Misu bâl bâl : ASASINUL MURDAR AL ROMANIEI

Scris de **Admin** Dum Dec 17, 2017 5:26 am

ASASINUL MURDAR AL ROMANIEI......23 AUG. '44.......22 DEC. '89......CEL MAI MARE CRIMINAL......HOT.......DIN ISTORIA ROMANIEI......CALAUL ROMANIEI!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! .....''regele''........mihai........de hohenzollern........EVREU SIONIST FRANCMASON......MEMBRU AL GRUPULUI BILDERBERG........SPION RUS(N.K.V.D.-K.G.B.)......CEL MAI MARE TRADATOR......VINZATOR DE TARA SI DE NEAM.........CRIMINAL DE RAZBOI.......DIN TOATA ISTORIA ROMANIEI!!!!!!!!!! L-A ARESTAT PE MARESALUL......SFINT EROU MARTIR......ION ANTONESCU......SEFUL STATULUI ROMAN.....COMANDANTUL ARMATEI ROMANE.........IN 23 AUGUST 1944......PENTRU A-SI ATRIBUI LUI......SUCCESUL MARESALULUI.....SEMNAREA DE CATRE STALIN.....IN 22 AUGUST 1944.....A ARMISTITIULUI CU ROMANIA.....IESIREA ROMANIEI DIN RAZBOI.......NEUTRALITATEA ROMANIEI!!!!!!!!!!!! .......''regele''.....CRIMINAL DE RAZBOI......TRADATOR.....VINZATOR DE TARA SI DE NEAM.....RUSILOR.....GRUPULUI BILDERBERG.......A DEZARMAT ARMATA......DIND TARA SI ARMATA PE MINA ARMATEI RUSE.......INAMICULUI......FUGIND APOI LA TARGOVISTE......CA UN LAS....CA UN GUNOI!!!!!!!!! ASTFEL....170.000 DE SOLDATI.....GRADATI.....SUBOFITERI.....OFITERI.....GENERALI.......ROMANI......AU LUAT DRUMUL LAGARELOR DE EXTERMINARE DIN RUSIA STALINISTA.......DE UNDE NU S-AU MAI INTORS!!!!!!! IAR RESTUL ARMATEI ROMANE....150.000 DE SOLDATI SI OFITERI.....AU FOST PUSI SA LUPTE.....IN FATA ARMATEI RUSE.....IN CELE MAI CRINCENE INCLESTARI.....CU HITLERISTII.....DIN CARE AU IESIT INTOTDEAUNA INVINGATORI......SALVINDU-I PE NEMERNICII DE RUSI.....DE LA MOARTE SIGURA......DE NENUMARATE ORI!!!!!!!!! FAPTELE EROICE ALE ARMATEI ROMANE.....VICTORIILE ARMATEI ROMANE......RUSII LE-AU ATRIBUIT ARMATEI RUSE......IAR CIND GENERALUL......SFINT EROU MARTIR......AL NEAMULUI ROMAN......GHEORGHE AVRAMESCU.....S-A REVOLTAT IMPOTRIVA ACESTEI TICALOSII ABJECTE....GUNOAIELE DE RUSI.....L-AU ASASINAT!!!!!!!!!!!! SI PENTRU CA TICALOSIA RUSEASCA......GUNOAIELE DE RUSI.....SA NU SE DEZMINTA......DIN CEHOSLOVACIA.....ARMATA ROMANA........A FOST OBLIGATA.....SA SE INTOARCA LA VATRA......PENTRU CA DACA AR FI AJUNS IN GERMANIA......ROMANIA AR FI FOST DECLARATA ........OFICIAL.....PUTERE INVINGATOARE....DECI N-AR MAI FI PUTUT SA FIE JEFUITA .....LA SINGE DE RUSI......''DATORIA DE RAZBOI''!!!!!!!!!!!!!!! ROMANIA......PRIN INTOARCEREA ARMELOR......IMPOTRIVA LUI HITLER.......A SCURTAT RAZBOIUL CU 8 LUNI.....DECI ERA CLAR.....PUTERE INVINGATOARE.....DAR .......CRIMINALUL GRUP BILDERBERG......A PREDAT-O ......TICALOS SI ABJECT......JAFULUI SALBATIC STALINIST........RUSESC.......MAI MULT.....ACUZIND ROMANIA DE HOLOCAUST.......STRIGATOR LA CER!!!!!!!!!!!!!!!!!!APOI.....SUB OCUPATIA ARMATEI RUSE.....CU ACORDUL GRUPULUI BILDERBERG.......A URMAT CEL MAI CRUNT JAF......LA SINGE......AL ROMANIEI.......TIMP DE 20 ANI.......''DATORIA DE RAZBOI''!!!!!!!!!!!!!!! PENTRU CA SI-A TRADAT......VINDUT TARA......STALIN L-A DECORAT.....PE.....''rege''...... CU ORDINUL ''VICTORIA''......CEA MAI INALTA DISTINCTIE MILITARA RUSEASCA........VICTORIA RUSILOR ASUPRA ROMANILOR......FARA SA TRAGA UN SINGUR FOC......FARA SA PIARDA UN SINGUR SOLDAT........CEA MAI MARE VICTORIE MILITARA A RUSILOR......DIN TOATA ISTORIA LOR......CONFORM TUTUROR DECLARATIILOR ISTORICILOR MILITARI RUSI!!!!!!!!!!! BLESTEMAT......SA FIE..........CRIMINALUL DE RAZBOI.......ASASINUL ROMANIEI.....AL ARMATEI ROMANE....... GUNOIUL ABJECT......''regele''........CU SUFERINTA VESNICA........IN VECII......VECILOR!!!!! AMIN!!!!!!!! IN DATA DE 22 AUGUST 1944.......IN URMA NEGOCIERILOR CONDUSE DE MARESALUL ANTONESCU......STALIN.....TRIMITE TELEGRAFIC......LA BUCURESTI......TRATATUL DE PACE CU ROMANIA.......DE RECUNOASTERE A IESIRII ROMANIEI DIN COALITIA HITLERISTA......NEUTRALITATEA ROMANIEI......NEAMESTECUL RUSIEI IN POLITICA ROMANIEII!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! DAR......TRADATORUL NICULESCU-BUZESTI.......EVREU SIONIST.....SEFUL CIFRULUI ROMAN......IN LOC SA TRANSMITA TELEGRAMA.......IMEDIAT.....MARESALULUI ANTONESCU.......O INMINEAZA........TRADATORILOR EVREI SIONISTI......MANIU......BRATIANU......RADESCU......SANATESCU.....URDAREANU......CARE IL ''CONVING''.....PE GUNOIUL......CRIMINALUL......''rege'' mihai......EVREU SIONIST......SA-L ARESTEZE PE MARESALUL ANTONESCU......PENTRU A-SI ATRIBUI LUI......SUCCESUL DIPLOMATIC AL MARESALULUI ANTONESCU!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! STALIN......CIND AFLA......CA MARESALUL ANTONESCU......NU MAI CONDUCE ROMANIA.......ANULEAZA TRATATUL DE PACE CU ROMANIA.......CERINDU-I......''regelui'' mihai......SA DEZARMEZE ARMATA ROMANA.......SI SA-I PREDEA TARA......NECONDITIONAT.......CEEA CE GUNOIUL......JIGODIA ABJECTA......CRIMINALUL ORDINAR........''regele'' mihai.......EXECUTA INTOCMAI......ASASININD ARMATA SI TARA!