Și totuși, dezvăluirile lui Ghiță sunt plauzibile (I -II)

Scris de **Admin** Vin Ian 13, 2017 10:25 pm

Și totuși, dezvăluirile lui Ghiță sunt plauzibile (I)

http://www.cotidianul.ro/si-totusi-dezvaluirile-lui-ghita-sunt-plauzibile-i-294452/

&

http://nosceteip.blogspot.ro/2017/01/si-totusi-dezvaluirile-lui-ghita-sunt.html

În perioada 2010-2013 am prezentat în Senat o serie de declarații politice în care am arătat că în România s-a constituit un grup infracțional organizat la cel mai înalt nivel statal, ai cărui principali reprezentanți sau susținători erau președintele în funcție, Traian Băsescu, șeful operativ al SRI, generalul Florian Coldea, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Laura Codruța Kovesi, președintele ANAF, Sorin Blejnar, președintele ANRP, Crinuța Dumitrean, secretarul general și apoi președintele Agenției Naționale de Integritate, Horia Georgescu ș.a.

În declarațiile politice intitulate „Laura Codruța Kovesi, procuror general din milă și mită portocalie“ și „Generalul Coldea, câinele de pradă al democrației“, am prezentat modul clientelar de promovare a acestora, acțiunile de poliție politică și abuzurile procesuale în care au fost implicați și am solicitat, în premieră în România, anchetarea și chiar arestarea acestora, în vederea salvării democrației și a statului de drept. Am spus de atunci că au devenit evidente imixtiunea SRI în justiție, transformarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a Direcției Naționale Anticorupție în anexe ale SRI și transformarea Laurei Codruța Kovesi într-un instrument al generalului Florian Coldea.

Aserțiunile mele au început să se confirme în ultimii ani prin arestarea și trimiterea în judecată, pentru infracțiuni de constituire de grup infracțional organizat și de corupție, a mai multor reprezentanți ai grupului susmenționat, ca Sorin Blejnar, Crinuța Dumitrean și Horia Georgescu.

„Există dovezi (...) că anchetele sunt folosite pentru reglări politice de conturi”

Implicarea DNA și SRI în acțiuni de poliție politică și în abuzuri procesuale a fost relevată într-un mod tranșant, într-un interviu acordat în luna martie 2016 de către fostul șef al US Secret Service pentru Europa de Est, Darren White, care a activat timp de cinci ani la București, perioadă în care a avut ocazia să cunoască modul de operare a instituțiilor de forță din România. Darren White a afirmat, în esență, că are serioase îndoieli cu privire la legitimitatea anchetelor DNA și DIICOT, pentru că majoritatea țintelor lor sunt politice și de obicei sunt represalii din cauza politicii, atunci când persoanele anchetate au deranjat un alt politician sau un alt broker al puterii. Fostul șef al Secret Service la București a remarcat că structurile de parchet, ca DNA și DIICOT, și serviciile secrete, SRI și SIE, sunt deseori folosite în scopuri politice, și nu pentru a face ceea ce trebuie să facă prin construcția lor.

Zilele trecute a fost dat publicității un raport internațional devastator pentru binomul DNA – SRI, care dărâmă mitul luptei anticorupție din România. Este primul raport critic de la înființarea DNA și a fost întocmit de cunoscutul think tank britanic The Henry Jackson Society, a cărui credibilitate și a cărui imparțialitate nu pot fi puse în discuție, fiind constituit din profesori de la prestigioasa Universitate Cambridge. Acest raport concluzionează că „există dovezi clare că anchetele sunt folosite pentru reglări politice de conturi, că procurorii acționează în complicitate cu guvernul, că asupra judecătorilor se fac presiuni pentru a avea o rată ridicată a condamnărilor, că serviciile de informații interne, lucrând sub acoperire, manipulează sistemul judiciar și că abuzurile în timpul proceselor au devenit obișnuință“. Ca urmare, se apreciază că standardele drepturilor omului sunt în mod regulat violate, inclusiv dreptul la un proces corect și cel al prezumției de nevinovăție. Persoanele arestate au fost nevoite să defileze încătușate prin fața presei, rudele suspecților au fost amenințate cu acuzarea, suspecților li s-a oferit imunitate pentru implicarea cuiva mai important, iar dovezile au fost în mod sistematic divulgate către media.

