Armaghedonul oligarhilor

Scris de MARTOLOG Mier Apr 22, 2015 10:54 pm

PE SITE

Armaghedonul oligarhilor

Armaghedonul oligarhilor 1. Un text peren, plin de semnificaţii

Dacă l-aş fi publicat acum câteva luni, Armaghedonul Oligarhilor ar fi fost citit în cheie „băsistă” (un text care încearcă să arate cum vor oligarhii cei răi să-l dea jos pe preşedintele cel bun).

Lipsa de timp, dar şi acest motiv – evitarea citirii Armaghedonului Oligarhilor în cheie „băsistă”, printre altele, m-au determinat să nu o fac şi să aştept terminarea mandatului lui Băsescu.

Acum însă Armaghedonul Oligarhilor, acest text peren, poate fi publicat şi înţeles altfel, mai ales după ce fostul preşedinte a ales să se detoneze singur, aparent inexplicabil.

Cu mai multă înţelepciune şi obiectivitate asupra vremurilor când Traian Băsescu reprezenta altceva, în cu totul altă ecuaţie politică, textul poate fi citit. Există foarte multe lucruri extrem de actuale spuse răspicat.

La început, în Armaghedonul Oligarhilor apar clarificări asupra afacerilor tenebroase din anii 90, care stau la baza porcăriilor ce se petrec acum.

Apoi, urmează o secţiune în care ne dedulcim cu faţa ascunsă a unor personalităţi din lumea business-ului. În fine, aflăm cine sunt unii dintre cei mai mari jurnalişti ai vremilor noastre. Unul dintre aceştia, Sorin Roşca-Stănescu, a ajuns între timp la puşcărie.

Există şi lucruri cu care nu sunt de acord. De exemplu, este greu demonstrabil că UDMR a fost creaţia lui Ion Iliescu, ciar dacă această teorie a circulat prin stratosul românesc de-a lungul timpului.

La fel, faptul că Mihnea Berindei a constituit Alianţa Civică pentru destructurarea statului român e mai mult decât discutabil: am contribuit la constituirea AC şi pot afirma că nu a fost vorba despre aşa ceva.

În fine, trecând peste asta… în ultimele secţiuni avem câteva capitole care au legătură directă, dramatică, brutală cu ce se petrece geopolitic acum în regiune.

Întrebarea care se pune, logic, este: cine a scris acest document extrem de lung, ca o carte? Pentru că el asta este: o carte, cu capitole, care spune lucrurilor pe nume (inclusiv lucrurilor care nu pot fi verificate sau au fost verificate doar de cei care au scris-o).

Am trei variante:

prima (cea mai probabilă) este că, aşa cum am mai spus de câteva ori, Armaghedonul Oligarhilor este o super-anchetă jurnalistică, pe care câţiva jurnalişti de investigaţii au scris-o, de-a lungul timpului, aproape fără să vrea, prin faptul că aflau o mulţime de lucruri pe care nu puteau să le publice în presa mafiotizată. Apoi s-au întâlnit şi au scris-o împreună, ştiind de la început cum anume o vor publica şi deci cum să o scrie.

a doua este că un colectiv restrâns de jurnalişti cu relaţii în serviciile secrete au primit unele informaţii, ce completau ceea ce ştiau deja şi au scris acest document amplu.

a treia este că documentul este scris chiar de o falangă a acestor servicii secrete, care a decis să facă cunoscute lucruri care altfel nu ar fi fost ştiute niciodată, prin publicarea unui raport armaghedon.

Formidabil este că au trecut opt ani şi jumătate de la publicarea documentului Armaghedonul Oligarhilor, dar el rămâne actual şi este hostat la aceeaşi adresă de web la care a fost publicat iniţial, spre deosebire de alte armaghedoane care au dispărut de mult de acolo unde au fost postate (cele ce au fost postate), deci: cei ce au conspirat la redactarea şi postarea sa plătesc în continuare hostarea sau, când au plătit-o, au plătit-o pentru mult timp.