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! AU URMAT.....CRINCENUL JAF STALINIST......''DATORIA DE RAZBOI''......SI ASASINAREA......A 300.000 DE SOLDATI SI OFITERI ROMANI.......PE FRONTUL ANTI-HITLERIST......IN FATA ARMATEI RUSE........IN LAGARELE DE EXTERMINARE STALINISTE SI MINELE DE URANIU DIN MUNTII URALI!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! PENTRU.......ACESTE CRIME ABOMINABILE.......STALIN L-A DECORAT.....PE TRADATOR.......PE CRIMINAL.....PE GUNOI.......PE ACEST.......JEG UMAN......JIGODIE ABJECTA.....PE ''regele'' mihai.......CU ORDINUL ....''VICTORIA''......CEA MAI INALTA DISTINCTIE RUSEASCA!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! TELEGRAMA......TRIMISA DE STALIN.......MARESALULUI ANTONESCU.......TRATATUL DE PACE CU ROMANIA.......PRIN CARE STALIN RECUNOSTEA NEUTRALITATEA ROMANIEI.......IESIREA ROMANIEI DIN COALITIA HITLERISTA........SI NEAMESTECUL RUSIEI IN POLITICA ROMANIEI.......A DISPARUT......CA PRIN FARMEC......S-A EVAPORAT.....E DE NEGASIT.......NU MAI EXISTA!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! PROBABIL E INTR-UN SEIF......BINE PAZIT......DE CRIMINAL....''regele'' mihai......LA VERSOIX.....IN ELVETIA!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! DAR AR TREBUI SA MAI EXISTE......COPII.....IN ARHIVELE RUSESTI......IN CELE ISRAELIENE......POATE CHIAR SI IN CELE ROMANESTI!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! SAU POATE LA ......VATICAN!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! ORICUM.......SINT BINE ASCUNSE!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! PRESEDINTII ROMANIEI......SFINTII EROI MARTIRI.......AI NEAMULUI ROMAN......NICOLAE CEAUSESCU.......GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ.......I-AU PLATIT.......DIN NEFERICIRE.......ACESTUI CRIMINAL.....ASASIN MURDAR......O RENTA VIAGERA LUNARA DE......10.000 $.......DIN BUGETUL ROMANIEI......ASASINATA.......TRADATA......VINDUTA.....DE EL.....''regele''......CRIMINALILOR.........EVREI FRANCMASONI.........ROTHSCHILD.....ROCKEFELLER.....STALIN.....ROOSVELT.......TRUMAN........CHURCHILL.......INCREDIBIL!!!!!!!!!!!!!..................................................................................................................................................Nu doresc să intru în culisele actului de la 23 august 1944, când Regele Mihai I a orchestrat o lovitură de stat împotriva conducătorului statului, Mareşalul Ion Antonescu. Detaliile conspiraţiei şi întoarcerii armelor la ordinul tânărului rege sunt arhicunoscute. Un grup minor de consilieri regali şi politicieni veroşi şi ambiţioşi au pus la cale o lovitură de stat prost gândită şi slab organizată. Regele Mihai I a aruncat România în braţele URSS fără să negocieze un armistiţiu, decât abia pe 12 septembrie 1944, prin comunistul Lucreţiu Pătrăşcanu, la Moscova. De la 23 august până la 12 septembrie 1944, România a fost practic o ţară ocupată şi fără apărare în faţa trupelor sovietice. În câteva zile ruşii au ajuns să defileze la Bucureşti, pregătindu-se să comunizeze ţara, cu aportul fostului suveran. Din punct de vedere istoric şi al diplomaţiei internaţionale, România a fost percepută ca o ţară ce trădează o alianţă şi bagă cuţitul pe la spate celui cu care a bătut palma pentru o înţelegere. Ieşirea din Axă nu a fost, paradoxal, bine văzută nici de către Aliaţi, care au refuzat României statutul de cobeligeranţă la Conferinţa de Pace de la Paris din 1946 şi a supus-o unor împovărătoare despăgubiri de război. De atunci, ţara noastră e percepută în cancelariile lumii ca naţiunea care-şi trădează aliatul (''Iubim tradarea, dar urim pe tradatori'' spunea Cancelarul Austriei Lothar von Metternich). În perspectivă diplomatică şi al relaţiilor internaţionale o ţară care îşi respectă până la capăt angajamentele, chiar dacă e înfrântă în război, e percepută mai bine de opinia publică şi cancelarii. Vezi Germania după 1945, Polonia sau chiar Ungaria. O regulă de bază în dreptul internaţional este respectarea cuvântului dat şi loialitatea faţă de o înţelegere. Regele Mihai I a încălcat această cutumă diplomatică şi a dat o lovitură de cuţit pe la spate, chiar Armatei Române, care lupta vitejeşte pe front şi care, în 1941, dezrobise Basarabia de sub ocupaţia sovietică. La 23 August 1944 nu a fost nicio insurecţie militară, nici una populară şi nici o revoluţie socială de eliberare cum ne-a îndoctrinat în anii 70-80 istoriografia comunistă, ci pur şi simplu o lovitură de palat dată de regele Mihai I, după modelul italian din 1943, prin care Conducătorul Statului Antonescu a fost destituit şi arestat, apoi predat unor persoane particulare cu carnet PCR, aflate în ilegalitate, ce l-au trimis la Moscova.

