de regiuni, tabăra eurosceptică are un avantaj de 150.000 de voturi. Situația este însă volatilă.
UPDATE: Rezultatele din Londra au început să apară și dau o gură de oxigen taberei pro-europene care pare să fi câștigat cu mai mult decât așteptau analiștii. Un rezultat bun pentru pro-europeni a venit și din Glasgow. 103 regiuni din cele 382 au anunțat rezultatele și tabăra proeuropeană conduce cu aproximativ 30.000 de voturi.
UPDATE: 49 din cele 382 de regiuni au anunțat rezultatele și tabăra pro-Brexit a căpătat un avans serios, de aproximativ 22.000 de voturi, potrivit BBC.
"La revedere Bruxelles", au strigat activiștii taberei eurosceptice după anunțarea rezultatelor în Basildon.
UPDATE: Tabăra care militează pentru ieșirea din UE conduce cu aproape 30.000 de voturi, iar veștile nu sunt bune pentru proeuropeni. Prezența la urne în Londra, unde votul pentru rămânerea în UE este puternic, pare să fi fost mai mică decât așteptau analiștii.
UPDATE: O altă regiune importantă pentru rezultatul final a anunțat rezultatele. Tabăra pro-Brexit a câștigat cu 55%, o diferență mică care nu le oferă un avantaj major.
UPDATE: O serie de rezultate anunțate în mai multe regiuni mici aduc tabăra proeuropeană în avantaj.
UPDATE: Rezultatele din Sunderland arată o victorie clară pentru campania BREXIT. 61% dintre alegători au votat pentru a ieși din UE, ceea ce dă un avantaj taberei eurosceptice la nivel general.
UPDATE: Rezultatele proaste din Newcastle au dat o lovitură dură lirei sterline, care a început să coboare, după ce urcase inițial pe fondul estimărilor privind victoria taberei pro-eropene.
UPDATE: Rezultatele din Newcastle arată că tabăra pro-europeană a câștigat cu doar 50,7%, o victorie marginală, care sugerează că rezultatul general nu mai este așa de clar precum au estimat sondajele. Analiștii se așteptau ca votul pentru rămânerea în UE să fie mult mai clar.
UPDATE: Primele rezultate oficiale au venit din Gibraltar, unde alegătorii au votat masiv (96%) pentru rămânerea în UE.
UPDATE: Presa britanică scrie deja despre necesitatea unei "reunificări" a Marii Britanii după o campanie dură, care i-a divizat pe alegători.
UPDATE: Un alt sondaj Ipsos MORI arată că 54% dintre britanici ar fi ales să rămână în UE. Tabăra BREXIT: 46%. Este o estimare bazată pe sondajele din ultimele două zile, nu un exit-poll.
UPDATE: 52% dintre britanici ar fi votat pentru rămânerea în UE, în timp ce 48% ar fi optat pentru ieșirea din blocul comunitar, anunță Reuters și Sky News, citând rezultatele unui sondaj realizat de YouGov.
Mai mult AICI, despre cum a fost calculat scorul referendumului.
UPDATE: "Mulțumesc tuturor celor care au votat pentru a ține Marea Britanie mai puternică și mai sigură în Europa și miilor de militanți pentru campania", a scris Premierul David Cameron pe Twitter.
UPDATE: Nigel Farage, președintele partidului UKIP, susținătorul ieșirii Marii Britanii din UE, pare că a admis înfrângerea. După care a retractat această admitere.
Un rezultat pentru rămânerea în UE arată însă și o analiză YouGov, potrivit căreia tabăra proeuropeană ar fi câștigat cu o diferență de 4 puncte procentuale - 54% la 48%.
Tot un vot proeuropean sugerează și prezența foarte mare la urne estimată, undeva în jurul a 80%.
BREXIT. S-au închis urnele, iar primele rezultate ale referendumului din Marea Britanie sunt așteptate în această noapte. Primele informații sugerează o prezență record la vot. Ambele tabere au trimis mesaje, cu puțin timp înainte închiderea urnelor pentru a îndemna oamenii la vot.
Piețele financiare erau optimiste. Acţiunile de pe Wall Street au încheiat tranzacţiile de joi în creştere, investitorii anticipând că britanicii vor opta la referendum pentru rămânerea în Uniunea Europeană, relatează MarketWatch.
Asta și pentru că sondajele indicau un avans pentru tabăra proeuropeană.
UPDATE 23.45 Mai sunt 15 minute până la închiderea urnelor, la ora locală 22.00, în Marea Britanie.
UPDATE 22.56 În aproximativ 10 ore, rezultatele finale vor fi anunţate la Manchester de către Jenny Watson, ofiţerul şef pentru numărare (Chief Counting Officer), scrie Romania Libera.
UPDATE 20:20 Președinții principalelor instituții comunitare s-au abținut joi să vorbească despre referendumul pe tema Brexitului, dar au continuat discuțiile și consultările cu toți liderii europeni pentru a-și pregăti răspunsul după ce va fi cunoscut rezultatul votului prin care britanicii decid dacă mai vor să facă parte din Uniunea Europeană, relatează agenția EFE.
Atât președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cât și cei ai Consiliului European, Donald Tusk, și Parlamentului European, Martin Schulz, s-au întâlnit joi cu președintele Israelului, Reuven Rivlin, și cu cel palestinian, Mahmud Abbas, dar niciunul dintre cei trei șefi ai principalelor instituții comunitare nu au oferit presei ocazia de a pune întrebări și nici nu au avut inițiativa de a lansa un ultim apel în favoarea unui vot pentru rămânerea Marii Britanii în blocul comunitar.
UPDATE 20:05 Va fi nevoie de o "relansare a construcției europene" indiferent care va fi rezultatul referendumului din Marea Britanie cu privire la menținerea sau ieșirea Regatului Unit din UE, a estimat joi președintele francez Francois Hollande, informează AFP.
UPDATE: Mai multe secţii de votare din Londra au fost inundate şi au fost mutate joi, în timpul referendumului pe tema apartenenţa regatului la Uniunea Europeană, relatează DPA, citată de News.ro.
Alegători întâmpinau de asemenea probleme în mai multe secţii de votare din capitala britanică, din cauza unor inundaţii provocate de ploile torenţiale din noaptea de miercuri spre joi, potrivit AP.
Două secţii de votare au fost deschise târziu din cauza unor probleme cu transportul al membrilor birourilor acestor secţii, provocate de creşterea nivelului apelor.
UPDATE: Tabăra pro-Brexit are „şanse foarte mari” să câştige una dintre cele mai intense lupte politice din ultimii ani din Marea Britanie şi să câştige referendumul privind apartenenţa la UE, a declarat liderul formaţiunii eurosceptice Nigel Farage, în condiţiile în care ploaia torenţială riscă să ducă la o rată de participare scăzută, relatează The Independent.
