Un nou "război informaţional" în Europa Germania şi imigranţii: Cum să ajungi şi minoritar, şi xenofob în propria ta ţară

Scris de **Admin** Mier Oct 26, 2016 12:08 am

http://www.cotidianul.ro/germania-si-imigrantii-cum-sa-ajungi-si-minoritar-si-xenofob-in-propria-ta-tara-290132/

&

PE BLOG :

http://amavut.blogspot.ro/2016/10/un-nou-razboi-informational-in-europa.html

În urmă cu un an, la apogeul crizei migranţilor, în Germania au izbucnit violenţe în centrele de primire, dar şi între refugiaţi şi germani. Atunci, în orasul Kassel, în landul Hesse, a avut loc un protest împotriva deciziei autorităţilor de a instala adăposturi pentru refugiaţi în localitate. Răspunsul preşedintelui regiunii Kassel a fost la acel moment că nemulţumiţii “sunt liberi să plece din Germania”.

După un an, presa germană observa o tendinţă în statisticile federale – tot mai mulţi germani îşi părăsesc ţara, în special cei cu un nivel înalt de educaţie. Au plecat 138.000 de germani în 2015, iar în 2016 se aşteaptă ca numărul acesta sa crească. Die Welt a scris că în ultimii zece ani au plecat din ţară peste 1,5 milioane de germani. Desigur, statisticile nu explică raţiunile din spatele acetor decizii de a părăsi Germania, însă nu puţine sunt vocile care vorbesc despre faptul că o anumită categorie de germani încep să dea o replică în acest fel politicii porţilor deschise pentru imigranţi aplicataă de cancelarul Angela Merkel.

"Noi, refugiaţii, nu vrem să trăim în aceeaşi ţară cu voi!"

De altfel, invitaţia făcută de preşedintele regiunii Kassel în urmă cu un an este reluată, de data aceasta chiar de un tânăr imigrant sirian de 18 ani, care a publicat un articol pe un blog din Germania cerându-le autohtonilor care nu suporta diversitatea să-şi părăsească ţara. Articolul a fost publicat apoi de Der Freitag.

“Noi, refugiaţii... suntem sătui de cetăţenii revoltaţi. Insultă şi se agită ca nebunii... Mereu apar asemenea insulte din partea unor şomeri rasişti care îşi petrec timpul pe internet şi aşteaptă până când apare acolo un articol despre refugiaţi. Apoi încep să scrie comentarii neruşinate.

Hei, cetăţeni revoltaţi şi şomeri de pe internet. Cât de educaţi sunteţi voi? Cât timp veţi mai continua să distorsionaţi adevărul? Ştiţi că nu faceţi decât să spuneţi minciuni în fiecare zi? Ce aţi fi făcut dacă eraţi în locul refugiaţilor? Ei bine, aţi fi fugit de acolo!

Noi refugiaţii nu vrem să trăim în aceeaşi ţară cu voi. Puteţi pleca din Germania, dacă trebuie. Şi vă rog să luaţi cu voi şi Saxonia, şi Alternativa pentru Germania.

Germania nu este pentru voi, de ce staţi aici? De ce nu plecaţi în altă ţară? Dacă aceasta este ţara voastră, dragi cetăţeni revoltaţi, atunci purtaţi-vă normal. Altfel, puteţi pleca pur şi simplu din Germania şi să vă căutaţi o altă casă. Plecaţi în America la Donald Trump, lui îi va plăcea foarte mult de voi. Ne-am săturat de voi!”

Acest articol este semnat de Aras Bacho, care spune că este un sirian de 18 ani. A fost publicat şi de Huffingtonpost Germania, dar a fost retras la scurt timp.

"Cred că este ruşinos că în Germania evreii trebuie să se teama din nou că sunt evrei"

Avem de-a face cu un adevărat „război informaţional” pe tema imigranţilor în presa germană. Se vorbeşte despre „troli” şomeri şi frustraţi care lovesc în imigranţi, iar pe de altă parte avem o semnătură precum Aras Bacho care loveşte, la cei 18 ani ai săi, în „germanii revoltaţi”. Mai departe, să urmărim cele scrise de un anonim pe un site antisistem.

Presa germană a scris si despre perspectiva germanului “revoltat”, aşa cum a făcut-o site-ul Politicallly Incorrect când a publicat o scrisoare a unui german ce a ales să-şi părăsească ţara.

“Am plecat din ţara în urmă cu câteva luni. Decizia nu a urmărit profitul economic, ci în primul rând s-a datorat nemulţumirii legate de actualele condiţii sociale şi politice din patrie. Cu alte cuvinte, cred că eu, şi mai cu seama copilul meu, am putea avea o viaţă mai bună în altă parte. “Mai bine” înseamnă pentru mine în special o viaţă liberă, autodeterminare şi venituri decente din punct de vedere al impozitării.

Nu vreau să trag pur şi simplu uşa după mine şi să plec. Vreau să explic în mod constructiv de ce am plecat din Germania.