Istoricii evită să vorbească ce s-a întâmplat cu trupele române de pe front între 23 august şi 12 septembrie 1944. Sute de mii de soldaţi români au fost dezaarmaţi de ruşi şi duşi în Siberia. Majoritatea dintre ei au murit pe drum sau în lagărele de muncă îngheţate. Regale Mihai I are pe conştiinţă moartea a sute de mii de tineri soldaţi români luaţi prizonieri datorită actului său imatur şi iresponsabil de la 23 august 1944. Se poate uita Regele Mihai I cu privirea senină în ochii familiilor şi urmaşilor a celor peste o sută de mii de schelete ale sodaţilor români răpuşi în Siberia?

Numărul prizonierilor de război români în Uniunea Sovietică din timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost ridicat, şi a crescut în special după anul 1943. Armata Roșie a luat prizonieri de război din Armata română după momentul 23 august 1944, procesul continuând până la semnarea armistițiului cu Aliații de pe 12 septembrie. Unii dintre prizonieri erau originari din Basarabia și Bucovina de nord ocupate ca urmare a ultimatumului din 1940, dar cei mai mulți erau cetățeni români care nu fuseseră niciodată declarați cetățeni sovietici. În cazul celor dintâi, autoritățile sovietice i-au declarat de naționalitate „moldovenească”, fiind în general separați de prizonierii „români”, în lagărele de prizonieri, autoritățile sovietice ținând evidența în general pe „naționalități” și mai puțin pe țări de origine. În aprilie 1946, Viaceslav Molotov afirma că, în 1945, 61.662 de prizonieri români fuseseră repatriați, 20.411 participaseră la formarea fiviziilor de voluntari români din Diviziile „Tudor Vladimirescu” și „Horia, Cloșca și Crișan”, iar alți peste 50.000 de prizonieri români se mai aflau încă pe teritoriul sovietic. În conformitate cu statisticile Marelui Stat Major Român de la sfârșitul războiului, numărul militarilor incluși în categoria „dispăruți” (din care cei mai mulți erau „prizonieri de război”) a fost de 367.976, din care 309.533 în luptele împotriva Uniunii Sovietice și 58.443 în vest, în luptele împotriva Germanirei Naziste și Ungariei Hortiste. Statistica nu a precizat dacă cei 309.533 de dispăruți „în est” cuprinde și pe militarii dezarmați de sovietici în după 23 august 1944. Într-o notă confidențială întocmită în martie 1945 de delegatia militară a Comisiei române pentru aplicarea armistițiului se afirmă că până la 23 august 1944 numărul dispăruților în luptă a fost de 163.015 militari, iar, începând cu 24 august, sovieticii au dezarmat și luat în prizonierat 97.732 de militari români. Între 23 august şi 12 septembrie 1944, dată la care a fost semnat armistiţiul, armatele sovietice au făcut prizonieri între 130.000 – 160.000 de militari români şi au scos din ţară bunuri în valoare de 2 miliarde de dolari americani. Această poziţie a fost consolidată din punct de vedere militar prin reducerea forţelor poliţiei române, la 2 octombrie 1944, de la 18.000 la 12.000 de oameni, iar la 26 octombrie şi a armatei române din interior, de la 13 divizii complete la 3 divizii cu efectiv redus, în total 10.000 de oameni. De asemenea, efectivele de grăniceri şi jandarmi au fost reduse de la 74.086 la 58.018 oameni. În ansamblu, forţele armate române au fost reduse, de la 419.000 de oameni în mai 1945, la doar 136.000 de oameni în decembrie 1947. În schimb, numărul trupelor sovietice staţionate în România a crescut de la 80.000, la 8 mai 1945, la 615.000, la 1 martie 1946. Deşi, treptat, numărul lor a scăzut (400.000 la 1 iunie 1946 şi 240.000 la 1 noiembrie 1946), ele au reprezentat elementul esenţial în desfăşurarea evenimentelor politice şi de altă natură ce au avut loc în ţara noastră, conform documentelor istorice publicate.

