Bravos națiune, te-ai trezit!

Scris de **Admin** Mier Feb 15, 2017 4:52 am

Tinerii noștri, cetățeni frumoși și liberi, s-au trezit la realitate. Ei au devenit extrem de sensibili la ținuta și conduita politică a guvernanților. Este și motivul pentru care au ieșit în piețele micilor și marilor orașe ale patriei, în capitală, demonstrând nu pentru a strica, ci pentru a construi. A construi o nouă clasă politică și un altfel de democrație.

Bravos națiune, te-ai trezit! Stan-PETRESCU1-277x300

Parcă prea demult trăim durerile reconstrucției democrației sub denumirea de „Tranziție”. Trăim binar, între zero și unu, între da și nu, între „ba, p-ai voștri”, „ba, p-ai noștri”. Este greu să ne obișnuim cu regulile capitalismului liberal, după ce am trăit calvarul comunismului. Toate provinciile românești nu au cunoscut în decursul istoriei lor decât forme voievodale de conducere, adică monarhice. Nici azi nu ştim ce vrem pentru că nu avem păstori, nu avem elite și voci care să lumineze acest popor ignorant și confuz, într-o bună parte a lui.

În acest spațiu românesc, de la 1866 și până azi, românii au trecut și trăit sub șase sau șapte Constituții și au schimbat Imnul Național de mai multe ori. De departe, cel regal este cel mai frumos. Toate acestem construcții politice ale statului, fiind consecințe al așezării noastre geografice la margine de imperii.

Elitele ne-au fost distruse de comuniști și nu a mai avut cine să renască și să consolideze democrația. Actuala elită politică s-a construit pe ruinele celor comuniste și a împrumutat din chipul și asemănarea „comuniștilor de omenie”. Este de ajuns să citim Apelul lansat de Academia Română și să identificăm un limbaj de lemn pe cinste. Iar Biserica Ortodoxă Română, o a doua cea mai importantă instituție a neamului românesc, refuză să se reformeze, neluând, în încăpățânarea ei, exemplul Sfântului Părinte de la Vatican, rămânând cantonată în timpuri revolute, anarhică, devălmașă, obedientă politic, lacomă, coruptă, nedisciplinată și incultă (pe ultimul loc între bisericile creștine la acest capitol). Biserica noastră, prin administratorii ei, a contribuit, din plin, la menținerea unei imagini spirituale urâte, mirosind a tămâie de proastă calitate. Gestul mâinii întinse la cerșit prin piețele orașelor europene pleacă din tinda bisericilor noastre. Lăcașurile de cult ortodoxe sunt lipsite de preoți dedicați și ierarhi autentici, care să lumineze și să educe poporul. Pentru un bătrân din satul meu, ortodox ca și mine, a fost un adevărat șoc, un calvar care i-a zdruncinat credința, atunci când a aflat vestea că avem ierarhi și preoți dați pe mâna justiției și vreo 700 divorțați.

Strada a rămas Agora spuselor și nespuselor românilor, pentru că Parlamentul a fost capturat de neisprăviții, de aventurierii politici, de golani cu rădăcini totalitariste, de repetenți la limba română și la istoria patriei. El nu legiferează pentru popor, el se odihnește pentru viitoarele alegeri. Nu ni se arată semne bune că acești nedreptnici vor o Românie autentică, ci una de împrumut, una a lor, o Românie bătută de vânt și interese obscure, o Românie condusă noaptea precum lotri bidivii de furat. Leadershipul românesc este fără școală politică autentică, fără vocație și fără instinct statal. Riscăm să rămânem o țară la dispoziția agenților de Influență confirmați și înfiați de partide, veniți atât din Vest, cât și din Est. Aceștia s-au „împământenit”, bine mersi, spre lauda autorităților, fiind de-ai noștri și vorbind ce vor în spațiul public, exact atunci când pe capul românilor cade câte o criză, care abia poate fi cărată în spate de bieții oameni.

Noi, în lunga Tranziție, nu facem altceva decât să reparăm fracturile istoriei, utilizând niște paleative care nu ne ajută la nimic, ci doar la a întreține nesiguranța și lipsa de hotărâre a celor ce țin averea și destinul nostru în mâinile lor nepricepute.

Țara noastră trăiește continuu prăpastia adâncă dintre cei ce ne conduc și cei conduși.

Soluția: cei înșelați de politicieni, să ia în mâini, cât mai iute, bâta, măciuca, sau ciomagul democrației și să le dea o chelfăneală acestor șmenari politici nu oricând, ci la o oră de maximă durere și audiență media spre a fi văzuți de toată lumea cum o ard la sănătoasa. Și nu sunt mulți acești șmenari. Numai că sunt plasați în cele mai importante sinapse de decizie ale statului, de unde poruncesc ce vor și când vor celor ce umplu străzile cu nemulțumiri abia murmurate.

Mânia populară cenzurează și salvează Democrația, fiind singurul antidot al metastazei politice în care a intrat România. După 27 de ani de adormire ne tot dăm de ceasul morții, căutând binele nostru democratic, bunăstarea noastră materială și spirituală, buna guvernare în statul drept, fără ca nimeni să ne asculte, în timp ce visteria țării este secătuită, anual, de miliarde și miliarde de euro, iar Europa s-a săturat să ne tot arate cu degetul în Parlamentul European.

Regulile democratice nu se pot aplica acolo unde un lider spune că „fac așa, pentru că așa doresc eu”. Și nu am ieșit, din păcate, din această paradigmă a poruncilor date peste noapte.

