Ce vezi tu, bărbate, nu-i adevărat – şi era cu dânsa-ntr-însa...

Scris de MIKUTZA CE KURAI Vin Apr 14, 2017 4:50 am

http://www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/ce-vezi-tu--barbate--nu-i-adevarat-%E2%80%93-si-era-cu-dansa-ntr-insa------opinie-446452

Ce tari îs ăştia... La televizor vine Olguţa şi ne ameninţă cu fiscalizarea meditaţiilor, iar în Parlament îl vezi pe Iordache, cel care vrea – prin lege – ca banii ilegali din campaniile electorale să nu poată fi confiscaţi. La fel: ăştia plâng de mila sărăcimii rumâne, în acelaşi timp în care îşi dublează salariile, la 130 de milioane de lei vechi. Urlă că suntem colonie, dar vor un Cod Fiscal american – are 74.608 pagini Codul ăsta şi de ani de zile economiştii de peste ocean se bat pentru simplificarea lui.

Au apucat proştii la marmeladă, asta se întâmplă acum. Ţaţele absolute – spaima coafezelor – sunt acum la putere. Cei mai proşti i-au ales pe cei mai proşti, altfel nu pot să înţeleg cum au ajuns repetenţii să conducă ţara asta.

Vine aia în Bucureşti să premieze cel mai fain balcon – şi ea locuieşte într-un decor invidiat de cocalarii patriei, cu ferestre de submarin lângă şemineu. Ailaltă stăpâneşte Ministerul Muncii, după experienţa din capitala judeţului cu cei mai mulţi asistaţi din România. Preşedintele Comisiei de Muncă din Camera Deputaţilor e unu’ Solomon, auto-caracterizat ca fiind comunist luminat – şi da, vine cu experienţa administraţiei din celebrul judeţ Vaslui. La șefia Institutului Cultural Român, PSD susţine o doamnă modistă (de succes planetar, am înţeles), doar că doamna nu prea înţelege că o mânecă bine cusută nu se pupă cu „mi-am adus aportul“ – e cam din şliţul limbii române, madam. Dar doamna e din Teleorman şi deci niciun meteorit n-o poate clinti.

După ce a văzut valurile cu impozitarea progresivă, bey-ul din Teleorman a dat-o ca de obicei: e un plan monstruos pentru ca România să fie amendată de Comisia Europeană pentru deficit excesiv, o conspiraţie împotriva socialismului rumân, noi vrem să facem bine şi extratereștrii nu ne lasă. L-a trimis şi pe cel de la Finanţe să ne spună despre varză şi seara a revenit bey-ul pe ecrane: nu suntem colonie, noi suntem aici pe veci stăpâni, mânz, viezure, barză. Ce vezi tu, bărbate, nu-i adevărat...

De fapt, gaşca asta simte că provocările civilizaţiei înseamnă aici căpătuială pe termen lung. Ăştia n-au curajul să spună răspicat că li se rupe de Uniunea Europeană, dar fac tot posibilul să iasă din Uniune: un deficit mai mare de 3% înseamnă îndepărtarea de zona euro, adică de împlinirea apartenenţei la UE. Asta îşi doresc, merg pe ideea tuturor putorilor de la marginea satului: îmi caut de lucru, Doamne dă să nu găsesc. Nu se pot afişa cu ideologii lui Putin, dar Dughin își lansează aberațiile în Parlament și-n sălile Primăriei București; urlă-n ei mândria de a fi român, dar tot ei fac din credinţa ortodoxă, cea simplă, a oamenilor, o ideologie convenabilă Ţarului de la Kremlin. Tot Moscova le-a livrat la pachet şi duşmanii de serviciu: Soros şi societatea deschisă, multinaţionalele, străinii – asta în cazul în care oamenii îi întreabă despre hoţia de pe la noi.

În toată istoria lui, politicianului român nu i-a fost greu să jure cu deştele încrucişate. A zis una şi a făcut alta cu naturaleţe, ca şi când popoarele lumii au la temelie minciuna, şmecheria, descurcăreala.

Statul român aşa s-a clădit, pe mendrele acestor politicieni – şi să nu ne mirăm dacă unii încă ne amintesc că ai noştri au minţit la Congresul de la Berlin, în 1878, că au minţit în Primul Război Mondial, că şi-n al Doilea au minţit. Că mint şi acum.

Am intrat de bine, de rău în clubul european, am intrat și în NATO; suntem, așa șontâc-șontâc cum om fi, într-o istorie rentabilă – niciodată România nu a avut asemenea garanții de securitate și prosperitate, chiar dacă ne enervează că nu mai putem băga cuțâtu-n porc sau că-i musai să selectăm gunoiu’.

Suntem în eurolumea în care toți vor s-ajungă, suntem acolo unde visam ascultând Europa Liberă sau Vocea Americii; încă aici mai suntem, dar cu ăştia în frunte, niciun om normal din lume nu va avea încredere în strângerea noastră de mână – iar de la trădările faţă de străini până la trădarea faţă de propriul popor, politicianul român a făcut pasul cu aceeaşi naturaleţe tâmpă.