AMINTIRI DESPRE VIITOR-ROMÂNIA DE MÂINE , RrOMANIKA BABANA
Vrei să reacționezi la acest mesaj? Creați un cont în câteva clicuri sau conectați-vă pentru a continua.

[OHA , nalt ca bradul , prost ca gardul si TICALOS pe deasupra ]:O lovitură de imagine precară

In jos

[OHA , nalt ca bradul , prost ca gardul si TICALOS pe deasupra ]:O lovitură de imagine precară Empty [OHA , nalt ca bradul , prost ca gardul si TICALOS pe deasupra ]:O lovitură de imagine precară

Mesaj Scris de Admin la data de Mier Iul 26, 2017 5:11 am

MOTO
/.../această vizită jenantă, penibilă a celui mai slab președinte din istoria României. /.../Un om fără scrupule, fără nicio valență politică, un om neinteresat și neimplicat, un om prost pregătit, o stârpitură politică acest Klaus Iohannis”  Radu Banciu
[OHA , nalt ca bradul , prost ca gardul si TICALOS pe deasupra ]:O lovitură de imagine precară _DSC_0181_capela_Regine_Balcic
Regina Maria a știut că drumul trebuie să aibă în capăt mereu, o cruce. Crucea neamului tău. Au venit comuniștii și am uitat. După ei, au venit urmașii lor,  cei pentru care uitarea este sinonim cu binele (Balcic, Capela Reginei).

Faptele:




Președintele României Klaus Iohannis a ajuns în Harghita-Covasna în data de 18 iulie 2017. S-a întâlnit cu reprezentanții administrației locale la Consiliul Județean Harghita, iar cu românii, la Catedrala Episcopală din Miercurea Ciuc.
Ziare „mainstream” prezintă ca o lovitură de imagine faptul că președintele nu a pus mâna pe steagul așa-zisului Ținut Secuiesc și că, dimpotrivă, a înmânat oarecum imperativ drapelul României cu ocazia întâlnirii de la Consiliul Județean Harghita. Momentul s-a integrat perfect în dramaturgia întâlnirii, când președintele României le-a spus celor de față că „autonomia pe criterii etnice nu este de dorit, pentru că ar inhiba dezvoltarea. La aceste concluzii s-a ajuns la nivel european, unde chiar se recomandă ca în cazul unei regionalizări să nu se realizeze delimitarea regională pe linia de delimitare etnică.” (în Adevărul, 18 iul 2017).

Imaginea precarității:




La întâlnirea de la Catedrala Episcopală, Episcopul Covasnei și Harghitei, preasfințitul Andrei, îi spune președintelui României: „Vă adresez aceste cuvinte în calitate de păstor al credincioșilor ortodocși români ..., punându-ne nădejdea în Dumneavoastră că ne veți fi alături în demersurile noastre de păstrare a indentității naționale ...”
Ce a răspuns președintele României? „Sunt impresionat de această primire tradițională. M-am dorit mult să vin la Catedrala Episcopală. Am întâlnit oameni frumoși și sunt foarte bucuros ...” (Basilica, 19 iul. 2017)

Episcopul îi spune președintelui țării că românii din Harghita-Covasna își pierd identitatea, președintele României îi răspunde că „le e alături”, că „sunt frumoși” și că „e foarte bucuros”. Președinția României nu are, în momentul de față, înțelegere (chiar dacă are „date”) pentru cea mai gravă problemă cu care se poate confrunta o colectivitate înainte de a fi eliminată fizic: pierderea identității naționale. 



De unde provine această neînțelegere (precaritate)?




Prin plasarea celei mai înalte instituții politice în zona unei definiții inadecvate a etnicului. Există două tipuri de etnicității și deci, două feluri de întemeiere a legitimității actului politic (Anthony Smith - îl vom utiliza pe Smith nu pentru că nu avem alte explicații, cât pentru eficiența sa explicativă în problemă).
Tipologia modernă a națiunilor așa cum este ea azi, s-a stabilizat undeva, în Evul Mediu.
Avem „etnia laterală”, creație națională la comandă politică. Este cazul majorității națiunilor occidentale, și al unei bune părți din vecinii noștri, inclusiv a ungurilor. Creștinarea la ordin este un bun exemplu. Intelectualitatea care are o problemă cu „națiunea” ca și produs ideologic, provine din acest filon paradigmatic, pentru care națiunea este un construct teoretic mai întâi de orice. Este vorba despre „națiunea civică”: construct abstract în jurul noțiunilor de teritoriu și patrie, rafinat în timp și deci, restructurat tot mai mult, după 1944, pe problematica drepturilor omului. Majoritatea statelor constituite pe etniile construite lateral, arăta Iorga, sunt „imperii de imitație” ale Imperiului Roman. Dacă francezii și germanii au reușit niște izbânzi în acest sens, alte națiuni, cu anvergură culturală mult mai restrânsă, demonstrează că istoria nu e străină de tragi-comic la scară mare.