„Chiar cred că avem şanse foarte mari, sincer cred”, a declarat Farage în drum spre secţia de votare. „Dar totul depinde de rata de participare”, a adăugat el.
UPDATE: Campania pentru ca Marea Britanie să rămână în Uniunea Europeană și-a recăpătat avansul asupra taberei rivale "Out" (afară) înaintea referendumului de joi asupra apartenenței la UE, potrivit unui sondaj YouGov pentru ziarul The Times miercuri, informează Reuters, citată de Agerpres.
Tabăra "In" conduce asupra "Out" cu 51%, față de 49%, respectiv, după un calcul al prezenței la vot și intervievarea persoanelor care au răspuns inițial "nu știu" cum probabil vor vota, a declarat Sam Coates, redactor politic adjunct la The Times într-un mesaj pe Twitter.
UPDATE: Indiferent de votul britanicilor - de a pleca sau de a rămâne -, Uniunea Europeană va fi nevoită cu siguranţă să opereze schimbări de o amploare fără precedent, cu scopul de a-şi continua drumul.
Un divorţ între Regatul Unit şi UE, primul de acest fel, ar da o nouă lovitură unei Uniuni deja slăbite de criza migraţiei, situaţia proastă în care se află economia europeană şi ameninţarea tot mai mare a terorismului.
Iar chiar dacă regatul decide să rămână, statu-quoul nu va mai fi o opţiune valabilă, în aşa măsură şi-au găsit ecoul pe Bătrânul Continent temele care au agitat campania în vederea referendumului britanic, un continent care pare că şi-a pierdut încrederea în utopia europeană postbelică.
"Ar fi o nebunie să ignorăm un semnal de alarmă ca referendumul britanic", a avertizat însuşi preşedintele Consiliului European Donald Tusk. Mai mult AICI
UPDATE: Lira sterlină a atins joi cel mai ridicat nivel din ultimele şase luni faţă de dolar, iar euro este la rândul său în creştere, în ziua referendumului referitor la apartenenţa Marii Britanii la Uniunea Europeană, relatează MarketWatch.
Yenul, considerat plasament sigur, la fel ca dolarul, este în declin, după ce ultimele sondaje de opinie înaintea referendumului au arătat că tabăra pro-europeană a câştigat teren.
Salt în necunoscut
Marea Britanie va intra pe un teren nou în cazul care va vota joi să părăsească Uniunea Europeană, relatează DPA, care precizează că nicio ţară nu a făcut acest lucru până în prezent şi că această posibilitate este prevăzută în tratatele UE.
Articolul 50 al Tratatului de la Lisabona din 2009 prevede că "orice stat membru poate decide să se retragă din Uniune, în conformitate cu regulile sale constituţionale". Acest text cere UE să negocieze un acord cu statul care pleacă, prin care să se stabilească "modalităţile retragerii sale, care să ţină cont cadrul relaţiei sale viitoare cu Uniunea".
Chiar dacă nu se poate ajunge la un asemenea acord, tratatele UE vor înceta să se aplice ţării care pleacă la doi ani după ce statul respectiv îşi notifică intenţia de a părăsi blocul, mai puţin în cazul în care statele membre UE decid în mod unanim să prelungească acest termen-limită.
Avertismentul lui Hollande
În schimb, liderii UE au transmis mesaje ferme. Eventuala decizie a Marii Britanii de ieşire din Uniunea Europeană va fi "ireversibilă", afirmă preşedintele Franţei, Francois Hollande, avertizând că Londra nu va mai obţine deloc acces la piaţa comunitară.
"Dacă decizia Marii Britanii va fi ieşirea din UE, va fi o decizie ireversibilă", a declarat Francois Hollande, potrivit site-ului agenţiei Reuters. "«Nu» va însemna «nu», fără nicio cale de mijloc şi vom suporta toate consecinţele", a atras atenţia liderul de la Paris. "Va exista un risc serios ca Marea Britanie să piardă accesul la piaţa unică şi la orice are legătură cu zona economică europeană. Toată lumea trebuie să fie conştientă de acest lucru", a subliniat Francois Hollande, potrivit Mediafax.
Merkel, pentru rămânerea în UE
Cancelarul german Angela Merkel a declarat miercuri că dorește "evident ca Marea Britanie să rămână în Uniunea Europeană", în ajunul referendumului organizat, joi, în Regatul Unit privind un eventual "Brexit", relatează AFP și DPA.
"Bineînțeles, sper că Marea Britanie va rămâne în UE, însă această decizie aparține cetățenilor Marii Britanii", a declarat Angela Merkel în cadrul unei conferințe de presă comune cu premierul polonez Beata Szydlo. "La ceea ce am ajuns de acord în discuțiile noastre, este că dorim să ne angajăm pentru o Europă puternică", a adăugat ea.
"Mâine se va decide viitorul Europei, se va decide cum va arăta Uniunea Europeană în viitor", a declarat la rândul său Beata Szydlo, adăugând că: "sperăm foarte mult că britanicii vor rămâne în UE".
Cele două tabere pro și contra menținerii Regatului Unit în Uniunea Europeană și-au folosit miercuri ultimele forțe în bătălia pentru a încerca să-i convingă pe cei indeciși în ajunul referendumului de joi privind locul Marii Britanii în blocul comunitar, notează AFP. Circa două milioane de britanici s-au înregistrat pe listele electorale începând din decembrie 2015, numărul potențialilor alegători la referendumul de joi ajungând astfel la 46,5 milioane, un record, potrivit Comisiei electorale.
Un eventual Brexit ar deschide drumul către o perioadă de incertitudine politică majoră, relatează Reuters, care prezintă evenimentele din prima săptămână de după vot, în cazul în care majoritatea britanicilor va vota pentru ieşirea din UE.
PRIMA ZI, VINERI, 24 IUNIE
Primele rezultate oficiale ale votului vor fi anunţate în jurul prânzului. Pe lângă rezultatul votului, există o serie de incertitudini.
Premierul David Cameron a declarat că va notifica “imediat” UE, dacă Marea Britanie va ieşi, însă ar putea avea nevoie de câteva zile.
Dacă majoritatea britanicilor va vota pentru ieşirea din UE, Cameron va fi supus, probabil, unei presiuni enorme din partea Partidului său Conservator să demisioneze. El ar putea fi nevoit să îşi dea demisia şi dacă majoritatea britanicilor va vota pentru UE.
Pieţele financiare vor fi volatile. Banca Angliei şi Banca Centrală Europeană au pus deja la punct planuri pentru a face faţă unui eventual “şoc Brexit” care va afecta lira sterlină şi euro.
Miniştrii pentru afaceri europene şi ambasadorii din statele membre se vor strânge Luxembourg la ora locală 10 (11 ora României) pentru discuţii de rutină, care vor oferi prima şansă pentru mulţi să reacţioneze.