Prin actul de la 23 august 1944, Regele Mihai I a trădat Armata Română, care lupta pe front pentru apărarea graniţelor şi suveranităţii naţionale. Soldaţii români s-au trezit pe front, în urma acţiunii regale, dezarmaţi, umiliţi şi luaţi prizonieri de către ruşi. La 23 august 1944 drumul spre ocuparea ţării de către ruşi şi comunizarea României fusese deschis cu nonşalanţă de către Regele Mihai I. Pentru tot mai mulţi istorici români, actul de la 23 august 1944 e perceput ca o zi a trădării Armatei Române. O parte a generalilor Armatei Române şi-au dat seama de trădarea conducerii de la Bucureşti, care oferea ţara pe tavă comuniştilor ruşi şi au dorit să fugă în iarna lui 1945 în liniile germane din Cehoslovacia şi să se pună în slujba Guvernului Naţional condus de Horia Sima la Viena. Generalul Avramescu a fost arestat şi ucis de ruşi, ceilalţi generali români au fost închişi de către comunişti până la decretul de eliberare din 1964. La toţi veteranii de război care au luptat pe frontul de est li s-au luat gradele şi nu au primit pensie până în anul 1990, cu câteva excepţii în vremea lui Nicolae Ceauşescu. În acest context actul de la 23 August 1944 este din punct de vedere istoric o dramă militară şi politică pentru poporul român, de fapt începutul calvarului comunist de 40 de ani. În această zi ar trebui coborât în bernă Tricolorul în unităţile militare de pe cuprinsul patriei noastre.

https://www.facebook.com/ianculescu.mircea.5/posts/2096017693959314

Scris de **Admin** Dum Dec 17, 2017 5:35 am

Pt voi sau pt unii din manipulatori o fi tristete, DAR pt cei care stiu cine a fost acest tradator de tara care ne-a vandut la rusi, nu este tristete.

Noi istoricii adevarati nu ne vindem sufletul cum fac unii sau altii.

A murit un tradator de tara si a ramas dupa el niste paraziti care vor sa traiasca sub masca regalitatii din banii putini ai Poporului Roman.

Vreti adevarul istoric despre acest personaj sinistru, vi-l pot reda reda acum cine a fost el:

Care au fost faptele reale ale fostului rege Mihai I:

Înca din noiembrie – decembrie 1943 serviciile sovietice au dorit sa-l capteze de partea lor pe fostul rege Mihai I. ceea ce au şi reuşit. Acelaş lucru l-au făcut si pentru unii politicieni captivi serviciilor occidentale sau rusesti ca: Maniu, Bratianu, Titel Petrescu, sau: Grigore Niculescu-Buzeşti, Ion Mocsonyi-Styrcea (mareşalul Palatului), Mircea Ionniţiu (secretarul personal al regelui), ... si a capta de partea sa ofiterii nemultumiti, destituiti sau judecati pt abateri grave pe front si nu numai - generalii: Constantin Sănătescu, Argesanu, Iosif Teodorescu, col. Emilian Ionescu, maiorul Dumitrescu, ... de catre ministerul de Razboi si Maresalul Ion Antonescu.

Filiera sovietica ca sa poata ajunge la Mihai erau: Lucretiu Patrascanu, Emil Bodnaras, Maresalul Palatului Ulea - (care era var bun dupa mama cu Lucretiu Patrascanu) şi spionii tradatori de tară: Grigore Niculescu-Buzeşti, Ion Mocsonyi-Styrcea (mareşalul Palatului), Mircea Ionniţiu (secretarul personal al regelui)

Încă din aprilie 1944 acestia lucrau intens în fiecare noapte pentru Lovitura de Stat de la 23 august 1944, unde se intalneau cu Mihai I, in jurul orei 1.30 noaptea în Palat. Intrarea se făcea prin spatele palatului pe coltul din partea stanga.

Complicii sovieticilor si ai lui Mihai I, sunt mult mai multi.

Tradarea este tradare oricui te-ai vande sau la ce distanta ai face asta. Oricui ai trada tot tradator te numesti spunea renumitul poet, acad. Grigore Vieru.

Mihai I, prin actul de la 23 august ne-a vandut la rusi, pe noi romanii, tara, armata, resursele, ...

Prin actul de la 23 august aproape 180.000 de soldati, ofiteri si subofiteri au fost luati prizonieri de rusi si dusi in Siberia si majoritatea nu s-au mai intors niciodata în tara.

A tradat pe comandantul suprem, pe cel care ii adusese mama inapoi, pe care Carol al II-lea i-o alungase din tara pt ca traia cu Lupeasca. Anonescu il venera si tinea la Mihai nu numai ca la un rege, dar ca si la un adevarat copil al sau, nestiind de fapt ca alinta si ajuta un sarpe, un tradator de tara si nu un rege cu adevarat.

Mihai I, s-a aliat cu inamicul Romaniei – Uniunea Sovietica, stat inamic care ne ocupase teritoriile: Basarabia, Nordul Bucovinei prin forta militara in anul 1940 şi apoi in 1944.

Mihai la predat pe Maresalul Ion Antonescu – comandantul Suprem al Statului Roman, prin spionul sovietic Emil Bodnăraş la rusi: generalul-locotenent Tevcenkov şi generalului-maior Nikolai Burenin, comandantul trupelor sovietice din Bucureşti, din ordinul generalului (mai târziu mareşal) Rodion Malinovski, comandantul forţelor sovietice din România, după înţelegerea pe care acesta o avusese cu Mihai I., de al duce la Moscova si al judeca ei.

Insa ca sa se spele pe maini vazand ca nu se vinde ca Mihai, Stalin ni l-a trimis inapoi pe Maresalul Ion Antonescu, ca apoi printr-un scenariu odios sa-l judece în România prin asa zise tribunale ale poporului, aşa zisi romani (evrei acoperiti sau descoperiti, care peste 99 % alcatuiau PCR si institutiile represive din Romania), pentru ca aceasta vina sa o poarte tot poporul roman, pentru crima produsa asupa sefului statului – Ion Antonescu si nu invadatorii cu complicii lui printre care si Mihai I si camarila si tradatorii tarii de langa el care ne tradase-ra la rusi.