Este important să menţionăm că există o serie de lucruri despre care s-a scris în presa vremii parţial sau ca şi aici şi că unele dintre sursele de presă nu mai există: nu sunt consultabile în biblioteci sau au fost şterse din arhivele virtuale ale publicaţiilor (atunci când informaţiile sunt din perioada când deja publicaţiile aveau website-uri de Internet).

Aşadar, există o problemă deontologică, jurnalistic vorbind: cei ce au scris acest text au rezolvat-o, dacă sunt jurnalişti, simplu: anonimatul. Nu este frumos, nu este deontologic, dar, aşa cum am explicat într-o analiză a fenomenului rapoartelor armaghedon, scrisă împreună cu Dan Badea în Revista Bilanţ acum aproape 10 ani, este o supapă.

Când funcţia presei, de sanitar al societăţii, nu este îndeplinită, apar astfel de supape. Şi o părere: sunt curios dacă există vreo editură în ţara asta care să-şi asume publicarea cărţii Armaghedonul Oligarhilor, dacă tot editează plagiatul posibil al unui infractor, ca să se elibereze acesta mai repede din puşcărie.

Urmează o serie de 82 de postări distincte, în serial. Vă urăm lectură plăcută!~

· Oligarhia controlează Statul! · Cartelul mogulilor de presă · Interesele ruseşti în România · Şantajul energetic împotriva Europei· Miza bazelor americane de pe teritoriul românesc · De ce vor să-l dea jos · Proiectul lichidării lui Traian Băsescu şi războiul total pentru România ·

“Luaţi mâna de pe controlul politic al ţării!”

Aceasta a fost fraza-cheie a unui mesaj public al preşedintelui, cu adresă directă către Cartelul Oligarhiei. Cartelul burgheziei roşii, a oportuniştilor şi foştilor nomenclaturişti s-a constituit în cadrul Marelui Jaf Naţional, care a debutat sub patronajul lui Iliescu şi Roman şi a continuat neîncetat vreme de aproape două decenii.

Traian Băsescu a intrat într-un conflict ireconciliabil cu membrii acestei grupări, “care se bate cu instituţiile statului democratic, în încercarea de a-şi menţine dominaţia pe care a avut-o timp de 15 ani”, “oameni care controlează discreţionar viaţa economică şi viaţa politică”.

În acest mesaj public, Traian Băsescu definea practic criza structurală a României. Totodată, Ion Iliescu, Petre Roman, Virgil Măgureanu, precum şi membrii Guvernului din 1990, implicaţi în Dosarul Mineriada ‘90, sunt la un pas de trimiterea în judecată, în urma administrării unor noi probe.

Alături de aceştia, toţi magnaţii României ale căror dosare au fost reevaluate după urcarea la putere a lui Traian Băsescu riscă pierderea averilor şi ani buni după gratii. În actualul război al puterii din România, lui Ion Iliescu şi lui Petre Roman li se împută fapte care le pot atrage condamnarea pe viaţă.

Fostul şef al ţării pe vremea celebrei descinderi a minerilor din ‘90, Ion Iliescu, este acuzat de comiterea a 13 infracţiuni grave, printre care genocid, subminarea puterii de stat şi a economiei naţionale, riscând închisoarea pe viaţă.

Pentru aceleaşi fapte, Ceauşescu a fost executat. Iliescu, Roman, Măgureanu şi toţi ceilalţi au un motiv în plus să încerce debarcarea lui Băsescu, acum, când instrumentarea dosarelor evenimentelor din decembrie 1989 şi ale Mineriadei din 1990 se apropie de finalizare.

CES

Consiliul Economic şi Social este organul consultativ al Parlamentului şi Guvernului pe probleme sociale şi de muncă. Rolul membrilor săi este extrem de important pentru economia naţională, ţinând cont de faptul că, prin legea sa de organizare, CES avizează proiecte de hotărâri şi de ordonanţe ale Guvernului, proiecte de lege ce urmează a fi prezentate Parlamentului, avizează proiecte de programe şi strategii economice la nivel naţional.

Concret, orice proiect privind un anume segment din economie trece mai întâi pe la CES, care, după o analiză atentă, poate oferi aviz favorabil, sau poate bloca o intiativa legislativă.