Germania, Franţa şi instituţiile UE vor reacţiona la rezultatul votului. Miniştrii de externe din cele şase state fondatoare ale blocului comunitar – Germania, Franţa, Italia, Belgia, Olanda şi Luxembourg – s-ar putea întâlni vineri la Berlin, spun oficialii.
Indiferent de cum vor vota britanicii, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şeful Executivului UE, se va întâlni cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, care prezidează summiturile UE, şi cu preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, la Bruxelles, la ora locală 10.30 (11.30 ora României). Va fi prezent şi premierul Olandei, Mark Rutte, al cărui Guvern deţine preşedinţia prin rotaţie a UE, pentru a lua notă de situaţie şi a transmite un mesaj.
Potrivit analiştilor, toate mesajele transmise vor avea trei laitmotive. Primul va fi regretul pentru pierderea a aproape o cincime din economia UE, a unei mari părţi din forţa de apărare şi faţă de diminuarea influenţei globale. Al doilea va fi respectul faţă de voinţa poporului britanic. Iar al treilea va fi determinarea de a continua integrarea europeană.
“Spectacolul trebuie să continue”, a spus un înalt oficial UE.
Ar putea exista şi un al patrulea mesaj. Va fi vorba de ameninţări cu repercusiuni dure pentru cei care vor să plece, menite să îi descurajeze pe alţii să urmeze exemplul britanicilor.
A DOUA ZI, SÂMBĂTĂ, 25 IUNIE
Unii miniştri de finanţe din Zona euro au sugerat că ar putea avea loc o reuniune de urgenţă a Eurogrup, însă înalţi oficiali au spus că acest lucru este puţin probabil, deoarece Banca Centrală Europeană şi alte instituţii vor fi însărcinate cu administrarea turbulenţelor de pe piaţă.
A TREIA ZI, DUMINICĂ, 26 IUNIE
Dacă majoritatea britanicilor vor vota pentru ieşirea din UE, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, va prezida o întâlnire de urgenţă a celor 28 de comisari, inclusiv cel britanic, Jonathan Hill. Comisia va fi responsabilă pentru negocierea “divorţului”
Oficialii UE insistă că nu există un “Plan B” pentru Brexit, declaraţii care amintesc de cele de vara trecută, când Grecia era pe punctul de a fi exclusă din blocul comunitar. O sursă apropiată discuţiilor de culise spune că va exista o “Sală B”, unde o echipă de avocaţi şi experţi UE va fi pregătită să preia discuţiile. “Ideea este ca totul să fie pregătit pentru luni”, a explicat sursa.
A PATRA ZI, LUNI, 27 IUNIE
Începutul unei noi săptămâni pe pieţele financiare globale le va permite investitorilor şi alegătorilor să ceară răspunsuri clare privind unde se îndreaptă UE şi Marea Britanie. Atât Londra, cât şi Bruxelles-ul vor oferi asigurări în legătură cu lansarea unor negocieri organizate. De asemenea, vor sublinia că nimic nu se va schimba, pe termen scurt, nici pentru companii, nici pentru cetăţeni.
A CINCEA ZI, MARŢI, 28 IUNIE
Urmează să aibă loc un summit UE de 24 de ore.
În cazul unui vot pentru Brexit, cariera politică a lui David Cameron se va încheia, însă premierul va rămâne, probabil, în funcţie până când partidul său, profund divizat, va alege un succesor. El ar urma să participe la dineul de la Bruxelles.
Marea întrebare va fi dacă va profita de ocazie pentru a-l notifica oficial pe preşedintele summitului, Donald Tusk, că activează Articolul 50 din Tratatul UE, baza legală pentru ca Marea Britanie să iasă din blocul comunitar.
Între timp, la Londra, tabăra pro-Brexit ar putea încerca să tragă de timp şi să conteste legimitatea lui Cameron de a lansa procesul.
Oficialii şi diplomaţii UE spun că ar vrea ca Marea Britanie să lanseze imediat procesul de ieşire şi au exclus orice noi negocieri, dar nu întrevăd, deocamdată, nicio metodă legală prin care să forţeze mâna Londrei.
Tratatul UE nu permite excluderea din blocul comunitar , dar va exista o presiune politică intensă ca Londra să respecte dorinţa alegătorilor, iar celelalte 27 de state membre ar putea începe discuţiile fără Marea Britanie.
În cazul în care majoritatea britanicilor va vota împotriva Brexit, participanţii la summit vor discuta despre implementarea rapidă a pachetului de reforme convenit în luna martie, care prevede o serie de avantaje pentru Londra în cadrul UE.
A ŞASEA ZI, MIERCURI, 29 IUNIE
În cazul Brexit, în a doua zi a summitului, liderii celorlalte 27 de state membre se vor întâlni fără Cameron. UE va trebui să găsească soluţii pentru a acoperi gaura lăsată în buget de ieşirea Marii Britanii şi pentru a-i informa pe cetăţenii UE din Marea Britanie şi pe britanicii de pe continent în legătură cu viitoarele lor drepturi.
Liderii UE ar putea exercita presiuni pentru o dovadă rapidă de unitate şi pentru o mai mare integrare. Diviziunile dintre Paris şi Berlin privind administrarea Zonei euro vor face, probabil, imposibil, un set de măsuri majore înainte de alegerile din cele două ţări, în 2017. Însă ar putea fi reluate discuţiile pentru o cooperare mai strânsă în domeniul apărării. De altfel, o revizuire a politicii europene de securitate se află deja pe agenda summitului.
Printre alte iniţiative, menite în special să contracareze şansele candidatei eurosceptice Marine Le Pen la preşedinţia Franţei, în 2017, s-ar putea număra măsuri pentru crearea mai multor locuri de muncă, în special pentru tineri.
Există totuşi voci, inclusiv preşedintele Consiliului European, polonezul Donald Tusk, care avertizează în legătură cu o îndepărtare a alegătorilor prin accelerarea ritmului de integrare.
Liderii UE trebuie să ofere Comisiei un mandat de negociere pentru ieşirea Londrei din UE. O parte dintre britanici consideră că discuţiile pentru Brexit ar putea dura mai mult de doi ani, pentru a include şi negocierea de noi acorduri comerciale. Însă o prelungire ar necesita acordul în unanimitate al statelor membre UE, iar puţini de la Bruxelles se aşteaptă ca acest lucru să fie posibil.
Unii experţi sugerează că negocierile cu Marea Britanie privind acordurile comerciale cu UE ar putea avea loc în paralel cu cele pentru ieşire. Pe de altă parte, Juncker a spus că prioritatea UE va fi divorţul peste doi ani, apoi lansarea negocierilor de la zero.