Etnia verticală, sau demotică, este specifică unor popoare omogene străvechi, precum evreii, irlandezii, arată Smith, sau românii, adăugăm noi. Aceasta este „un produs” „natural”, organic, în care „cultura etnică”, a apartenenței la un teritoriu și la neam nu s-a propagat de sus în jos, la ordin, unde cultura politică este greu de separat de filonul culturii populare. Iorga a identificat genial situația etno-politică de început a românilor prin termenul de „romanii populare”, „democrație a poienelor și văilor”, conduse de juzi care erau și luptători și episcopi. Sistemul politic era acela al „democrației țărănești”. Șeful unei asemenea structuri era „domn”, adică provenea din „Imperiul Roman” (dominus), dar era „domn al țării”, de unde și denumirea de „epocă voevodală” - domnii erau ai țăranilor, adică ai „oamenilor țării”. Mai precis, noțiunea de „țară” este mai mult decât un concept juridic, este „pământ românesc liber” (Iorga, „Hotare și spații naționale”, p.40). „Patria”, concept intrat mai târziu în uzul public, înseamnă „tot ce cuprinde o viață istorică” (Iorga, idem, p.44). Cu alte cuvinte, comunitățile care nu au istorie pe un spațiu de drept al lor nu au nici patrie, nici țară.

Este crucială așezarea instituțiilor statului în raport cu poporul funcție de aceste două tipuri de definiri ale etnicității și naționalității. Constantăm că, după 2008, administrația centrală a început să opereze tot mai mult cu noțiunea de națiune civică. Problema e că românii nu sunt o creație politică, dimpotrivă. Considerarea spațiului românesc drept un construct abstract, intelectual, care poate fi deconstruit, marketizat, tratat în special după „rigorile” pr-ului, este ultimul element dintr-o ruptură tot mai amplă între clasa politică și societate. Comunitatea românească nu are nevoie să-și inventeze steag și trecut! Ea este aici mai dinainte de istoria scrisă („a discursului”). Tratarea ei cu mijloacele etniei laterale, a naționalismului civic, ca element de calcul (deci poate fi zero), garantează ruptura dintre administrație și popor, în general, nu doar în Harghita și Covasna. Nu e o noutate, s-a mai întâmplat.
Da, conaționalii noștri sunt în plin proces de reformulare politică a existenței lor. Acum își fac steag („steagul secuiesc” a apărut în 2004 - MaghiaRomânia, 19 feb. 2013), acum își „descoperă”  o nouă veche scriere (runicele). În această țară teatrul nu este interzis. Comunitatea creată prin discurs poate avea viață și trebuie tratată ca atare, ca discurs. Pentru o administrație politică responsabilă problema care se pune este să vadă în ce raport se plasează față de acesta? Cât din el produce deja consecințe și trebuie managerizat? Ce e real și ce nu este?



Președinția s-a plasat defectuos în regiune prin formatul întâlnirii:
- prin faptul că echipa președinției a acceptat să-l plaseze pe președinte pentru dialog/discuții doar în zona controlată de majoritatea etnică locală;
- prin faptul că echipa președintelui l-a plasat pe președinte în raporturile cu românii doar în Catedrală, în marginea arealului dominat de majoritate, unde nu a existat decât un ritual de întâlnire,
rezultă că echipa președintelui lucrează cu noțiunea de „naționalism civic”,  un construct ideologic. Discursul, ca orice element cuantificabil, intră în zona de operație a eficienței. În consecință, doar discursul cel mai bine structurat e de luat în seamnă.  Românii „nu au avut discurs”, nu au fost băgați în seamă decât la nivel de „sunt foarte bucuros că v-am întâlnit”. Este adevărat, românii din Harghita și Covasna, au discurs, cum să nu!, dar în „bătălia discursurilor” ei au ieșit cel mai șifonați: sunt „extremiști”, așa rezultă din orice analiză făcută de cei care orbitează în jurul administrației locale dar, mai ales, la București, acolo unde este centrul de greutate al analizelor ideologice, și unde „istoricii” de bon ton, au o problemă cu patriotismul românilor. Discursul românilor fiind catalogat de vectorii locali și de analiștii mainstream drept „extremism”, echivalează cu non-discurs pentru oricine care ține la imaginea lui. Iar echipa președintelui ține la imaginea acestuia. Cel care nu are discurs, este mut, este non-persoană, sau nonprezență, arată Goffman. Este stigmatizatul. Stigmatizații pot fi pături sociale întregi, în cazul nostru masa etnică românească din Harghita-Covasna. Ei sunt prezenți, de regulă, ca slujbași/slujitori/slugi, dar nu au voie să fie remarcați, nu au dreptul la discurs. „Față de el [servitor] nu trebuie cultivată nici o impresie...” (Goffman, p.173). Este exact ce s-a întâmplat în timpul vizitei: față de români președinția nu a cultivat nici o impresiePentru că ei nu există. Sunt non-prezențe. Ei pot fi vizitați, la insistențe (vezi scrisorile trimise de ONG-urile românești - Romanian Global News, 18 iul 2017), dar atât.
- faptul că cea mai înaltă autoritate a statului în teritoriu - prefecții, au lipsit de la întâlnirea de Consiliul Județean, marchează încă odată clivajul descris mai sus și o precaritate tulburătoare: desconsiderarea autorității prefectului, singurul element de administrație centrală românească.