Ghiță, în relații apropiate și cu George Maior

Raportat la afirmațiile fostului șef al Secret Service la București și la concluziile raportului întocmit de The Henry Jackson Society, dezvăluirile făcute de fostul deputat Sebastian Ghiță în ultimele două săptămâni par credibile în cea mai mare parte, acestea confirmând rolul malefic al șefilor binomului DNA – SRI, Laura Codruța Kovesi și Florian Coldea, în alegerea țintelor și în controlul justiției, presei și mediului de afaceri. Dezvăluirile lui Sebastian Ghiță zdruncină serios binomul DNA – SRI, în contextul în care acesta a fost un apropiat al lui Kovesi și Coldea. Ghiță spune că a avut zeci și sute de întâlniri cu cei doi, îndeosebi în locații ale SRI, precum și că a petrecut mai multe vacanțe cu generalul Coldea. Luni seară Ghiță a prezentat dovada video a unei întâlniri cu Coldea. Ce nu a spus Ghiță până în prezent este că a fost în relații apropiate și cu fostul director al SRI George Maior. Un fost șef al structurii de contrainformații din SRI Prahova mi-a mărturisit, în cursul anului 2015, că Sebastian Ghiță făcea vizite frecvente la domiciliul lui George Maior din București, unde, de exemplu, ducea de două ori pe săptămână profesori de la Ploiești pentru a-i medita copiii.

Negările țâfnoase ale lui Kovesi nu mai pot convinge

După aproape două săptămâni de tăcere, procurorul-șef al DNA a adoptat o atitudine defensivă și vagă față de afirmațiile lui Ghiță, limitându-se să susțină că nu comentează declarațiile unui inculpat fugar, care are mai multe dosare, unele în instrumentarea DNA, unele deja trimise în judecată. Eschivele și negările țâfnoase ale lui Kovesi nu mai pot convinge. Mai în toamnă, Kovesi a negat orice întâlnire cu inculpatul Sebastian Ghiță, dar ulterior au fost confirmate două întâlniri cu acesta de către doi martori oculari: fostul premier Victor Ponta (întâlnirea din podgoria lui Ghiță) și fostul premier Vasile Dîncu (întâlnirea de la Sinaia, la care s-a cântat melodia „La Chilia-n port“, varianta pentru statul de drept). De altfel, după interviul acordat anul trecut de Darren White, Kovesi a negat că s-ar fi întâlnit și ar fi discutat cu fostul șef al Secret Service la București, dar ulterior acesta a postat mai multe fotografii în care cei doi apar chiar în ipostaze mai tandre.

Dosarul lui Vântu, măsluit

Personal, consider că cele mai plauzibile și mai ușor de dovedit sunt dezvăluirile lui Sebastian Ghiță cu privire la modul în care a fost măsluit dosarul de șantaj al fostului patron al Realitatea TV Sorin Ovidiu Vântu, după ce ar fi fost contactat și instruit de Laura Codruța Kovesi, pe atunci procuror general al României, pentru a-l distruge pe acesta în vederea preluării și folosirii postului de televiziune pentru sistem, pentru mai-marii zilei. Este de reținut că în perioada aceea, respectiv în anul 2011, când regimul băsist se afla la apogeu, Realitatea TV a făcut o serie de dezvăluiri deranjante privind implicarea fostului președinte Traian Băsescu și a șefei sale de cabinet, Elena Udrea, în cazul ALRO și despre implicarea unui alt apropiat al șefului statului, fostul președinte al ANAF Sorin Blejnar, în afacerile de corupție din vămi și în contrabanda cu carburanți, țigări, legume și fructe. Ghiță mărturisește acum că Laura Codruța Kovesi a făcut presiuni asupra sa pentru a veni cu denunțuri și date pe care să le interpreteze, instruindu-l cum să conducă discuțiile cu Vîntu, astfel încât să pară șantaj, amenințare.