ZIUA A ŞAPTEA, JOI, 30 IUNIE
După un eventual şoc al Brexit-ului, cetăţenii vor începe să îşi dea seama că lucrurile rămân, deocamdată, neschimbate. Toate legile UE se vor aplica în continuare în ţară timp de încă doi ani după ce Londra declanşează procesul de ieşire. Între timp, europarlamentarii britanici rămână în Parlamentul European, Hill rămâne comisar, iar mii de britanici vor lucra în continuare în instituţiile UE. Miniştrii britanici vor lua parte în continuare la consilii, dar vocea lor nu va mai fi ascultată. În plus, Londra va renunţa la a mai prelua preşedinţia UE în a doua jumătate a anului 2017, cum era programat.
ion_pribeagu- Mesaje : 174
Data de înscriere : 15/02/2013
Brexit, între agonie şi extaz
Scris de ion_pribeagu Sam Iun 25, 2016 9:07 pm
A căzut ghilotina
A venit Apocalipsa. Europa a întrat în fibrilaţie, toată lumea plânge, se vaită, face analize, dă pronosticuri, vai ce rău o să ne fie după plecarea perfidului Albion din UE. Alţii au început să analizeze ce rău o să le fie săracilor englezi după ce ies din UE, semn că proverbul ăla cu câinele care moare de fugă e valabil all over the world. Ceea ce este cu adevărat hilar este că până la vot nici unul din marii analişti, politologi, strategi, ziarişti, politicieni, capete luminate, illuminate sau încor(n)orate ale lumii sau măcar Europei nu au luat în calcul această variantă, nu au analizat-o public, nu au încercat să vadă ce efecte va avea, pentru a-i informa pe votanţi sau chiar pe partenerii britanicilor, deşi măcar ipotetic exista posibilitatea. Se pare că marile capete luminate nu au vrut să creadă că acest lucre va fi posibil, aşa că nu au calculate efectele reale și implicaţiile până nu s-au văzut cu porcul în bătătură. Halal conducere politică europeană, halal strategi, analişti şi absolvenţi de facultăţi cu renume. Şi când te gîndeşti că îi plătim cu mii de Euro ca să ne reprezinte interesele. Acuma, după vot toţi au devenit vocali, toţi se vaietă, toţi se dau cu capetele de pereţi ca într-o telenovelă indiană. Teatru ieftin, sau incompetenţă. Este ca şi cum ai asista la o decapitare şi rămâi surprins când după căderea ghilotinei condamnatul rămâne fără cap. Păi este LMC că dacă îi cade lama pe gât capul se desparte de trup. Dar nu, până să cadă lama, nimeni nu a crezut că va fi tăiat capul. Înainte de a trece la o analiză a efectelor, trebuie remarcat un lucru, mai ales de noi, românii.
Primul lucru care ar trebui remarcat în urma votului britanicilor din data de 23 Iunie este faptul că populaţia Marii Britanii, cu Irlanda, Scoţia şi Ţara Galilor este de 63 de milioane de locuitori, de trei ori si ceva populaţia României. La vot au participat 71,8% din totalul celor cu drept de vot, adică 35 de milioane de cetăţeni. Ei bine numărarea voturilor tuturor acestor oameni, a durat mai puţin de 24 de ore.
În România, la alegerile din Iunie 2016, au participat la vot 8,5 milioane de alegători iar rezultatul final al alegerilor a fost anunţat la 5 zile după alegeri. La alegerile pentru Cotroceni din data de 16 Decembrie din 2014, au participat la vot 11.719.344 de cetăţeni, iar rezultatul votului a fost anunţat după 4 zile.
Să tragă fiecare ce concluzii doreşte.
România, din nou între minciună şi adevăr
Binînţeles că de acuma încolo, după Brexit, televiziunile vor avea ce toca.
Îmi aduc aminte că la noi, înainte de vot, Guvernatorul Isărescu spunea că dacă Marea Britanie iese din UE, va fi rău pentru noi. Apoi, după vot, după ce Iohannnis s-a întîlnit cu Cioloş, Isărescu şi alţi români get beget din care a lipsit doar Laszlo Tokes, domnul preşedinte iese pe post şi ne prezintă situaţia şi perspectivele României după divorţ, asigurându-ne că nu e nici un pericol, nu trebuie să ne impacientăm. Dar alţii spun că e vai de curul nostru pentru că rezervele valutare ale României, despre care se spunea de mult că au fost scoase din ţară de Isărescu, au fost trimise exact în .. Londra. Ca să vezi cât de liniştiţi putem sta. Vor avea soarta tezaurului dat ruşilor? Sper că nu, dar nici bine nu e. Şi atunci cine şi când a minţit, Isărescu când ne informa că dacă britanicii ies ne-am ars, ne vom confrunta cu două noi riscuri sistemice, sau Iohannis care ne spune să dormim liniştiţi, că veghează el asupra noastră? Dacă ne raportăm la ultimele boacăne ale Cotrocenilor, Iohannis nu ar trebui să fie creditat nici măcar cu 10% credibilitate. Dar să nu uităm că nici Isărescu nu e de lepădat, el ne minte mai de mult şi mult mai profesional decât Iohannis. Cât ne va afecta ieşirea britanicilor din UE? Nu se va şti decât dacă şi după ce vor ieşi, deocamdată vorbim de un vot care poate fi reluat şi “corectat” corespunzător, după ce UE şi toţi adversarii ieşirii îşi vor face numărul. Eu cred că în fapt pe noi ne va interesa din toată afacerea asta, dacă domnul Charles va avea nevoie de paşaport pentru a-şi vizita domeniile. Eu nu m-aş mira dacă aş auzi că a cerut cetăţenie română şi atunci să te ţii, va putea să ceară să i se dea moştenirea ce îi revine ca descendent al lui Vlad Ţepeş. Nu râdeţi, nimic nu este exclus. Asta este cea mai mare grijă a românilor după recuperarea rezervei BNR. Eu zic că românii pot sta liniştiţi, să îşi facă griji numai după ce Charles va cere cetăţenie română, pentru că va fi destul de dificil să aleagă între un rege englez cu origini româneşti şi un preşedinte român cu origini teutone.
Implicaţii europene
Ce înseamnă pentru UE ieşirea britanicilor din UE? Înseamnă că englezii au simţit că statutul lor de mare colonie şi mare imperiu era în pericol, Germania se impusese la Bruxelles, Anglia era doar o anexă de care nu mai ţinea nimeni cont, nici chiar fraţii americani care apelau la englezi doar când aveau ei nevoie. Şi mai înseamnă că totuşi e ceva putred în Bruxelles, de vreme ce ţările cele mai dezvoltate şi sigure din Europa sunt cele care nu sunt membre UE, iar ţara cu cea mai solidă economie se simte ameninţată de UE şi a decis să iasă. Bineînţeles acuma toţi politicienii pro UE se vor grăbi să spună că englezii au făcut o mare greşeală, că a luat-o pe o direcţie greşită, dar dacă ne uităm la rezultatele economice ale micilor ţări (în special foste comuniste) care au aderat la UE constatăm că au pierdut ceea ce aveau şi au devenit dependente de mila FMI şi că sunt dirijate şi controlate în numele unei “democraţii” europene care de fapt este o hegemonie vecină cu dictatura. UE şi FMI au cerut aspirantelor comuniste să îşi distrugă “ sistemul comunist” cu tot ce ţinea de el, economie, politică, tradiţii, în vreme ce NATO a lucrat pe sistemul militar cerând acelaşi lucru, apoi după ce acestea au rămas fără industrie şi apărare, au început să le pună condiţii pentru finanţare. România este cel mai bun exemplu.Și totuși ce ciudat, unul din sloganurile celor care cereau ieșirea din UE, era ”ne vrem țara înapoi”. La noi, cel care au spus că și-a luat țara înapoi a vândut-o conducerii de la Bruxelles. Asta înseamnă pentru el patriotism. Probabil a vorbit în numele trădătorilor.
Acuma Marea Britanie a votat ieşirea din UE pentru că a realizat că dacă va continua să accepte deciziile Bruxlinului îşi va pierde identitatea. Interesant este că decizia nu a fost de natură politică, nu aparţine Parlamentului sau guvernului ci populaţiei, ceea ce face cazul mult mai complicat. Degeaba încearcă unii acuma să arate că englezii nu au ştiut ce votează şi abia acuma studiază implicaţiile pe internet, cei care caută acuma pe internet vor să vadă reacţiile foştilor parteneri, nu ce efecte are gestul lor şi oricum nu le e teamă. Marea Britanie are încă un imperiul mai are şi sprijinul SUA dacă nu cumva şi coada lor băgată prin acest subiect. Deja unii au început să speculeze, ba că ruşii îşi freacă mâinile, ba că americanii jubilează, dar să nu uităm celebra replică Fuck the UE! Chiar dacă ceva amestec extern ar putea fi la nivel propagandistic, Marea Britanie totuşi nu este România să se decidă votul pe facebook. Oricum cine caută amestec extern aici să încerce să afle cu cine este frate englezul şi va şti cine ar fi putut influenţa votul cu măcar 1%.
Şi totuşi …
Dar cum spune românul, tot răul spre bine. Dacă avem în vedere că englezii au la dispoziţie 2 ani, ca şi Raluca Prună cu legea defilării cătuşelor, pentru a pune în practică decizia şi că în acest timp poate fi organizat un alt referendum, nu există motive de îngrijorare. Eu sunt convins că guvernul nu se va grăbi să implementeze măsurile care se impun, dimpotrivă va trage de timp cât va putea, oricine l-ar conduce. Mie însă îmi e teamă că măsurile de scoatere a Marii Britanii din UE vor fi grăbite, în părţile ce îi revin, tocmai de Bruxelles care va forţa anumite măsuri defavorabile britanicilor, tocmai pentru a arăta tuturor ce îi aşteaptă dacă vor face aceeaşi greşeală, iar britanicilor ce greşeală au făcut şi cât îi costă dacă nu îşi revin.
Au început presiunile
Deja au apăru tpresiuni şi ameninţări la adresa Marii Britanii. Se vehiculează chiar destrămarea Regatului Unit al Marii Britanii deoarece şi Irlanda de Nord, au votat rămânerea în UE şi guvernele susţin că vor fi nevoite să respecte această decizie, dar în fapt nu pot face asta fără un referendum pe acest subiect. Chiar dacă Scoţia are deja un rezultat pe acest subiect, decizia finală încă nu a fost luată. Dar aceste pericole vor fi mult discutate acuma, pentru a arăta englezilor ce vor pierde dacă nu revin asupra deciziei.
Pe de altă parte Spania, care fără banii UE ar muri de foame repune în discuţie soarta Gibraltarului, anunţând că cetăţenii englezi din Gibraltar au votat în proporţie de 95% rămânerea în UE deci se va pune problema suveranităţii Spaniei, dacă locuitorii vor dori să rămână în UE, după modelul scoţian.
Şi asta nu e totul, au început presiunile şi insinuările privind industria … fotbalistică, ştiindu-se că echipele de fotbal englezeşti au foarte mulţi comunitari iar succesele echipelor lor în Europa se datorează în mare măsură și acestor jucători. Au început … jocurile şi pe plan fotbalistic, pe de o parte cluburile engleze fiind ameninţate cu “defrişarea”, pe de altă parte jucătorii comunitari fiind ameninţaţi că vor rămâne fără serviciu în Anglia dacă se pune în aplicare rezultatul referendumului.
Aceeaşi pisică li se arată tuturor celor care sunt veniţi din Europa şi lucrează în Anglia, fără a li se spune totuşi că în UE sau nu, Anglia are un sistem juridic sănătos, că drepturile omului sunt respectate cu stricteţe încă înainte de intrarea în UE, că un contract este un contract și nimeni nu riscă să anuleze sau să încalce prevederile acestor contracte atâta timp cât sunt valabile, aşa că nu trebuie să fie îngrijoraţi că de mâine gata, au rămas fără job.
Toate aceste presiuni şi insinuări, ameninţări mai mult sau mai puţin mascate însă, ne arată ce face UE, marea democraţie europeană, conducerea de la Bruxelle pentru a-şi apăra hegemonia, cât de parşivi pot deveni cei care pretind că apără drepturile omului, inclusiv dreptul la vot, atunci când le sunt ameninţate poziţiile şi privilegiile. Cine are ochi de văzut să vadă. Sub acest aspect, votul britanicilor este o bună oportunitate pentru toţi cei care au intrat, sau vor să intre în UE de a vedea ce îi aşteaptă dacă îşi vor supăra actualii sau viitorii stăpâni.
Nu este exclus să asistăm la mișcări de stradă împotriva Brexit în interiorul Regatului Unit sau și în alte țări, pe modelul Euromaidanului, că doar avem experiență și este ”democratic”, poate chiar conflicte deschise între tabere, pentru că Statele Unite ale Europei nu vor accepta înfrângerea, dar nici SUA nu vor accepta să cedeze prea ușor. Până la urmă se va da la pace, se vor pune condiții,se va negocia și totul va fi bine. Numai că până acolo valutele vor fluctua bine dirijate cât să umple conturile băncilor.
În rest, ieşirea Angliei din UE va fi o bună ocazie pentru unii şi alţii de a însăila scenarii, de a prezice apocalipse, de a-şi susţine campanii electorale, de a face rating sau câştiga popularitate. Un lucru este clar, de profitat de pe urma acestui vot vor profita cele două superputeri, SUA şi Rusia, care se văd mai puţin ameninţate, cel puţin teoretic, deşi ieşirea Angliei din UE nu înseamnă război cu Germania şi nici abandonarea proiectelor comune sau a strategiei de apărare. Numai că da, Germania este acuma mai slabă în faţa SUA şi toată lumea ştie divergenţele la nivel strategic şi militar dintre Angela şi Obama. Este posibil ca ieşirea Angliei să ducă la o apropiere şi mai mare a lui Merkel de Putin dar sunt convins că numai la nivel diplomatic sau economic se vor întări relaţiile. Deci practic ieşirea Angliei din UE ar ajuta .. potenţialii adversari ai Germaniei, cea care dirijează politica UE. Am văzut ce a decis populaţia, acuma rămâne să vedem ce decid Lorzii.