Mihai si cu mama sa cerea dupa 23 august 1944 la serviciile rusesti, sprijin pentru protectia lor, intrucat acestia se stiau vinovati de tradare si cereau oficial catre Statlin si Molotov, paza sovietica cel putin cate 5-6 ofiteri de grad superior de la gradul de maior in sus, intrucat nu mai avea siguranta si incredere in ofiterii romanii pe care ii tradase odata cu tara si poporul roman.

La fel cei doi cereau filme sovietice de razboi, intrucat spuneau ei ca nu le mai plac filmele occidentale. Toate acestea sunt date din documentele secrete sovietice de arhiva. Stalin si Molotov dar sefii serviciilor secrete sovietice dar si militare, spuneau ca trebuie sa i se ofere lui Mihai I, tot ce doreste ca sa intre in gratiile acestuia, sa-l aibe de partea lor, ca un alibi, pt intrarea prin forta in Romania si nu ca o invazie cum real si faptic a fost.

Cat demult a iubit Mihai I, romanii, poporul roman, armata, biserica si foarea intelectualitatii se vede din urmatoarele fapte: In timp ce el chefuia si se intalnea destul de des la coteiluri cu comisarii sovietici: Susaicov, Malinovschi, Tolbuhin, ... şi alţi ofiţeri superiori sovietici, Patrarhul Moscovei, floarea intelectualitatii romanesti, armatei, sigurantei, B.O.R., partidelor politice, taranimii mijlocii, erau judecati de asa zise tribunale ale poporului a caror conducere era alcatuita din evrei sau sovietici si condamnati la moarte sau cu zeci de ani de puscarie pentru fapte inventate pompos dar ireale doar pt ca erau patrioti si isi iubeau sau aparau tara.

Alegerile din 1946 Mihai I le-a legiferat ca fiind reale si corecte cand de fapt ele au fost falsificate grosolan.

Asa zisa abdicare a lui Mihai I, a fost decat un troc politic, prin care comunistii si oamenii Moscovei sa lucreze liber, nestingherit impotrica Romaniei si romanilor iar lui Mihaita de toba – rosu, vândut rusilor, să plece din tara cu o avere inestimabilă, să i se dea lunar o soldă de 100.000 de dolari, doar pentru faptul de a sustine in Occident ca in Romania sub comunisti si sovietici este democratie populara si ca poporul a ales liber ca nu doreste sa mai fie monarhie. Aceasta solda a primit-o lunar până în anul 1987 cand Ceauseasca in urma unei verificari din partea ei si a altor specialisti pe finante, unde se cheltuiesc banii mai mult si de unde se mai pot face economii pentru a plati datoria externa mai repede. Dupa ce i s-a blocat solda de Ceauseasca si a aflat cine sunt vinovatii pentru aceasta fapta atunci el a fost nemultumit si a inceput sa strige in gura de sarpe impotriva comunismului din Romania si a lui Ceausescu sa-l denigreze. Ticalosia lui nu s-a oprit aici si cu ajutorul serviciilor occidentale dar mai ales maghiare si austriece au semnat un act oficial ca el accepta sa vina in Romania ca rege fara Transilvania, numai sa vina din nou rege pe ce a mai ramas din Romania.

Acest lucru se vede si din actul semnat de el alaturi de o plieada de alti tradatori care fugise-ra in Occident. Documentul este oficial si se gaseste pe internet. Si pe el dar si pe Walter Romanan nu-i intersa Romania daca pierde Transilvania ci au semnat si luptat ca Romaniei sa i se ia Transilvania de catre Unguri si Austria. Asta este purul adevar.

Asa s-a vandut si Mihai I, la comunisti si sovietici cum s-a vandut acum Margareta, doar pt avantaje pecuniare (de a li se da din partea Statului Roman, anual 28.000.000, de euro anual pt bugetul aşa zise „Case Regale” nu numai pt Margarela si camarila ei de paduchi, de paraziti, de acoperiti prin legea pe care Dragnea si acolitii lui politici penali le-au inlesnit-o de curand prin Parlamentul Penal actual, l-a aceasta casa de vipere, paraziti si de trantori, tot de pe spinarea bietului Popor Roman.

Prin aceasta moarte a tradatorului Mihai rosu de toba care s-a anuntat tocmai acum, nu este una de azi ci una de cel putin un an si ceva, nu se anunta nimic nou sau bun ci doar moartea - decesul unui tradator de tara si neam romanesc care ne-a vandut la rusi.

Scris de **Admin** Dum Dec 17, 2017 5:38 am

MAREA TRĂDARE de la 23 august 1944. Molotov către Pătrăşcanu: „Antonescu reprezenta România. Voi nu reprezentaţi pe nimeni!”

Despre actul de la 23 august 1944 din România, s-a scris foarte mult, dar s-au ascuns, cu destula abilitate, poporului român, unele adevaruri ale acestui act si implicatiile lui, în majoritate nefaste pentru România.

S-a trecut cu vederea în mod deliberat situatia militara a României în primavara si vara anului 1944, nu s-a spus nimic poporului român despre marea tradare de la Iasi, din 20 august 1944, a comandantului Armatei a 4-a, general de Corp Armata Mihai Racovita, savârsita în strânsa legatura cu Casa Regala si cu Partidul Comunist; au fost prezentate în mod denaturat situatia militara a României de dinainte de 23 august 1944, precum si tratativele diplomatice ale guvernului Antonescu de la Cairo si Stockholm, initiate înca de la sfârsitul anului 1943, ca si despre rezultatele acestora.