CES-ul reuneşte majoritatea patronatelor şi sindicatelor din România, din toate domeniile economiei naţionale. Din acest motiv controlul total al unei asociaţii asupra CES este atât de contestat de ceilalţi membri ai instituţiei.

• urmează: Armaghedonul Oligarhilor 2. Replica Oligarhiei

Scris de MARTOLOG Mier Apr 22, 2015 10:56 pm

Armaghedonul Oligarhilor 2. Replica Oligarhiei

Coaliţia reţelelor subterane s-a constituit rapid, contra unui fost membru al familiei, care a hotărât să rupă angajamentele tacite cu interesele grupului, asumându-şi un angajament total cu interesele poporului.

Asaltul Oligarhiei a culminat, prin lansarea unei adevărate lovituri de stat îndreptate împotriva preşedintelui, suspendarea nefiind decât o etapă a operaţiunii.

Puciul celor 322, marionete ale mini-parlamentului privat al Oligarhiei, dezvăluie faptul că “democraţia originală” (impostoare) lansată de Ion Iliescu şi-a epuizat resursele.

Democratura şi-a demonstrat adevărata faţă. Pentru a-şi asigura victoria împotriva lui Băsescu, s-au luat (şi se mai iau) tot felul de măsuri care sfidează atât legile, cât şi elementarul bun simţ.

Legea referendumului, de exemplu, a fost astfel modificată, încât permite demiterea preşedintelui cu majoritatea votanţilor (art. 10), dar (art. 5) a fost modificat, astfel încât referendumul să fie invalidat, în caz că preşedintele câştigă, dacă nu “participă majoritatea celor înscrişi pe listele electorale”.

S-a creat un dublu standard fără precedent în istoria juridică a României, ceea ce arată că fărădelegea a ajuns stăpână în Parlamentul celor 322. Sistemul politic din România a intrat într-o gravă criză de legitimitate, care incepe cu legitimitatea instituţiei Parlamentului, devenită redută a pseudo-politicienilor arondaţi grupurilor de interese transpartinice.

Conceptul de partid şi-a pierdut orice sens. Au ieşit la iveală alianţele încredibile între grupări care şi-au clamat ani de zile adversitatea. UDMR şi PRM se află pe aceeaşi listă. PNL, care se proclama în alegerile trecute drept ireductibilul adversar al PSD, a bătut palma cu “duşmanul”.

Minorităţile României oligarhice şi etnice au ajuns, pe faţă, dominante. Se lămuresc acum lucruri care erau ascunse sub pătura deasă a minciunii şi dezinformării, se împart apele!

• urmează: Armaghedonul Oligarhilor 3. UDMR, creaţia lui Iliescu

Scris de MARTOLOG Mier Apr 22, 2015 11:00 pm

Armaghedonul Oligarhilor 3. UDMR, creaţia lui Iliescu

UDMR a fost dintotdeauna aripa maghiară a FSN-FDSN-PDSR-PSD, tot astfel cum PRM a fost dintotdeauna o anexă a aceluiaşi nucleu dominat şi controlat de Ion Iliescu.

Adevăratul fondator al UDMR a fost Iliescu, baza organizaţiei fiind stabilită încă din primul “document” al Frontului, în care Iliescu anunţă drepturi speciale pentru minoritatea maghiară.

PRM-ul a fost practic fondat de Petre Roman şi Andrei Pleşu, cel care a oferit logistică lansării revistei România Mare, din fondurile Ministerului Culturii.

Revista condusă de cuplul Vădim – Barbu avea un singur obiectiv iniţial – nimicirea oricărei grupări opozabile Frontului condus de Ion Ilici Iliescu.

Din revistă, creată în urma aprobării acordate de Petre Roman, s-a clădit Partidul. Pe fond, PRM nici nu este un partid în adevăratul sens al cuvântului, ca şi UDMR-ul, care este de fapt un ONG cu un singur obiect de activitate – opoziţia faţă de instituţia Statului Român.

PRM-ul este mai degrabă o asociaţie de locatari ai “sentimentului românesc”, cuplaţi la viziunea excentrică şi definită de umorile personale ale unui singur personaj, care s-a dovedit a fi, la rândul său, nimic altceva decât extensia politică a “cârpei kaghebiste” Ion Iliescu.