SOURCE
ion_pribeagu- Mesaje : 174
Data de înscriere : 15/02/2013
Basescu pentru noi este baba Vanga doi : BREXIT? IMPOSIBIL!
Scris de Admin Sam Iun 25, 2016 11:18 pm
BREXIT? IMPOSIBIL!
Încrîncenaţi în bătălia lor pentru voturi, politicienii britanici au dus iresponsabilitatea până la limita la care şi-au împins propriul popor să se pronunţe printr-un referendum asupra unui subiect pe care nu avea cum să-l înţeleagă. Şi poporul a votat cum a priceput el.
În aceste condiţii, rezultatul referendumului a aprins fitilele a două bombe. Şi anume :
1. Prima este legată de faptul că, ştiind consecinţele, va trebui găsit un guvern al Majestăţii Sale care să activeze articolul 50 din Tratat şi să ceară în scris ieşirea Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord din Uniunea Europeană. Vreau să văd politicianul care va semna cererea. Personal, cred că acela care va face acest lucru va putea fi declarat, fără dubii, ca fiind cel mai inocent om din lume, dacă nu cumva, va fi declarat trădător de ţară.
2. A doua bombă este legată de faptul că, dacă cererea de ieşire va fi cumva semnată de un iresponsabil, în timp ce acesta va fi în drum spre Bruxelles spre a depune cererea pe masa UE, în Regat, se va declanşa procesul de separare a Scoţiei şi Irlandei de Nord, care au optat pentru rămînerea în UE.
Concluzia este că nimeni nu va semna ieşirea Regatui Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord din Uniunea Europeană.
Deci, BREXIT? IMPOSIBIL!
PS – Oricum, referendumul a lăsat o naţiune profund divizată.
Admin- Admin
- Mesaje : 10860
Data de înscriere : 05/11/2012 -
Indiciile care arată că de fapt EUROSCEPTICII NU vor Brexit
Scris de Admin Sam Iun 25, 2016 11:20 pm
ANALIZĂ: Parlamentul britanic poate bloca ieşirea din UE. Indiciile care arată că de fapt euroscepticii nu vor Brexit
Majoritatea membrilor Parlamentului britanic cred că ieşirea din Uniunea Europeană ar fi o catastrofă, astfel că ar putea bloca iniţiativa în pofida rezultatelor referendumului, care nu are caracter obligatoriu, existând semnale că Londra ar vrea de fapt un statut extrem de special în relaţia cu UE.
"Mulţi membri ai Parlamentului cred că părăsirea Uniunii Europene ar fi o catastrofă pentru Marea Britanie şi vor fi tentataţi să blocheze rezultatului referendumului", notează editorialistul Matthew Parris, în cotidianul britanic The Times.
Doar "circa 160 dintre cei 650 de parlamentari aleşi în 2015 vor ieşirea Marii Britanii din UE. Majoritatea membrilor Camerei Comunelor cred că ieşirea din UE ar fi o eroare. Mulţi cred că ar fi o eroare foarte gravă, iar cei care cred că ar fi o catastrofă nu sunt puţini. În acest context, experimentul nostru privind democraţia directă tinde să se lovească de tradiţia democraţiei reprezentative ca un asteroid gigant de Lună", subliniază editorialistul The Times.
Teoretic, membrii Parlamentului britanic ar putea bloca ieşirea Marii Britanii din UE, dat fiind că aplicarea rezultatului referendumului nu este obligatorie din punct de vedere legal. Totuşi, este puţin probabil ca membrii Parlamentului să nu ţină cont de votul cetăţenilor, pentru că ar risca pierderea următoarelor alegeri legislative. Însă, pentru evitarea problemelor de legitimitate electorală, Marea Britanie ar putea organiza în 2017 alegeri parlamentare anticipate. Referendumul din 23 iunie nu are caracter obligatoriu din punct de vedere decizional, iar Parlamentul va trebui să adopte o serie de modificări legislative care ar permite ieşirea ţării din UE. Acordul de ieşire a Marii Britanii din UE va trebui ratificat de Parlament. Un vot împotrivă în Camera Lorzilor ori în Camera Comunelor ar bloca ieşirea din comunitatea europeană.
Există indicii că nici măcar liderii politici eurosceptici de la Londra nu vor neapărat ieşirea din Uniunea Europeană, ci mai degrabă reconfigurarea relaţiei Marii Britanii cu Blocul comunitar. "După anunţarea rezultatului referendumului, o declaraţie esenţială lipseşte: notificarea oficială adresată Uniunii Europene că Marea Britanie vrea să iasă din organizaţie, un pas automat care ar deschide calea negocierilor", comentează publicaţia online The Intercept.
Boris Johnson, unul dintre liderii grupului care a pledat pentru abandonarea Blocului comunitar, a temperat vineri tonul, spunând că Marea Britanie nu trebuie să se grăbească să părăsească UE. "Este esenţial să subliniem că nu este nevoie să ne grăbim" să părăsim UE, a spus, aparent surprinzător, Boris Johnson.
Dat fiind că mandatul popular a fost sintetizat într-o sintagmă simplă - «ieşirea din UE» - , ar părea bizar că Boris Johnson, care ar putea deveni prim-ministru, nu a făcut nicio referire la cel mai rapid mod de a iniţia procedura ieşirii din UE prin activarea imediată a Articolului 50. Aparent paradoxal, Boris Johnson a spus altceva: "Nu este necesar să activăm Articolul 50".
"Motivul ar putea fi că Boris Johnson are în minte cu totul altceva: ajungerea prin negocieri la un compromis care să permită Marii Britanii să menţină pentru cetăţeni şi companii majoritatea avantajelor apartenenţei la UE dar care să satisfacă dorinţa populară în sensul reducerii responsabilităţilor şi costurilor apartenenţei la comunitatea europeană", explică The Intercept.
În acest context, este necesar să ne amintim că Boris Johnson a sugerat în februarie, când a început să coordoneze campania pentru ieşirea din UE, că un vot în favoarea Brexit poate fi un instrument pentru a negocia nu neapărat părăsirea definitivă a Blocului comunitar, ci obţinerea unei noi relaţii, extrem de speciale, a Marii Britanii cu Uniunea Europeană. "Există o singură modalitate de a obţine schimbările de care avem nevoie, printr-un vot în favoarea ieşirii din UE, deoarece întreaga istorie a Uniunii Europene arată că liderii UE ascultă cu adevărat ce vrea populaţia doar când li se spune «nu». A venit vremea să încercăm să obţinem o nouă relaţie, prin care să reuşim să evităm aproape toate elementele supranaţionale", afirma Boris Johnson în februarie.