Nu s-a suflat o vorba despre manevrele cercurilor palatului de sabotare a acestor tratative si nu s-a spus pâna acum nimic despre conspiratia Casei Regale si a P.C.R. pentru arestarea lui Ion Antonescu şi a guvernului său ş.a.

Barbu Ştirbei, trimis la Cairo sub numele de Bond

Înca din februarie 1943, Maresalul Antonescu îi propune lui Mussolini iesirea comuna din razboi, iar în septembrie 1943 încep negocieri secrete pentru încheierea unui armistitiu cu anglo-americanii; mai au loc în octombrie, acelasi an, la Lisabona, încercari de armistitiu cu englezii; este abordat în acest scop inclusiv Suveranul Pontif.

Dupa întrevederea serviciilor secrete aliate la Cairo, principele Barbu Stirbei este trimis în cel mai mare secret la Cairo, sub numele de BOND, cu un pasaport dat de Antonescu, dar la Istanbul este denunţat nemtilor de catre englezi, care nu erau pentru iesirea României din Axa.

Churchill miza pe faptul ca germanii si românii vor temporiza înaintarea rusilor spre Europa, iar o debarcare anglo-americana în Balcani ar taia drumul rusilor spre Europa. La acest plan s-a opus presedintele american Roosevelt.

La sprijinirea razboiului antisovietic au contribuit si cererile americane, din ianuarie 1943, reluate în ianuarie 1944, adresate tarilor Axei, inclusiv României, de capitulare neconditionata, cereri prezentate si în negocierile de armistitiu de la Cairo, din martie 1944, respinse atât de catre guvernul Antonescu, cât si de opozitia Maniu-Bratianu, fapt ce a dus la prelungirea razboiului cu peste un an.

Churchill urmarea o politica în doi cu SUA, iar Roosevelt voia o politica în patru si lichidarea Imperiului Britanic. O problema ridicata de catre partea româna la negocierile de la Cairo si respinsa de catre anglo-americani a constituit-o problema Transilvaniei de Nord, rapita de catre Ungaria prin Dictatul de la Viena.

Anglo-americanii au declarat ca aceasta problema va face obiectul negocierilor la Conferinta de Pace, dupa terminarea razboiului. Deoarece partea româna nu avea nici o garantie ca anglo-americanii vor retroceda acest teritoriu, a respins propunerea.

Viaceslav Molotov, ministrul de externe al URSS: „Singurul om ce poate face schimbarea de front în România este Mareşalul Antonescu”

Rusii îsi urmareau, si ei, cu destula abilitate interesele. Înca din octombrie 1943, la Conferinta ministrilor de externe de la Moscova si apoi la Conferinta de la Teheran a sefilor de state din URSS, SUA si Anglia, Molotov, ministrul de externe al URSS, a afirmat ca „singurul om ce poate face o atare schimbare de front în România este Maresalul Antonescu”.

Pe la mijlocul lunii septembrie 1943, Mihai Antonescu aducea la cunostinta lui Dulles ca „participarea României la razboi nu mai e decât simbolica. A rupe cu acest simbol, înseamna a expune România celor mai grave represalii. Asta nu e cu putinta decât în cazul unei debarcari aliate”. Cu acest prilej, el insista asupra inoportunitatii schimbarii regimului Antonescu, care dispunea de 45 de vagoane de aur, de mari cantitati de cereale si de un milion de soldati înarmati.

„Numai guvernul de azi poate refuza să le dea nemtilor aceste rezerve pretioase. În ziua când Maresalul ar disparea, nemtii ar lua totul pentru nevoile lor, iar la guvern ar aseza slugi politice, probabil chiar pe fostii legionari, care ar suprima pe toti antonistii si pe toti rezistentii, adica toata elita româneasca”.

Temerile lui Mihai Antonescu s-au adeverit, rezervele de aur si de cereale nu au fost luate de catre nemti, ci de rusi, iar milionul de ostasi, din cauza complotului Palatului Regal si a grupului de complotisti – Bodnaras, Damaceanu, Aldea, Racovita – a fost dezarmat, circa 175 de mii dintre ei au luat drumul lagarelor sovietice, iar „Poarta Iasiului” a fost deschisa fara lupte trupelor sovietice.

Roosevelt susţine capitularea necondiţionată

În negocierile de armistitiu de la Cairo, a iesit în evidenta faptul ca între Departamentul de Stat al SUA, reprezentatii militari si presedintele american Roosevelt existau serioase divergente de opinie.

Departamentul de Stat, prin secretarul sau, Cordell Hull, sprijinit de reprezentantii militari, a salutat propunerile românesti de armistitiu, aratând ca „noi credem ca ei singuri (românii) trebuie sa decida daca vor o lovitura de stat a lui Maniu sau iesirea din Axa o va face guvernul Antonescu.

Dar, pentru o schimbare de front, recunoastem ca, daca el, Maresalul Antonescu, vrea si este hotarât sa o faca, numai el are mijloacele necesare si cele mai mari sanse de succes. Autoritatile americane considera actiunea României de o importanta exceptionala. Ea (România) trebuie sa aiba statut de cobeligeranta si trebuie sa actioneze cât mai repede”. Dar Roosevelt ramânea neclintit în actiunea de capitulare neconditionata.

Opozitia din România – Maniu si Bratianu – au colaborat strâns cu Antonescu la toate negocierile de armistitiu în vederea iesirii României din razboi alaturi de Axa, se informau si se consultau reciproc cu regularitate. Ceva mai mult, Antonescu a propus chiar sa abandoneze puterea daca aliatii prefera sa negocieze cu opozitia româna.

Guvernul sovietic a raspuns, prin consilierul Semionov, categoric la discutiile dintre putere si opozitie: „Noi, rusii, preferam sa negociem cu actualul Guvern al României si suntem gata sa-l ajutam sa elibereze tara de germani”, iar la Cairo, ambasadorul rus Novikov, ca si ceilalti doi aliati, s-a pronuntat categoric: „El prefera negocieri cu Maresalul Antonescu şi nu cu trimişii Regelui”.

Stockholm: primele negocieri cu URSS şi unele avantaje

Deoarece negocierile de la Cairo trenau din cauza pozitiei rigide a SUA (care cereau capitularea neconditionata), cât si din cauza unor tratate încheiate anterior cu URSS pentru crearea de zone de influenta sovietica din Balcani, inclusiv în România, guvernul Antonescu începe negocierile de armistitiu la Stockholm cu guvernul sovietic, prin ambasadorul acestuia, doamna Alexandra Kolontay, în decembrie 1943.

Contactul, discutiile si negocierile din capitala suedeza se concretizeaza prin formularea unor conditii precise de armistitiu si nu de capitulare neconditionata, cum ceruse Roosevelt la Cairo.

Privind problema Transilvaniei de Nord, URSS considera Dictatul de la Viena nul si neavenit, iar Transilvania va reveni în întregime României. În forma sa finala, proiectul de armistitiu cu URSS de la Stockholm continea urmatoarele conditii:

1. Trupele române de pe front, fie se predau rusilor, fie vor ataca trupele germane. Rusii se obligau sa le aprovizioneze cu armament si alte materiale necesare si sa ramâna la dispozitia lui Antonescu si Maniu pentru a restabili independenta si suveranitatea României.

2. Rusii accepta ca România sa dea un ultimatum de 15 zile Germaniei, pentru a-i parasi teritoriul înainte de a-i declara razboi. În cazul retragerii trupelor germane, România poate ramâne neutra.

3. Arbitrajul de la Viena este nul si neavenit. Transilvania revine la patria-mama în totalitate.

4. Rusii se multumesc numai cu o fâsie de trecere în nordul tarii, iar guvernul român poate sa-si exercite functiile într-o parte a tarii neocupata de armatele sovietice.

Conditiile de armistitiu negociate la Stockholm cu rusii, desi mult mai avantajoase pentru România, fata de cele de la Cairo, implicau recunoasterea anexarii Basarabiei si Bucovinei de Nord de catre Rusia.

În paralel cu negocierile de armistitiu de la Stockholm si Cairo si cu urzicarea complotului regal, privitor la tratativele de armistitiu de la Stockholm, prin trimisii regelui, se duceau tratative si de catre Partidul Comunist de scoatere a României din razboiul antisovietic.

Barbu Ştirbei îl găzduieşte pe Bodnăraş

Dupa parasutarea lui Emil Bodnaras în România, în primavara anului 1944, au avut loc frecvente întâlniri între cercurile Palatului si delegatii PCR. Printul Stirbei i-a acordat chiar gazduire lui Emil Bodnaras dupa parasutare.

În noaptea de 13/14 iunie 1944, are loc o întâlnire conspirativa (ultima) a reprezentantilor PCR, Emil Bodnaras si Lucretiu Patrascanu, cu reprezentantii Palatului Regal si ai armatei: generalii Constantin Sanatescu, Aurel Aldea si Gheorghe Mihail, colonelul Dumitru Damaceanu, Ioan Mocsony Stârcea, Mircea Ioanitiu si Grigore Niculescu-Buzesti, cifrator în Ministerul Afacerilor Externe român… Emil Bodnaras a prezentat în final planul Partidului Comunist care prevedea:

a) rasturnarea prin forta a dictaturii militaro-fasciste;

b) scoaterea tarii din razboiul hitlerist;

c) întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste.

Dupa vii discutii, cei prezenti au aprobat planul elaborat de catre PCR. Un fapt care spune multe: la 15 iunie, deci a doua zi, Regele a aprobat acest plan.

Pentru pregatirea actiunii armate, a fost creat si un comitet militar din care au facut parte: generalii Gheorghe Mihail, C. Vasiliu Rascanu si colonelul Dumitru Damaceanu.

Regele se împotrivea armistitiului negociat de guvernul Antonescu cu rusii. Pozitia lui fata de armistitiu rezulta clar dintr-o declaratie facuta lui Gheorghe Bratianu: „Daca îl lăsăm pe Antonescu sa faca singur armistitiul, ne va tine sub papuc”.

Cu acest prilej, l-a sfatuit pe Bratianu sa se retraga de la orice actiune cu Antonescu. În acest spirit a actionat si Gheorghe Duca, trimisul regelui la Stockholm, care, si la vârsta de 80 de ani, îsi facea un titlu de „glorie” din misiunea ce i-a dat-o Regele de a sabota tratativele de armistitiu româno-sovietice.

Antonescu – arestat chiar în Palatul Regal

În dimineaţa zilei de 23 august 1944, Antonescu aştepta răspunsul de la Stockholm, pentru a semna armistiţiul cu URSS. În aşteptarea răspunsului, el a cerut scrisori de la Maniu şi Brătianu, pentru susţinerea armistiţiului.

Între timp, de la Stockholm a sosit la Ministerul Afacerilor Externe acceptarea sovietică la propunerile româneşti de armistiţiu. Telegrama, în loc să-i fie înmânată lui Antonescu, Grigore Niculescu-Buzeşti, participant la conjuraţie, o înmânează Regelui. În situaţia dată, Regele, fără să vorbească despre telegramă, fiind implicat în complot alături de comunişti, le comunică lui Maniu şi Brătianu că va intra în acţiune şi va face singur armistiţiul, fiind sătul de tutela lui Antonescu.