Grupul revistei “România Mare” şi-a asumat explicit atacarea şi desfiinţarea grobiană a oricărei forme de Opoziţie politică faţă de FSN.

Ulterior, Alianţa Civică, moşită de Mihnea Berindei, agent cu acte în regulă, a preluat aceeaşi misiune – fărâmiţarea oricărei forme de agregare ideologică venită dinspre moştenitorii “partidelor istorice”.

• urmează: Armaghedonul Oligarhilor 4. Colegiile invizibile

Scris de MARTOLOG Sam Apr 25, 2015 1:20 am

Armaghedonul Oligarhilor 4. Colegiile invizibile

FSN-ul şi arhitecţii săi cu studii şi legături la Moscova au creat un curent anarhizant, un curent contraorganizaţional al mediului vieţii colective care a dus la formarea „subspaţiilor neguvernabile”. Agregarea acestor subspaţii, în timp, au determinat actualul „război subnaţional” dintre carteluri şi instituţiile statului naţional.

Deriva instituţională de acum, lipsa de legitimitate a formelor de organizare politică, pun în primejdie atât Statul, cât şi Naţiunea, ale cărei trăsături dominante sunt schimonosite şi falsificate de uzurpatorii Statului Român, contraelita care are ca ţintă demolarea efigiilor naţionale şi a reperelor identitare. „Structuri alternative” au format reţele ale “colegiilor invizibile”, create pentru a captura centrul puterii în România.

Cadrele recrutate din zone periferiale au fost plasate în toate partidele, toate publicaţiile, în toate guvernele, reuşind să-şi adjudece în permanenţă accesul sau chiar controlul în instituţii cheie ale României, de la MAE la Preşedinţie, de la Guvern la Parlament şi nu în ultimul rând în “societatea civilă”.

Scris de MARTOLOG Sam Apr 25, 2015 1:22 am

Armaghedonul oligarhilor 5. Criza structurală a României

Lansarea cu putere în spaţiul public şi politica grupului de interese a realizat o mutaţie majoră, un eveniment care a modificat fundamental peisajul politic al României.

Conform hărţii politice de azi a României, frontierele interne au fost străpunse, guvernul care controlează teritoriul este format din persoane care se autoidentifică drept alogeni asociaţi cu o lumpenburghezie care maimuţăreşte boieria.

Pârghiile statului au fost preluate şi folosite de carteluri şi mafii organizate într-o maşinărie a infracţiunilor, care au reuşit crearea unei baze a organizaţiilor negre ale societăţii româneşti.

Patriciu este exponentul şi expresia unei forţe a răsturnării axei, o mişcare descendentă a traseului României – de la energia descătuşării din 1989, la cea a înrobirii totale de către exponenţii Noii Ordini Oligarhice. Lupta nu s-a încheiat.

Referendumul este doar o etapă. Referendumul nu va schimba fondul problemelor cu care se confruntă România de azi. Războiul se va acutiza.

Are loc o încercare, pe viaţă şi pe moarte, de conversie a puterii politice a statului – în putere financiar-politică a unui grup hegemonic, transpartinic şi – vădit – antinaţional.

Obţinerea controlului României nu este o întreprindere particulară, privată, ci este un obiectiv geopolitic al unor importante puteri mondiale.

“Partida Oligarhiei” este susţinută prin mii de fire nevăzute, dar şi prin mişcări vizibile de către “arhitecţii” de la Moscova.

Scris de MARTOLOG Sam Apr 25, 2015 1:24 am

Armaghedonul Oligarhilor 6. Afacerea Kondiakov – GRU
Tot scandalul din ultima vreme din jurul numelui lui Kondiakov a fost deliberat împins pe o direcţie cât mai îndepărtată de misiunea reală a fostului ofiţer GRU.
Kondiakov nu a venit la Bucureşti împreună cu Mihalkov, cum ar veni pe rezon cultural, sau pentru a participa la Conventul Masonic.
Generalul Kondiakov a venit să ia pulsul colegilor săi ofiţeri. Cea mai importantă întâlnire a cadrului GRU, nemenţionată de Preşedinte, s-a petrecut într-un restaurant din Bucureşti, sub ochii echipelor de filaj ale serviciilor româneşti.
Kondiakov s-a întâlnit cu prietenul său bun, generalul de corp de armată Gheorghe Carp. Generalul Carp a sesizat prezenţa echipelor de filaj şi i-a comunicat rusului poziţionarea acestora. Discuţia dintre cei doi a însemnat lansarea unui semnal către autorităţile române.
Tăriceanu (n.n.: la momentul apariţiei documentului, Tăriceanu era premier) urmăreşte să ajungă la Moscova cu orice preţ, iar Moscova îi arată care este preţul pe care trebuie să îl plătească Statul Român.
Moscova cere practic imunitate pentru oamenii săi din sistem, pentru cadrele pe care s-a sprijinit de-a lungul anilor.
Kondiakov Alexandr Vladimirovici s-a născut la 15 octombrie 1948 la Moscova. A terminat institutul poligrafic, facultatea de redactare şi activitate editorială. A ocupat funcţii de conducere în agenţia TASS, la Academia de ştiinţe a URSS, în Comitetul organizaţiilor de tineret a URSS.
A fost unul dintre fondatorii mişcării „Viitorii lideri ai Noului Mileniu”, membru al Forumului mondial al luptei împotriva crimei organizate şi a terorismului, academician RAEN, membru al asociaţiilor europene şi internaţionale a consultanţilor politici.
• urmează: Armaghedonul Oligarhilor 7. NOVOCOM

Scris de **Admin** Lun Apr 27, 2015 6:12 pm

În data de 28 septembrie 2002, la Moscova, a avut loc o adunare anuală a Marii Loje a Rusiei. În cadrul acesteia au fost aleşi: Mare Maestru – Dimitri Denisov şi mare Secretar – Alexandr Kondyakov. La această intanire a participat şi Suveranul Mare Comandor C. Fred Kleinknecht.

Deşi oficial venirea acestuia în Rusia a fost prezentată ca o vizită turistică, Consiliul Suprem al Rusiei a organizat în tăcere un program separat, care cuprindea întâlniri semioficiale între Kleinknecht şi mai mulţi lideri guvernamentali şi culturali.

Aceste întâlniri prezentau un mare potenţial pentru dezvoltarea Masoneriei Ruse. Printre participanţii ruşi la aceste întâlniri au fost şi Alexei Kosmarov, Prim Mare Comandor, Consiliul Suprem al Rusiei; George Dergachev, Locotenent Mare Comandor; Alexandr V. Kondyakov, Mare Ministru de Stat.

Imediat după aşezarea sa într-o postură de vârf în cadrul masoneriei, Kondyakov a vizitat România, în 2003, pentru a sprijini candidatura lui E.O. Chirovici în funcţia de lider al masonilor romani din Marea Lojă Naţională din România.

La întâlnirea cu liderii Marii Loje Masonice din România, Kondyakov a declarat: “Sarcina noastră principală o reprezintă crearea noii elite a Rusiei”. “Aprinderea luminii” la Bucureşti de către Kondyakov a însemnat, nu doar la nivel ritualic, subordonarea faţă de Loja Rusiei.

• urmează: Armaghedonul Oligarhilor 9. Filiera din România

Scris de Continut sponsorizat

Armaghedonul oligarhilor

Armaghedonul oligarhilor

Armaghedonul oligarhilor

Armaghedonul oligarhilor 1. Un text peren, plin de semnificaţii

Urmează o serie de 82 de postări distincte, în serial. Vă urăm lectură plăcută!~

“Luaţi mâna de pe controlul politic al ţării!”

CES

Armaghedonul Oligarhilor 2. Replica Oligarhiei

Armaghedonul Oligarhilor 3. UDMR, creaţia lui Iliescu

Armaghedonul Oligarhilor 4. Colegiile invizibile

Armaghedonul oligarhilor 5. Criza structurală a României

Armaghedonul Oligarhilor 6. Afacerea Kondiakov – GRU

Armaghedonul Oligarhilor 8. Kondyakov, legătura cu Masoneria

Re: Armaghedonul oligarhilor