În al doilea rând, notează The Intercept, este extrem de important să se ţină cont de faptul că "britanicii au votat într-un referendum cu caracter consultativ, nu obligatoriu", astfel că Parlamentul şi Guvernul nu trebuie neapărat să aplice rezultatul.
Marea Britanie nu va putea rezista fără o relaţie profundă, la nivel politic, economic şi în materie de securitate, cu Uniunea Europeană. În plus, Statele Unite au avertizat Marea Britanie că va sta "la rând" pentru un acord comercial bilateral, pe primul loc fiind Uniunea Europeană. "În mod evident, preşedintele Barack Obama menţine ce a spus înaintea referendumului din Marea Britanie, nu există nicio schimbare de poziţie", a comunicat vineri purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Eric Schultz. Înaintea referendumului, Barack Obama avertiza că eventuala ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană ar afecta grav relaţiile comerciale cu Statele Unite. "Este corect să spunem că la un moment dat ar putea exista un acord comercial SUA-Marea Britanie, dar acest lucru nu se va întâmpla curând pentru că noi ne concentrăm pe finalizarea Acordului cu Uniunea Europeană. Marea Britanie riscă să ajungă la capătul rândului, nu pentru că nu am avea o relaţie specială, ci din cauza impactului major al unui acord comercial de acest tip; este mai eficient să avem un acord pentru acces pe o piaţă mare, în care sunt multe ţări, decât să semnăm acorduri bilaterale mici", afirma Obama în aprilie, referindu-se la Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP).
Marea Britanie a devenit membră a comunităţii europene în anul 1973, având o serie de beneficii economice şi politice de pe urma apartenenţei la UE. În plus, Marea Britanie a avut permanent un statut privilegiat în Uniunea Europeană, refuzând să devină membră a zonei euro şi a Spaţiului de circulaţie fără frontiere Schengen. De aproape zece ani, Marea Britanie a optat să facă excepţie şi de la aplicarea Cartei UE pentru Drepturi Fundamentale, astfel că instanţele britanice nu au ca referinţă cadrul juridic european. De asemenea, Londra are un statut special şi în privinţa contribuţiilor la bugetul comunitar. În contextul crizei economice şi financiare din zona euro şi pe fondul imigraţiei, Marea Britanie a început, de câţiva ani, să formuleze solicitări pentru avantaje suplimentare în relaţia cu Uniunea Europeană. Premierul David Cameron a obţinut, în februarie, un nou "statut special" al ţării în Uniunea Europeană.
Admin- Admin
- Mesaje : 10860
Data de înscriere : 05/11/2012 -
Efectele Brexit-ului Marea Britanie a pierdut în 8 ore cât a contribuit 15 ani la bugetul UE
Scris de Admin Dum Iun 26, 2016 1:29 am
Vineri, în 8 ore, economia Marii Britanii a pierdut 350 de milliarde de lire sterline, sumă mai mare decât contribuția Regatului Unit la bugetul Uniunii Europene în ultimii 15 ani, a scris pe Twitter, Guy Verhofstadt, liderul Alianței Liberalilor și Democraților din Parlamentul European.
Numai în primele minute după anunțarea rezultatelor finale ale referendumului, de pe bursa londoneză au fost șterse 140 de miliarde de lire sterline din capitalizarea de piață, adică aproape cât valoarea ultimilor 10 ani de UE pentru Marea Britanie. Anul trecut, Regatul Unit a vărsat la UE 15 miliarde de euro. Conform Express.co.uk, principalul indice bursier al Marii Britanii, FTSE 100, care cuprinde cele mai mari companii listate pe piața de capital londoneză, a scăzut cu 9% imediat după deschidere.
De asemenea, lira sterlină s-a depreciate puternic, cu 12% față de ședința de joi, atingând cel mai scăzut nivel din 1985 încoace. Companiile listate pe bursele lumii au pierdut peste 2.000 de miliarde de dolari din valoarea lor de piață, susține Reuters.
În schimb, comercianții de aur din Londra raportează cerere în creștere pentru lingouri și monede, unii spunând că stocurile au ajuns foarte mici și că la magazine s-au format cozi. Guy Verhofstadt, fost premier belgian, a declarat la primele ore ale dimineții că europenii ar trebui să vadă acest rezultat ca o oportunitate de reformă a UE pentru că în mai multe state există plângeri legate de eficiența Uniunii.
Pentru liderul ALDE, noi, europenii, trebuie să profit, de această ocazie pentru a deschide dezbatere privind viitorul UE și să încercăm să creăm o Uniune Europeană adevărată, transparentă, eficientă și mai puțin tehnocrată. “Din păcate, nu am învățat nimic de la voturile din 2005 (când Parlamentul European a aprobat aderarea României și Bulgariei la UE, n.r.).
Am continuat cu o Comisie Europeană imensă, cu 28 de protofolii, deși noi nu avem nevoie de așa ceva. Ceea ce doresc acum este să avem o Uniune Europeană mai mică, dar mult mai eficientă și mai democratic. Dacă nu, în mai multe state politicienii eurosceptici vor cere la rândul lor referendumuri pentru ieșirea din UE”, a spus politicianul belgian.
Admin- Admin
- Mesaje : 10860
Data de înscriere : 05/11/2012 -
O EUROPĂ DIN CE ÎN CE MAI GERMANĂ
Scris de Admin Dum Iun 26, 2016 3:05 am
Cele şase ţări fondatoare ale construcţiei europene – Franţa, Germania, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg – şi-au dat întâlnire, prin miniştrii lor de Externe, sâmbătă 25 iunie, la Berlin. Au fost chemate la ordine, cum ar veni. Ordnung und Disziplin. „Sunt sigur că aceste state vor transmite mesajul că nu vom lăsa pe nimeni să ne ia Europa noastră.” S-a exprimat involuntar expresiv ministrul de Externe german, Frank-Walter Steinmeier. Europa noastră ? Europa noastră germană, de fapt. Cine să le ia Europa, lor, ţărilor fondatoare ? Marea Britanie ? Dar Marea Britanie tocmai le-a părăsit. Statele Unite ale Americii ? Dar SUA şi NATO tocmai îşi pierd o parte substanţială de influenţă în Europa după Brexit. În favoarea cui ? În favoarea Germaniei, bineînţeles.