După interviul acordat anul trecut de Darren White, Kovesi a negat că s-ar fi întâlnit și ar fi discutat cu fostul șef al Secret Service la București, dar ulterior acesta a postat mai multe fotografii în care cei doi apar chiar în ipostaze mai tandre.

Procurorii, între obediență și celeritate

Sebastian Ghiță a prezentat și două probe în sprijinul susținerilor sale: denunțul formulat împotriva lui Sorin Ovidiu Vîntu, pe care l-a transmis pe adresa de e-mail a Ministerului Public, și procesul-verbal în care au fost consemnate seriile bancnotelor din suma de 150.000 de euro pe care a oferit-o lui Vîntu. În acest caz, abuzul în serviciu și represiunea nedreaptă sunt evidențiate de modul în care a fost înregistrat denunțul formulat de Sebastian Ghiță și de modul în care a fost instrumentat dosarul în care Sorin Ovidiu Vîntu a fost arestat și condamnat pentru șantaj. Denunțul a fost înregistrat, deși nu îndeplinea majoritatea condițiilor din Codul de Procedură Penală în vigoare la data respectivă (condiții menținute, de altfel, și în noul Cod), care statua că acesta trebuie să cuprindă numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea și domiciliul denunțătorului, descrierea faptei care formează obiectul plângerii, indicarea făptuitorului, dacă este cunoscut, și a mijloacelor de probă. Denunțul lui Ghiță nu conține codul numeric personal și domiciliul său, nu este semnat și este transmis de pe o adresă de e-mail care nu conține numele și prenumele sale. Denunțul lui Ghiță nu indică niciun mijloc de probă, iar fapta sa este descrisă generic, în trei fraze, fără indicarea circumstanțelor de timp, loc și mod de săvârșire. Cunosc multe cazuri în care diverse unități de Parchet, inclusiv Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, au restituit sau au arhivat denunțuri penale pentru că nu conțineau codul numeric personal al denunțătorului sau pentru că fapta era descrisă generic ori pentru că nu erau indicate mijloace de probă. Cu toate că nu îndeplinea majoritatea condițiilor de valabilitate, caz probabil singular, denunțul lui Ghiță a fost înregistrat a doua zi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Interesant este și faptul că denunțul a fost transmis într-o zi nelucrătoare, respectiv într-o duminică după-amiază. După patru zile a fost constituit dosar penal, care a fost instrumentat cu celeritate maximă de procurorul Marius Iacob, șeful Secției de urmărire penală și criminalistică, promovat ulterior adjunct al procurorului general Laura Codruța Kovesi. După o lună și jumătate de la formularea denunțului de către Ghiță, Sorin Ovidiu Vîntu a fost trimis în judecată pentru șantaj. Patru ani mai târziu, procurorul Marius Iacob a dovedit aceeași obediență și aceeași celeritate, de data aceasta în calitate de adjunct al procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, în dosarul de șantaj pe care i l-a instrumentat Marianei Rarinca, în urma unei plângeri formulate, tot în condiții discutabile, de către fosta președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție Livia Stanciu. Devine sesizabil un modus operandi la cele mai înalte niveluri ale Parchetului în cazul unor persoane care au deranjat. Poate că într-o zi va da socoteală și procurorul Marius Iacob pentru modul în care a slugărit-o pe Laura Codruța Kovesi în ultimul deceniu.

(Mâine, „Cotidianul“ va prezenta cea de-a doua parte a declarațiilor politice ale fostului senator Valer Marian)

Scris de **Admin** Vin Ian 13, 2017 10:32 pm

http://www.cotidianul.ro/si-totusi-dezvaluirile-lui-ghita-sunt-plauzibile-ii-294501/

&

http://nosceteip.blogspot.ro/2017/01/si-totusi-dezvaluirile-lui-ghita-sunt_13.html

În perioada 2010-2013 am prezentat în Senat o serie de declarații politice în care am arătat că în România s-a constituit un grup infracțional organizat la cel mai înalt nivel statal, ai cărui principali reprezentanți sau susținători erau președintele în funcție, Traian Băsescu, șeful operativ al SRI, generalul Florian Coldea, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Laura Codruța Kovesi, președintele ANAF, Sorin Blejnar, președintele ANRP, Crinuța Dumitrean, secretarul general și apoi președintele Agenției Naționale de Integritate, Horia Georgescu ș.a.