Poate că cel mai bine a prins, la români, monarhia constituțională, un amestec de autoritate voievodală cu democrație constituțională și unde Biserica Națională nu derapa de la cele sfinte din cauza monarhului, care o strunea cu blândețe. Regele este egalul capului Bisericii Ortodoxe Române, iar acesta din urmă dădea exemplu poporului Său prin participarea duminică de duminică la Sfânta Liturghie. Poporul ave pe cine urma. Este o vorbă destul de veche în popor care spune că morala pleacă de la regi.

Doar un monarh poate vorbi despre „poporul său”, nu Dragnea și Iohannis. Aceștia doi, ca și alții demnitari neluminați politic, pot utiliza doar termenul de „cetățean”, sau în campania lor electorală de „alegătorii mei”. Ei, mai marii neamului, vorbesc în numele cetățenilor români și nu în numele poporului. Pluralul „românii” și sintagma „poporul meu” le pot rosti doar monarhul. Pentru că românii, în perioada monarhiei constituționale, depuneau jurământ față de monarh. Ei erau supuși ai Coroanei și prin ființa Lui, a Regelui, românii sunt legați de Dumnezeu. Pe stema regală stă scris în caractere latine dictonul „Nihil sine Deo” – „Nimic fără Dumnezeu”.

Numai în monarhie guvernul este al „Majestății Sale”. În Democrația republicană, guvernul este aparținător statului republican, sub care se vaită un popor din patru în patru ani. Dacă întreaga suflare românească a ales Republica, atunci cei ce decid pentru noi să se aștepte că vor fi cotonogiți de cei mulți ori de câte ori aceștia sunt mințiți.

Am extras din spațiul public virtual (sursa : internet) un licăr de gând scris al unui conațional de-al nostru, extrem de inspirat, probabil protestatar în Piața Victoriei, gând pe care vi-l supun spre lectură. Pentru mine, textul citat este un semn că ne trezim la realitate. Când poporul iese în stradă, politicienii se cutremură până în cel mai din adânc al străfundurilor sale sufletești, adică acolo unde se cuibărește frica și unde-l caută pe Dumnezeu.

Iată ce ne cuvântă cu calm, fără ocară, distinsul cetățean român, despre cum înțelege democrația, curajul și libertatea de a gândi, după ce piețele au fost zguduite de protestanții antiguvernamentali și cei antiprezidențiali :

„Când românii vor înțelege că dacă nu ești de acord cu ce au făcut Dragnea – Grindeanu/PSD nu înseamnă în mod automat că ești de acord cu ce fac Iohannis – Nicușor Dan/PNL-USR, ci pur și simplu nu ești de acord cu ce au făcut Dragnea-Grindeanu/PSD, abia atunci se poate spune că românii s-au deșteptat și gândesc cu propriul creier și abia atunci ne va fi bine!

Nu sunt de acord cu furtișagurile lui Dragnea, dar în același timp nu sunt de acord nici cu furtișagurile lui Iohannis.

Nu sunt de acord cu minciunile promovate de PSD-ALDE, dar în același timp nu sunt de acord nici cu minciunile promovate de PNL-USR-PMP!

Nu sunt de acord cu ticăloșiile făcute de Ghiță, dar în același timp nu sunt de acord nici cu manevrele lui Kovesi!

Nu sunt de acord că omul impus să conducă vremelnic o instituție înseamnă automat că omul se poate identifica cu instituția. (Exemple: Kovesi – DNĂ, Coldea – SRI). Mai există multe alte persoane care sunt cinstite și lucrează corect în instituția respectivă. Dar, în același timp, nu sunt de acord nici când se spune că instituția nu își face treaba din cauza celor care o conduc. (Exemple: DNA- ul pe lângă dosarele false a trimis în judecată pe drept și mulți ticăloși, SRI-ul pe lângă faptele ilegale a făcut și multe lucruri bune).

Nu sunt de acord ca o persoană nevinovată să fie eliminată că așa dorește un sistem ticălos (nu am suficient loc să dau câte exemple cunosc în multe domenii de activitate), dar, în același timp, nu sunt de acord ca o persoană care s-a folosit de fals și uz de fals (Iohannis), a înșelat sau a încercat să înșele (Dragnea), a falsificat (Kovesi), a fost preamărit forțat (Nicușor Dan), a șantajat (fără nume, din motive de majoritate securisto – juridico – politică) să fie păstrată în funcției doar pentru faptul că sistemul a dat comanda de premiere, acordare de diplome, preamărire ca să își laude atât în țară cât și în afara țării „gunoiul” pe care și-l ascunde sub preș sau că sistemul încă își caută păpușa de schimb.

Când românii vor înțelege că dacă nu ești de acord la un moment dat cu o persoană/partid/instituție nu înseamnă în mod automat că ții cu altă persoană/alt partid/altă instituție, ci pur și simplu nu ești de acord cu persoana / partidul /instituția respectivă, abia atunci se poate spune că societatea nu se va mai diviza cu patimă și ură, înseamnă că românii s-au deșteptat și nu se mai aruncă bezmetic din stânga în dreapta sau viceversa, vor chibzui înțelept … și abia atunci vom porni pe drumul drept și ne va fi mai bine !!!”. Felicitări dragă române anonim!

Bravos națiune, te-ai trezit!

http://www.ziuaveche.ro/opinie/bravos-natiune-te-ai-trezit-286765.html/