Reacţiile la cald după anunţarea Brexit-ului ale conducătorilor UE – Jean-Claude Juncker, Martin Schulz, Donald Tusk – au fost violente şi destul de penibile. Toţi trei şi-au manifestat în forţă şi neglijent parti-pris-ul german. Cine i-a pus pe toţi trei în acele funcţii ? Din nou deci, Ordnung und Disziplin. Nu altfel s-a manifestat şi prim-ministrul nostru fals tehnocrat dar autentic funcţionar bruxellez, Dacian Cioloş. Putea el să procedeze altfel după ce i-a ţinut trena, în calitate de consilier special, lui Jean-Claude Juncker la Bruxelles ? Cei trei n-ar fi trebuit să se gândească la o demisie dacă ieşirea Marii Britanii din UE ar fi considerată sincer un eşec al organizaţiei, cum şi este, de altfel, cu toată evidenţa ? Iar guvernul tehnocrat de la Bucureşti, ivit din spuma toxică a Comisiei bruxelleze, n-ar trebui înlocuit urgent cu un guvern tehnocrat naţional sau cu un guvern politic de largă reprezentare naţională ?
Cea mai importantă întrebare la care au trebuit să răspundă locuitorii Regatului Unit, deşi ea nu se găsea pe buletinele de la referendum, a fost : „Vreţi să vă conducă în următoarea sută de ani Germania, cu sprijin francez necondiţionat ?” Să ne amintim că bravul popor britanic a avut enorm de pătimit în două războaie mondiale de pe urma nebuniei nemţilor. Pe care i-au şi bătut până la urmă. Ar fi putut britanicii să răspundă „da” ?!
Desigur, se pune întrebarea de ce David Cameron i-a pus pe conaţionalii săi în faţa unei asemenea dileme. David Cameron pare să-şi fi jucat o carte personală, egoistă, ca şi Jacques Chirac în Franţa în 1997, când acesta a dizolvat Parlamentul, condus de o majoritate de dreapta, ca şi el, dar care nu era „a lui”. Cameron a anticipat că, după şase ani de guvernare, ar avea nevoie de o mare lovitură ca să se poată menţine la putere. Oricum, autoritatea lui, mai ales în sânul partidului conservator, era pe ducă. A pierdut şi el şi va pleca puţin mai repede decât era prevăzut.
Istoria Europei a prins viteză, schimbările sunt incalculabile şi greu de descris în puţine cuvinte, dar ele erau uşor de prevăzut şi chiar au fost prevăzute : „Deşi au fost puşi la colţ destul de brutal de Putin cu anexarea Crimeii, americanii au totuşi o altă spaimă, mai profundă, aceea că ar putea vedea Germania eliberându-se complet din sfera lor de influenţă. Citind Marele eşichier, cartea lui Brzezinski, operă majoră pentru a pricepe diplomaţia actuală, veţi înţelege că puterea americană de după război se bazează pe controlul asupra celor doi mari poli industriali ai Eurasiei : Japonia şi Germania. Criza economică ne-a arătat Casa Albă neputincioasă în a convinge Berlinul să abandoneze politicile de austeritate, să schimbe politica monetară a euro şi, în general, să ia parte la dispozitivele de relansare economică mondială. Adevărul de nespus este că astăzi Statele Unite au pierdut controlul Germaniei şi că americanii urmează Germania în Ucraina pentru ca asta să nu se vadă… Reculul puterii americane devine cu adevărat îngrijorător. Washingtonul e în stare de şoc după ce Mosulul (Irak) a fost cucerit de jihadişti. Stabilitatea lumii n-ar mai depinde deci doar de puterea americană. O să formulez o ipoteză surprinzătoare. Europa devine instabilă, în acelaşi timp rigidă şi aventuristă.” Marele intelectual european Emmanuel Todd spunea toate acestea deja în 2014 (interviu acordat site-ului atlantico.fr la 16 iunie 2014). Ce ar mai fi de adăugat ?
Următoarea mutare importantă care va schimba definitiv şi major cursul istoriei ar fi ieşirea Franţei din UE. Care poate să fie mult mai aproape decât o văd propagandiştii de toate culorile. Pentru că Franţa e de multe luni în stradă, se găseşte deja într-o stare revoluţionară, foarte probabil fără întoarcere. În plus, împotriva tuturor panglicilor despre prietenia franco-germană, Franţa, prin uriaşa sa civilizaţie maritimă, e mult mai apropiată de Marea Britanie şi de SUA, puteri maritime, decât de eterna sa rivală continentală, Germania.
Geopolitica ar fi o ştiinţă inventată de anglo-americani din spaima unirii în Eurasia a celor două mari puteri de uscat, Germania şi Rusia. De ce ţi-e frică nu scapi. Pentru împlinirea coşmarului anglo-american, naşterea marelui imperiu eurasiatic (german, de fapt), mai lipseşte doar ieşirea (sau scoaterea) Franţei din UE. Marine Le Pen, prietena lui Vladimir Putin, nu e nici pe departe cea mai importantă piesă din puzzle-ul intern francez care doreşte părăsirea UE. Actualul faliment neoliberal al stângii franceze netezeşte calea unor suveranişti de stânga şi de dreapta. La întrebarea pusă de Cameron britanicilor (ieşim sau ramânem ?), francezii ar răspunde la un eventual Frexit cu mult mai multe procente pentru ieşire. În felul lor, au făcut-o deja în 2005 refuzând Constituţia europeană. Moneda euro – de fapt, vechea marcă germană – nu le-a adus francezilor decât pagube.
Ce va face România dacă se va regăsi, într-un viitor nu prea îndepărtat, în sandvişul germano-rus ? Nimeni nu e astăzi în stare să avanseze nici cea mai vagă ipoteză, deşi avem experienţa referendumului din 2012, când cele 7,4 milioane de voturi împotriva lui Traian Băsescu au fost cu totul ignorate la Berlin şi a rămas cum au vrut ei, iar petrolul şi alte bogăţii ale subsolului au fost trecute germanilor mai mici, austriecii, care, după ce ne-au luat şi cea mai mare bancă, ne şi măcelăresc neobosit pădurile, cu complicitatea unei clase politice băştinaşe incompetentă şi trădătoare. O Europă germană ruptă de Marea Britanie şi de SUA, dar asociată cu Rusia cea înarmată până în dinţi şi cu resurse naturale inepuizabile (petrol, gaze, apă, pământ) ne poate fi nouă, românilor, fatală, mergând până la împărţirea teritoriului între cele două mari puteri euroasiatice. (Petru Romoşan)
Admin- Admin
- Mesaje : 10860
Data de înscriere : 05/11/2012 -
Subiecte similare» Lecția Brexit (I-II -III).
» BREXIT – A New Dimension – New Hope for Europe
» Israel Should be Deeply Disturbed by the Brexit Vote
» Apocalipsa după Brexit şi insolenţa duducăi Margareta Duda!
» BREXIT – A New Dimension – New Hope for Europe
» Israel Should be Deeply Disturbed by the Brexit Vote
» Apocalipsa după Brexit şi insolenţa duducăi Margareta Duda!
Pagina 1 din 1
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum|
|
|