Plauzibile și dovedibile sunt și dezvăluirile lui Sebastian Ghiță privind modul în care ar fi fost decisă condamnarea patronului Antenelor, Dan Voiculescu, cunoscut drept un critic al fostului președinte Traian Băsescu și al binomului DNA – SRI, de către procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, și generalul Florian Coldea, care s-ar fi folosit în acest scop de judecătoarea Camelia Bogdan. Ghiță a oferit drept probă în acest sens o înregistrare a unei discuții cu fostul președinte Băsescu. Din aceasta rezultă că, pentru realizarea condamnării cu orice preț, a fost arestat în prealabil un membru al completului de judecată, judecătorul Stan Mustață, care era considerat favorabil lui Voiculescu și intenționa să se retragă din complet. Mustață a fost înlocuit cu Camelia Bogdan, care, potrivit înregistrării, s-ar fi angajat că-l va condamna pe patronul Antenelor la 10 ani de închisoare, fapt care s-a și împlinit. Din înregistrare reiese că Kovesi și Coldea i-ar fi prezentat ex-președintelui Traian Băsescu modul în care a fost condamnat Dan Voiculescu într-o discuție purtată în biroul său de la Cotroceni. Fostul președinte al României a confirmat realitatea înregistrării, astfel că există un început convingător de probațiune privind represiunea nedreaptă săvârșită împotriva lui Voiculescu de către trioul Kovesi – Coldea – Bogdan. Informațiile din înregistrare se coroborează cu două fapte certe: arestarea intempestivă a judecătorului Stan Mustață și înlocuirea acestuia în completul de judecată cu judecătoarea Camelia Bogdan.

Șantajarea lui Ponta cu anularea vizitei sale în SUA

O altă dezvăluire plauzibilă a lui Sebastian Ghiță este aceea că a fost martor la șantajarea fostului premier Victor Ponta de către generalul Florian Coldea, la începutul lunii aprilie 2013, când deținea cu titlu interimar și portofoliul justiției, să o propună pe Laura Codruța Kovesi în funcția de procuror-șef al DNA. Potrivit lui Ghiță, Coldea l-ar fi șantajat pe Ponta cu anularea vizitei programate în Statele Unite ale Americii, fapt care i-ar fi afectat grav poziția și cariera politică. Ghiță face însă aici o confuzie când afirmă că Ponta ar fi fost șantajat cu anularea vizitei sale în SUA înaintea alegerilor prezidențiale din România, având în vedere că acestea au avut loc în noiembrie 2014 și că în aprilie 2013 nu-și anunțase candidatura, candidatul desemnat al USL fiind Crin Antonescu. Lucrurile se leagă totuși, pentru că ex-premierul Victor Ponta avea programată o vizită la Casa Albă în 2013, care a fost efectuată în data de 22 octombrie, când a fost primit de vicepreședintele Joe Biden. Ponta a făcut o vizită la Washington și înaintea alegerilor prezidențiale din 2014, respectiv în perioada 23-26 septembrie, când întâlnirea la cel mai înalt nivel a fost cu adjunctul secretarului de stat al SUA Victoria Nuland.