1. Cred că locul islamului nu este în Germania. Îl văd ca pe o entitate străină care a adus Vestului mai degrabă probleme decât beneficii. După părerea mea, mulţi adepţi ai acestei religii sunt necivilizaţi, dificili şi dispreţuiesc Germania. În loc să oprească islamizarea Germaniei (şi dispariţia culturii şi a libertăţii noastre), cei mai mulţi politicieni se pare că sunt axaţi pe realegere lor şi de aceea ignoră sau bagatelizează problema islamului.
2. Cred că străzile Germaniei sunt mai puţin sigure decât ar trebui să fie, având în vedere nivelul nostru financiar, legal şi tehnologic.
3. Cred că UE are un deficit democratic care îmi limitează influenţa democratică, de cetăţean.
4. Cred că imigraţia produce schimbări mari şi ireversibile în societatea germană. Sunt revoltat că asta se întâmplă nu cu aprobarea directă a cetăţenilor germani, ci aşa cum voi le dictaţi cetăţenilor germani şi generaţiei viitoare.
5. Cred că presa germană renunţă tot mai mult la imparţialitate şi că libertatea de expresie în această ţară s-a limitat.
6. Cred că în Germania leneşii sunt lăudaţi, iar cei harnici sunt năpăstuiţi.
7. Cred că este ruşinos că în Germania evreii trebuie să se teama din nou că sunt evrei."

Hei?! Suntem în Germania!

La fel ca şi în anumite medii din alte societăţi occidentale, germanii au început să observe că integrarea despre care vorbesc liderii politici începe să se producă, dar în sens invers. Ziarul munchenez Tageszeitung a publicat în această lună o scrisoare din partea unei mame care a decis să părăsească oraşul din cauza imigranţilor. Scrisoarea este adresată primarului din Munchen de catre “Anna”. În războiul informaţional al migraţiei, urmează şi poziţia unui cetăţean german înstărit, o replică la acuzele aduse arhetipului „şomerului” şi „needucatului” rasist vizat de „Aras Bacho”.

“Vreau să vă scriu azi o scrisoare de adio în care să explic de ce eu şi familia mea am decis să plecăm din oraş, deşi poate nimănui nu-i pasă de asta.

Am 35 de ani şi locuiesc aici cu soţul meu şi cu cei doi copii într-o casă scumpă cu parcare. Deci se poate spune că suntem foarte bine din punct de vedere al standardelor din Munchen. O ducem bine, avem mult spaţiu şi un parc în apropiere. De ce ar pleca familia mea din acest oraş?

Presupun că copiii dumneavoastră nu folosesc facilităţile publice, nu folosesc transportul în comun, nu merg la şcolile publice şi nu merg nici în “zonele cu probleme”. Presupun că dumneavoastră şi alţi politicieni rareori călcaţi pe aici.

Deci, într-o luni dimineaţa am mers la un mic dejun cu doamnele din vecini, eveniment sponsorizat de primărie. Aici m-am întâlnit cu 6-8 mame, unele împreună cu copiii. Toate purtau văl şi niciuna nu vorbea în germană. Organizatorii evenimentului mi-au spus imediat că probabil îmi va fi greu să mă integrez (sunt fix cuvintele lor!!!). Ar trebui să spun că sunt nemţoaică. Vorbesc fluent această limbă şi nu port batic musulman. Aşa că am zâmbit puţin şi am spus că voi încerca să mă integrez. Din păcate, am adus un salam şi un sandwich cu carne la micul dejun. Prin urmare am avut şanse şi mai reduse de integrare.

Nu am putut să vorbesc deloc limba germană cu niciuna dintre femeile care au venit acolo, se presupune, pentru integrare. Niciuna nu părea să-şi dorească asta. Organizatorii nu au mai insistat să se vorbeasca în germană şi femeile, care păreau să facă parte dintr-un grup turco-arab, au urmărit practic doar să profite de acea încăpere.

Apoi am întrebat despre masa în familie... Mi s-a spus că aceasta se va ţine în două încăperi separate – una pentru bărbaţi şi alta pentru femei. Am crezut la început că e o glumă proastă. Din păcate nu a era...

Deci, impresia mea despre aceste evenimente care promovează integrarea este mizerabilă. Nu are loc o interacţiune!!! Cum de primăria tolerează aşa ceva? În opinia mea, întregul concept trebuie regândit... Mi s-a spus că nu am voie să pun carne de porc în pachetele copiilor mei!!! Hei?! Suntem în Germania!

Pe scurt, condiţiile pe care le văd aici mă fac să simt că nu mai sunt dorită. Că familia noastră nu se potriveşte aici. Soţul meu spune uneori că parcă am fi cea mai mare minoritate, dar care nu are niciun lobby. Pentru fiecare grup există câte o instituţie, un interes public, dar pentru noi, heterosexuali căsătoriţi cu doi copii, cu loc de muncă, fără handicap şi fără religie islamica, pentru oameni ca noi nu mai e niciun interes.

Când am spus la grădiniţa fiului meu că ne gândim să plecăm din oraş şi le-am spus şi motivele, am fost atacată dur de conducerea de acolo. Din cauza unor oameni ca noi, au spus ei, nu funcţionează integrarea, fix din cauză că ne mutăm copiii de la şcoala. Cel puţin alte două mame au devenit foarte agresive la adresa mea. Conducerea mi-as pus că sunt “xenofobă”.

Acesta este motivul pentru care oamenii ca mine îşi pierd răbdarea şi ajung să voteze cu alte partide... Pe bune, am mers prin toată lumea, am mai mulţi prieteni străini decât germani sşi nu am nicio prejudecată sau o aversiune legată de originea oamenilor. Am văzut lumea şi ştiu că modul în care se face integrarea la noi îi va face şi pe alţii să ajungă la aceeaşi concluzie ca şi mine: fie ne trimtem copiii la şcoli şi grădiniţe private, fie ne mutăm în alte comunităţi. Ei bine, la revedere!!!!!!!”.

CĂLIN MARCHIEVICI