Nu în ultimul rând, paradigma „națiunii civice” face din drepturile omului piesa sa centrală. Însă nu s-a discutat despre această componentă. Aceasta ar fi impus o discuție civilizată și despre drepturile românilor minoritari, despre politicile implicite de anagajare, de acoperire cu profesori a școlilor românești care au rămas, de distribuție a fondurilor, toate pe criterii etnice din zonă. O abordare „europeană” a acesteia ar fi impus luarea contactului cu problematica dramatică a încălcării acestor drepturi în zonă.
[OHA , nalt ca bradul , prost ca gardul si TICALOS pe deasupra ]:O lovitură de imagine precară Iohannis_atitudine_steag_iul2017_MieCiuc
Gestul de demnitate al Președintelui României la Miercurea Ciuc, 18 iul. 2017

Încă o chestiune.
Da, președintele României „a jucat foarte bine” prin scena cu steagul pe care nu l-a acceptat, nelegitimând gestul de a recunoaște, fie și actoricește, așa-zisul „Ținut Secuiesc”. Dar nu aici stă problema, în abilitatea personală a președintelui de a se regrupa ca jucător pe o scenă. Adevărata chestiune este ca președintele să nu fie pus în situația  de a participa la un teatru ieftin, la o butaforie! Or, situația este de multișor ieșită de sub autoritatea statului român.

Până la urmă, probabil că buturuga mică a relațiilor corecte dintre minoritatea și majoritatea din Harghita Covasna ar putea deveni în viitorul previzibil elementul care va face diferența pentru o clasă politică omogenă precum cea de la noi.
Nota: pentru o analiză mai aplicată vezi
Dan Tanasa, 19 iul. 2017, „Analiză. Iohannis în Covasna și Harghita. Unde a greșit și unde a procedat corect”, http://www.dantanasa.ro/analiza-iohannis-in-covasna-si-harghita-unde-a-gresit-si-unde-a-procedat-corect/

Goffman, Erving, „Viața cotidiană ca spectacol”, Comunicare.ro, București, 2003
Iorga, N, „Hotare și spații naționale”, 1996, PortoFranco
Smith, Anthony, „National identity”, Univ. of Nevada Press, Reno, 1991

Adevărul, 18 iul. 2017, „Foto Video. Iohannis, în Harghita: Autonomia pe criterii etnice nu e de dorit. Reacția președintelui după ce a primit steagul secuiesc”, http://adevarul.ro/news/politica/presedintele-iohannis-merge-judetele-harghita-covasna-dezbateri-reprezentanti-administratiei-publice-locale-1_596d907c5ab6550cb83d76c3/index.html
Basilica, „Preşedintele României a vizitat Catedrala din Miercurea Ciuc. Avem nădejde că ne veţi fi alături în demersurile noastre de păstrare a identităţii naţionale, a spus PS Andrei”, 19 iul. 2017, http://basilica.ro/presedintele-romaniei-a-vizitat-catedrala-din-miercurea-ciuc-avem-nadejde-ca-ne-veti-fi-alaturi-in-demersurile-noastre-de-pastrare-a-identitatii-nationale-a-spus-ps-andrei/ 
MaghiaRomânia, 19 feb. 2013, „Steagul secuiesc: invenţie, tradiţie sau cârpă?”,  https://maghiaromania.wordpress.com/2013/02/19/steagul-secuiesc/
Mesagerul de Covasna, „PNL Covasna: Niciun reprezentant al comunității românești nu a fost lăsat să vorbească la întâlnirea cu Iohannis”, 19 iul. 2017, http://mesageruldecovasna.ro/pnl-covasna-niciun-reprezentant-al-comunitatii-romanesti-nu-fost-lasat-sa-vorbeasca-la-intalnirea-cu-iohannis/
Romanian Global News, 18 iul 2017, „Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș îl interprelează pe Klaus Iohannis legat de vizita acestuia în județele Covasna și Harghita”, http://www.rgnpress.ro/rgn_17/categorii/politic/25282-2017-07-18-07-15-52.html
NOTA BENE : Totul a fost premeditat {oha duce cu el tricolorul , e jmecher , ce PLM }un spectacol de prost gust....Vanare de viitoare voturi , vanare de vant
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 8602
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum