27 martie: Unirea Basarabiei, „în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră, cu mama sa, România”

Scris de **Admin** Mar Mar 27, 2018 4:41 am

Basarabia s-a unit cu România pe 27 martie 1918, după o lungă ocupație țaristă, în componența căreia intrase prin Tratatul de la București, din 1812, proclamându-și mai întâi autonomia, apoi independența față de Rusia și după câteva luni unirea cu Regatul României, în cadrul căruia a constituit o provincie timp de 22 de ani până la 28 iunie 1940 când un ultimatum al guvernului sovietic conform pactului Hitler-Stalin a fost adresat României privind cedarea Basarabiei către Uniunea Sovietică.

Unirea Basarabiei cu România a căpătat un cadru legal la data de 27 martie 1918, când în ședința Sfatului Țării de la Chișinău se proclama unirea Republicii Democratice Moldovenești (fosta Basarabie țaristă) cu România, unirea fiind posibilă inclusiv în urma susținerii Armatei Române care pus capăt atacurilor banditești ale bandelor bolșevice din Basarabia în cadrul Revoluției din 1917.

Din cei 135 de deputați prezenți ai Sfatului Țării, 86 au votat în favoarea unirii, 3 au votat împotrivă, iar 36 s-au abținut, 13 deputați fiind absenți. Citirea rezultatului a fost însoțită de aplauze și strigăte entuziaste „Trăiască Unirea cu România!”. Despre acest eveniment, Anton Mărgărit spunea că „fără dorința, energia și voința basarabenilor, această unire ar fi fost imposibilă”.

Într-o perioadă foarte confuză, datorită Primului Război Mondial și mai ales izbucnirii Revoluției Ruse din 1917, Basarabia, trecând mai întâi de la gubernie la autonomie și de la autonomie la independență, își va găsi adevăratul ei loc în sânul mamei sale, România. În Decretul regal promulgat de Regele Ferdinand I al României la data de 9 aprilie 1918 se menționa printre altele că, potrivit hotărârii Sfatului Țării, Basarabia „în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagra și vechile granițe cu Austria… de azi înainte și pentru totdeuna se unește cu mama sa România”. Acest eveniment măreț înscris în istoria României, l-a făcut pe Regele Ferdinand să-l aprecieze ca pe ”un vis frumos” ce s-a îndeplinit. Acest precedent fericit al istoriei noastre a favorizat procesul lărgirii granițelor României, așa că la 28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei a hotărât unirea cu România. Falimentul politicii naționale a guvernului maghiar condus de Mihály Károlyi s-a adeverit prin hotărârea Marii Adunări Naționale de la Alba-Iulia de la 1 decembrie 1918, unde s-a decis statutul și dreptul Transilvaniei ca parte din România, pe baza principiului naționalităților.

Solidaritatea intelectualilor români din Basarabia se amplifică după 1900, după apariția, sprijinită material de Vasile Stroescu, la Chișinău a gazetei românești numite Cuvânt moldovenesc, revistă în jurul căreia redactorul publicației a reușit să adune un număr mare de intelectuali români, cu toții pătrunși de acel ideal de unitate națională a tuturor regiunilor locuite de români. După cum bine remarca M. Bruhis în 1991, numai istoricii sovietici s-au grăbit să spună că unele cazuri izolate de rezistență ale țăranilor basarabeni față de autoritățile române s-au datorat dorinței basarabenilor de a se întoarce la Rusia.

Pe plan extern, Ionel Brătianu a trebuit să pledeze la Conferința de la Paris din 1919 pentru „drepturile românilor asupra Basarabiei dar și pentru valabilitatea actului Sfatului Țării”, la acel moment, personajul care putea oferi cel mai mult ajutor delegației române fiind profesorul de la Sorbona Em. De Martonne, care era referentul Conferinței de Pace pentru problemele de natură geografică si etnografică. După o călătorie de anchetă în Basarabia, acesta și-a format convingerea fermă despre caracterul românesc al provinciei, urmând a susține la Conferința de la Paris drepturile României asupra Basarabiei cu toată autoritatea și cu toată puterea convingerilor sale. Drept urmare, în nota Consiliului suprem emisă atunci, se menționa că „după ce s-a luat în considerație, aspirațiile de ansamblu ale populației basarabene, caracterul moldovenesc al acestei provincii din punct de vedere geografic și etnografic, precum și în argumentele economice și istorice, principalele puteri aliate se pronunță pentru aceste motive în favoarea reunirii Basarabiei cu România, reunire care a fost formal proclamată și de către reprezentanții Basarabiei…”.