Deşi mareşalul Antonescu nu a primit telegrama aşteptată, a mers, totuşi, la Palat şi acolo… a fost arestat. Că Antonescu era hotărât să încheie armistiţiul cu URSS rezultă şi din faptul că, în seara de 22 august, l-a convocat pe ministrul german la Bucureşti, Clodius, şi, în prezenţa generalului Pantazi, ministru de război, i-a adus la cunoştinţă că România a cerut armistiţiul.

Regele ordonă încetarea focului înaintea semnării Armistiţiului

La ora 22.00, în ziua de 23 august, prin Comunicatul Regelui Mihai, s-a ordonat încetarea focului între trupele române si cele sovietice, dar, pentru ca armistitiul cu sovieticii nu era semnat, rusii au continuat sa captureze militarii români.

Asa au luat drumul Siberiei circa 175.000 de militari români, 40.000 dintre acestia au fost internati în lagarul de la Balti din Basarabia, unde au murit de foame sau de frig, de boli sau au fost executati de comisari basarabeni din Armata sovietica, între ei numarându-se si maiorul Alexandru Bârladeanu.

Armistiţiul se semnează abia pe 12 septembrie

Criticii actului de la 23 august 1944 (si nu sunt putini) îl considera unii ca „act de înalta tradare”, iar altii ca „grava eroare politica”. Si unii si altii au dreptate, el este atât act de înalta tradare, cât si o grava eroare politica cu multiple implicatii si consecinte nefaste pentru România.

Acestia sustin, si le dam dreptate, ca Maresalul Antonescu trebuia lasat sa încheie si sa semneze armistitiul, deoarece el îl negociase si putea sa impuna rusilor, prin puternica sa armata de un milion de oameni, un alt mod de actiune decât capitularea.

Prin arestarea lui Antonescu si capitularea întregii armate, din ordinul Regelui Mihai, înaintea semnarii armistitiului cu rusii, România a pierdut baza juridica si morala a apararii drepturilor sale, s-a dezonorat singura.

Capitularea neconditionata a însemnat un dezastru national, un mare calvar pentru România, ce îl va purta o lunga perioada de timp. Alaturi de cei circa 175.000 de militari români care au luat drumul lagarelor sovietice de prizonieri dupa 23 august 1944, au mai fost deportati în URSS peste 20.000 de alti români si 72.000 de români de etnie germana. Prin nesemnarea armistitiului si capitularea neconditionata, România si-a pierdut definitiv libertatea, i s-a refuzat statutul de tara cobeligeranta, desi a fost a patra putere militara participanta la înfrângerea Germaniei fasciste.

În decurs de un deceniu si jumatate, dupa 23 august 1944, România a fost furata de catre rusi de cel putin trei miliarde de dolari, în locul celor 300 de milioane impuse prin „armistitiu” dictat de Moscova.

Semnarea armistitiului cu URSS, care continea destule conditii împovaratoare pentru România, fata de armistitiul negociat cu Antonescu, a fost taraganata pâna la 12 septembrie 1944, iar protocolul privind raporturile dintre Armata româna si Armata sovietica a fost semnat abia pe 25 septembrie, ceea ce a facut ca Armata româna sa se angajeze singura în luptele pentru eliberarea Transilvaniei, reusind ca, pâna catre jumatatea lunii septembrie, sa fie respinse de pe teritoriul României, pâna la frontiera vremelnic impusa, trupele hitleristo-hortiste.

Răsplata trădării

Semnificativ pentru prestigiul de care se bucura la Moscova mareşalul Antonescu este şi răspunsul dat de Molotov lui Lucreţiu Pătrăşcanu, la 12 septembrie 1944, prezent la Moscova cu delegaţia română pentru semnarea armistiţiului. Când Pătrăşcanu a întrebat de ce condiţiile de armistiţiu impuse de către URSS României sunt mai grele decât cele oferite lui Antonescu, Molotov i-a raspuns: „Antonescu reprezenta România, voi nu reprezentaţi pe nimeni”.

Dar orice trădare se plăteşte scump, iar preţul trădării a venit destul de repede. Primii care l-au simţit au fost generalii M. Racoviţă şi Gh. Mihail. Primul ajunsese ministru de război, iar al doilea – şef al Marelui Stat Major şi ambii făcuseră parte din comitetul militar care răspundea de implementarea deschiderii „Porţii Iaşilor”.

Catre începutul lunii septembrie 1944, s-au intensificat presiunile comandamentelor sovietice de subordonare a Armatei române, iar începând cu ziua de 7 septembrie, Armata Română a intrat în subordinea Armatei sovietice, fiind împartita la diferite grupuri de armate sovietice, iar Marinei române i-au fost debarcate echipajele la 3 septembrie si înlocuite cu echipaje sovietice.

Astfel, atributiile celor doi militari au fost serios stirbite. Rasplata tradarii continua. Dupa razboi, atât generalul Racovita, cât si generalul Aldea, sunt întemnitati, primul la închisoarea din Sighet, unde moare în 1954, iar al doilea în închisoarea din Aiud, unde moare în 1949.

Scris de Continut sponsorizat

Misu bâl bâl : ASASINUL MURDAR AL ROMANIEI

Misu bâl bâl : ASASINUL MURDAR AL ROMANIEI

Amicus Plato sed magis amica veritas

MAREA TRĂDARE de la 23 august 1944. Molotov către Pătrăşcanu: „Antonescu reprezenta România. Voi nu reprezentaţi pe nimeni!”

Re: Misu bâl bâl : ASASINUL MURDAR AL ROMANIEI