Sfârşit de an în Absurdistan

Scris de ion_pribeagu Joi Dec 28, 2017 5:05 am

http://www.dw.com/ro/sfârşit-de-an-în-absurdistan/a-41943204

Unde se găseşte România în acest final de an? E relativ simplu de localizat. Sub Dragnea şi Tăriceanu a realunecat în Absurdistan. Iar cu ai lor PSD-Iordache-Nicolicea-Nicolae-Bădălău ar putea ajunge chiar mai rău.

Sfârşit de an în Absurdistan 41361766_303

Din pricina despotismului şi dogmatismului ei, într-o epocă în care până şi ruşii încercau să-şi reformeze bolşevismul, Cehoslovacia şi-a binemeritat numele de Absurdistan. Îl obţinuse cu onor, în 1989. I-l atribuise dramaturgul şi disidentul Vaclav Havel. Pe atunci, ţara al cărei prim şef de stat după eliberarea ei de comunişti avea să devină Havel, scriitorul patriot, mai era, alături de Germania răsăriteană, ultima aliată stalinistă a României ceauşiste.

Din care, cum se ştie, se fugea pe capete. Fugea de frig, de frică şi de foamea ceauşistă cine putea. Puţini au rezistat mirajului străinătăţii dacă nu erau siliţi. Între cei câţiva patrioţi ca Doina Cornea şi Radu Filipescu, rămaşi voluntar în ţară, se mai întâlnea la Bucureşti câte o rara avis. Oameni ca Andrei Pleşu, care a refuzat atunci să emigreze.

N-am citit demult cuvinte mai amare, verdict mai devastator decât cel conţinut în mărturisirea acestui experimentat gânditor. Reflectând la propriul său destin, precum şi, neîndoielnic, la al compatrioţilor săi, el admitea că, dacă ar fi fost mai tânăr, s-ar fi gândit să emigreze, deşi, înainte de 1989, a refuzat în mai multe rânduri s-o facă. ”Mă tem că aş pleca. Aș lua o pauză, pentru că sunt momente în care exasperarea, dezgustul și nefericirea ating cote care sunt greu de dus”. Reiese că în România este ori e pe cale să fie în curând mai rău decât sub Ceauşescu. Ne pare oare absurd acest verdict?

Hai să stăm strâmb şi să judecăm drept. Sub Ceauşescu se fura pe rupte. Se făcea foame, în case domnea gerul, securitatea, ca dictatorul pe ecrane, era ubicuuă, oligarhia securistă profita. "Fie pâinea cât de rea, tot mai bună-n ţara mea, America", scandam, când credeam că nu ne-ascultă băieţii cu ochii albaştri. Dar măcar aparenţa legii continua să fie respectată.

Or, cum va arăta ţara după legiferarea fărădelegii de către ALDE-PSD-UDMR? Această alianţă nu s-a mulţumit să-ncerce, iată, să pună practic în cătuşe atât poliţia, procuratura şi pe judecătorii judecând hoţiile, corupţia, violurile şi asasinatele.

Ci îşi oferă şi resuscitarea într-o formă net mai costisitoare pentru buzunarele românilor a Ordonanţei 13, iniţiind un nou proiect normativ, cu dedicaţie pentru infractorul lider al PSD Dragnea, care fixează pragul la hoţia prin abuzul în serviciu, cu nesimţire maximă, la 200.000 de euro.

Dacă s-ar adopta această modificare legislativă s-ar rezolva subit şi unul din dosarele în care este inculpat şeful Camerei Deputaţilor, Dragnea. Alte dosare s-au văzut lichidate de celelalte modificări ale codului penal şi ale codului de procedură penală. Trai pe vătrai pe milionarii şi pe miliardarii hoţi ai ţării. În schimb săracii ei au toate şansele să înfunde puşcăriile române ca în Anglia secolului XIX.

Căci un proiect al guvernului Tudose prevede închisoarea de la unu la şase ani pentru datornici, care omit "cu intenţie" plata unor taxe şi contribuţii timp de 30 de zile. ANAF, puterea, oligarhia mafiotă şi clientela lor politică vor înflori. Înrobiţi de fisc, rumânii redevin iobagii lor.

Iată viitorul luminos dăruit ţării de un partid funcţionând sub siglă social-democrată, care predă totuşi România unei clici de boieri ex-securişti şi nomenclaturişti transformaţi în promotorii unui capitalism sălbatic de tip Manchester. Această gaşcă tocmai aruncă în aer şi Decalogul, de vreme ce Sfânta Scriptură ne obligă să nu asasinăm, să nu furăm, să nu depunem mărturie mincinoasă.

Întrucât puţini oameni cinstiţi îşi vor mai permite să trăiască într-o ţară condusă atât de anapoda, e limpede că patriotismul s-a scumpit şi a devenit un mare lux. Un lux pe care prea puţini şi-l vor putea permite pe viitor. Dat fiind preţul piperat al rămânerii în ţară, dorul de ducă, ori surmenarea, o imensă oboseală, o resemnare şi-o sfârşeală fără margini i-au apucat pe mulţi.

Letargia, depresia, lehamitea şi fatalismul sunt între altele efectul, în sine dezastruos, al insolenţei, aroganţei şi trufiei cu care nişte indivizi intelectual submediocri scot din democraţie şi din Europa într-un singur an, un stat pe care totuşi foare mulţi români îl vor de drept.

Lor nu le-a scăpat faptul că la halucinanta expulzare a României din civilizaţie, căluşarii mafiei PSDiste n-au procedat doar într-un ritm febril, ci şi-n total dispreţ faţă de normele oricăror state avansate, oricărei culturi demne de acest nume. Au făcut-o în pofida opoziţiei articulate de mii de magistraţi români, în pofida dezaprobării presei libere şi în răspăr cu voia sutelor de mii de protestari de acum un an, cu avertismentele Departamentului de Stat american, ale Comisiei Europene, ale Consiliul Europei, ale ambasadorilor principalilor parteneri.

Să ne mirăm că românii se resemnează? Păi cum să se mobilizeze, alimentaţi, descurajaţi cum sunt de acest spectacol, de emigrări şi dezbinări, ori de dezinformatorii de serviciu şi de retarzii din intelectualitatea autohtonă vehiculând miticul agitprop care susţine că mămăliga nu ar exploda? Şi că, în ciuda tinerilor scandând ”vom fi morţi şi vom fi liberi”, n-ar fi avut loc pasămite, în 1989, o revoluţie? Ci doar un puci, după vânzarea prezumtivă a ţării de către Occident, "la Malta, ca la Yalta"?

Cine să mai #reziste în condiţiile în care orice tentativă de unire şi organizare politică a rezistenţilor e însoţită de intense campanii de avertizare şi discreditare a celor care chiar încearcă să extragă împotmolita căruţă a ţării din noroi prin dialog, spre a-i da o şansă de salvare a egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a unei vieţi demne pentru copiii lor?

Atenţie însă. Se înşală grav cei care îi subestimează pe români. I-am văzut şi auzit pe tinerii protestatari care i-au transmis un salutar mesaj premierului, cerându-i să oprească nebunia. Chiar dacă mulţi români şi-au luat lumea în cap şi prea puţini se mai întorc. Nu s-au terminat patrioţii nici în Absurdistan, la acest dezastruos capăt de an.