„Declarații politice antiamericane“ = critici la adresa lui Kovesi și Coldea

Fostul premier nu a negat afirmațiile lui Ghiță și poate deveni principalul martor al acuzării, dacă va fi înregistrat un dosar pentru șantaj pe numele generalului Coldea. Întâmplarea face să am știință personal că ex-premierul Victor Ponta a fost supus în perioada respectivă la anumite presiuni din partea Ambasadei SUA de la București referitor la Laura Codruța Kovesi și Florian Coldea. Astfel, în data de 25 martie 2013, am fost invitat de Victor Ponta la sediul central al PSD, în calitate de senator și de președinte al Organizației județene Satu Mare a PSD, și acesta mi-a comunicat că i s-ar fi făcut mai multe reproșuri de către Ambasada SUA la București referitor la anumite „declarații politice antiamericane“ ale subsemnatului. Întrebându-l despre ce declarații este vorba, pentru că nu am știință despre nicio declarație anti-SUA, mi-a răspuns că a fost atenționat referitor la declarațiile mele critice la adresa lui Kovesi și Coldea. I-am replicat că eu știu că cei doi sunt cetățeni români și înalți funcționari ai statului român, pentru că altfel se ridică anumite chestiuni grave ce țin de infracțiuni contra securității statului. În perioada respectivă era ambasador al SUA la București Mark Gitestein, cunoscut drept un apărător și un susținător înfocat al Laurei Codruța Kovesi în funcțiile de procuror general al României și procuror-șef al DNA.

Despre implicarea americană în instrumentarea unor dosare penale

Cea mai gravă, dar și cel mai greu de dovedit, este dezvăluirea lui Sebastian Ghiță că la anumite întâlniri pe care le-a avut în locații ale SRI cu Laura Codruța Kovesi și Florian Coldea ar fi participat și doi șefi ai stației CIA la București și că Kovesi ar fi răspuns la comenzile acestora. Realitatea este că de câțiva ani se vorbește despre o anumită implicare americană în instrumentarea unor dosare penale de către DNA îndeosebi. Din interviul lui Darren White și din fotografiile publicate ulterior de către acesta rezultă că Laura Codruța Kovesi a avut relații apropiate și cu fostul șef al US Secret Service la București. Cu ocazia unei prelegeri ținute la Facultatea de științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca în data de 26 februarie 2016, ambasadorul american Hans Klemm a scăpat porumbelul, afirmând în premieră că ambasada SUA de la București oferă asistență juridică pentru a sprijini DNA și alte instituții de forță, făcând precizarea că la Ambasadă există în acest sens un grup format din cadre de forță ale SUA, de la FBI, de la US Secret Service, de la Agenția Antidrog, de la Departamentul de Justiție, format din circa 10 oameni. Tot în prima parte a anului trecut, un șef de serviciu teritorial al DNA s-a exprimat că cea mai mare temere a sa este atunci când dosarele în curs de instrumentare sunt cerute și verificate de angajați ai Ambasadei americane de la București, devoalând astfel nivelul până la care sunt implicați partenerii noștri americani în treburile justiției autohtone.

O imixtiune ilegală și neconstituțională

După cum se știe, CIA a fost implicată în a doua jumătate a secolului XX în organizarea și administrarea justiției dintr-o serie de țări bananiere din America Latină, ca Salvador, Honduras, Guatemala, Haiti, Republica Dominicană, care aveau statut de semicolonii americane. În aceste state, principalul scop al justiției și celorlalte instituții de forță a fost reprimarea insurgenței și combaterea forțelor de stânga. În ultimii 10-15 ani, CIA a fost implicată în organizarea și funcționarea justiției din Afganistan și Irak, după ce aceste țări au intrat în regim de ocupație militară americană. În aceste state musulmane, scopul declarat al CIA a fost combaterea terorismului și reprimarea insurgenței de factură religioasă. Spre deosebire de statele bananiere sau musulmane menționate, România este un stat membru cu drepturi depline al NATO și al Uniunii Europene, un aliat și un partener strategic al SUA, deci nu se justifică sub nicio formă imixtiunea Ambasadei americane și a stației CIA la București în înfăptuirea justiției în România, o astfel de implicare fiind vădit nelegală și neconstituțională. În calitate de senator, în data de 14 martie 2016, am adresat ministrului Justiției, Raluca Prună, o interpelare cu privire la constituționalitatea și legalitatea asistenței oferite de Ambasada SUA Direcției Naționale Anticorupție, dar nici ministrul Justiției, nici procurorul general al României, nici Consiliul Superior al Magistraturii nu au catadicsit să răspundă.

O anchetă urgentă pentru trădare!

Raportat la conexiunile lui Coldea și Kovesi cu reprezentanți ai Ambasadei SUA și ai stației CIA la București în scopul instrumentării unor dosare penale împotriva unor cetățeni români care fac parte din clasa politică, magistratură, presă sau mediul de afaceri, se impune anchetarea de urgență a șefului operativ al SRI și a procurorului-șef al DNA, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trădare, urmând să se stabilească dacă aceștia au intrat în legătură cu agenți ai unei puteri sau organizații străine în scopul de a știrbi suveranitatea statului român prin acțiuni de subminare politică sau de aservire față de o putere sau organizație străină. Chiar dacă Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a sesizat in rem referitor la ultimele dezvăluiri ale fostului deputat Sebastian Ghiță, care nu trebuie uitat că a fost și membru al Comisiei parlamentare de control a activității SRI, nimeni și nimic nu poate opri Parlamentul să constituie o comisie specială de anchetă având în vedere multitudinea, gravitatea și veridicitatea alegațiilor Din păcate însă, președintele PSD și al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, are alte preocupări majore, căutând tot felul de găuri, noul ministru de justiție, Florin Iordache, a avut un debut timid și neconvingător, iar din Parlament nu s-au auzit voci sonore în acest sens, inclusiv președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, intrând în silenzio stampa.

Deplasări suportate de o firmă sub acoperire?

Mulți sunt tentați să demobilizeze după ce Parchetul General a anunțat, cu o grabă cu care nu ne-a obișnuit, că nu se confirmă afirmația lui Sebastian Ghiță că ar fi achitat suma de 200.000 de euro pentru aducerea fostului director al FNI Nicolae Popa din Indonezia în România, întrucât s-a stabilit că transportul a fost achitat integral de către Poliția Română. Având în vedere că Poliția Română a exprimat anterior un punct de vedere totalmente contrar, respectiv că transportul lui Popa nu a fost suportat de către această instituție, se impun a fi clarificate anumite aspecte. Este posibil ca suma despre care vorbește Ghiță să fi fost înregistrată ca donație pentru Poliția Română și atunci plata transportului s-a făcut din conturile acestei instituții. Pe de altă parte, între data arestării lui Nicolae Popa în Indonezia (2 decembrie 2009) și data aducerii sale în România (21 aprilie 2011) au fost efectuate două deplasări în Indonezia de către reprezentanți ai Parchetului General și Ministerului de Interne, referitor la care se impune să se clarifice cine a suportat costurile. Astfel, după arestarea lui Popa, s-a deplasat la Jakarta o delegație condusă de procurorul Marius Iacob, adjunctul lui Kovesi, și de chestorul Vasile Viorel. Înainte de aducerea lui Popa în România, respectiv în perioada 11-18 martie 2011, a fost prezent în Indonezia însuși procurorul general Laura Codruța Kovesi, însoțit de adjunctul său pe relații internaționale, Angela Nicolae. Este posibil ca aceste deplasări să fi fost suportate din suma la care face referire Ghiță, iar plata să fi fost efectuată printr-o firmă aflată sub acoperire. Cert este că perioada cuprinsă între revenirea din Indonezia a procurorului general Laura Codruța Kovesi și aducerea în România a lui Nicolae Popa coincide cu perioada în care Ghiță susține că aceasta l-a presat și l-a instruit în vederea instrumentării dosarului de șantaj lui SO Vîntu, patronul lui Popa. Deci lucrurile se leagă totuși.

În data de 26 februarie 2016, ambasadorul american Hans Klemm a scăpat porumbelul, afirmând în premieră că Ambasada SUA de la București oferă asistență juridică pentru a sprijini DNA și alte instituții de forță, făcând precizarea că la Ambasadă există în acest sens un grup format din cadre de forță ale SUA, de la FBI, de la US Secret Service, de la Agenția Antidrog, de la Departamentul de Justiție, format din circa 10 oameni.

Și totuși, dezvăluirile lui Ghiță sunt plauzibile (I)

Și totuși, dezvăluirile lui Ghiță sunt plauzibile (I -II)

Și totuși, dezvăluirile lui Ghiță sunt plauzibile (I -II)

Și totuși, dezvăluirile lui Ghiță sunt plauzibile (II)