Alungarea bolșevicilor din fosta Basarabie țaristă de către Armata Română, urmată de Proclamarea Unirii acestei provincii cu Patria Mamă România (27 martie 1918), de rând cu Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia (1 decembrie 1918) și cruntul război româno-ungar de la 1919, toate acțiuni ferme, justificate de către diplomația română în occident i-au făcut pe delegații Franței, Imperiului Britanic, Italiei și Japoniei să semneze la 28 octombrie 1920, Tratatul de la Paris, unde se recunoștea unirea Basarabiei cu România, iar la 4 iunie 1920, Tratatul de la Trianon, care recunoștea alipirea Transilvaniei și părții răsăritene a Banatului la România. Sovieticii niciodată nu au semnat Tratatul de la Paris chiar dacă a mimat ulterior unele negocieri în această privință cu România.

Clasa politică românească a început un proiect intern de susținere și consolidare a noului stat (cunoscut astăzi ca România Mare). Basarabia, ca și restul provinciilor românești, trebuia îndreptată spre o dezvoltare unitară a României Mari. Pe lângă politica tolerantă adoptată asupra etniilor din România, s-au adăugat două reforme mari: votul universal și împropietărirea țăranilor. Această măsură privea în egalitate pe toți locuitorii Regatului.

Vreme de 22 de ani, Unirea cu România a ferit Basarabia de războiul civil rus, de tragediile colectivizării, ale Holodomorului, ale « terorii roșii » dezlănțuită de Ceka-GPU-NKVD și ale deportărilor către Gulag, acesta fiind întocmai scopul Sfatului Țării, inclusiv al delegaților ruși sau ucraineni care au votat Unirea. În acest răstimp, Basarabia a primit, potrivit datelor « Oficiului internațional pentru refugiați al Societății Națiunilor » întemeiat de Fridtjof Nansen, zeci de mii de refugiați din Rusia și Ucraina, majoritatea simpli civili (printre care meșteșugari sau mici prăvălieri evrei, credincioși pravoslavnici, simpli țărani ucraineni) care-și riscau viața trecând Nistrul înot sau pe gheață sub gloanțele grănicerilor ruși (uneori și români). Dintre acești refugiați, socotiți indiferențiat « reacționari » sau « contra-revoluționari » de autoritățile sovietice, toți cei care se mai aflau în Basarabia în vara anului 1940, când Armata Roșie a ocupat țara, au fost deportați în Siberia.

O minoritate dintre locuitorii Basarabiei, mai ales cei mai săraci și evreii de tendință radicală era favorabilă regimului bolșevic și ostilă Unirii, căreia i s-a opus și pe care Uniunea Sovietică s-a bazat pentru a lupta politic împotriva României. Dintre toate teritoriile pierdute de Imperiul Rus, Basarabia a fost singurul a cărui cedare nu a fost recunoscută de URSS, nefiind confirmată de niciun tratat semnat de guvernul bolșevic. Ca urmare, acesta a reacționat împotriva Unirii pe de-o parte suscitând în Basarabia însăși răscoala de la Tatarbunar, pe de altă parte înființând în Ucraina sovietică, pe malul stâng al Nistrului, Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească în care a dezvoltat «Moldovenismul».

La procesul răsculaților de la Tatarbunar, au venit, ca apărători ai acuzaților, mulți intelectuali comuniști din Europa occidentală precum Henri Barbusse, care au contribuit, spre satisfacția Uniunii Sovietice, la popularizarea în străinătate a imaginii unei Românii represive care ar fi « ocupat în mod nedrept un teritoriu profund doritor de a fi sovietic ».

Scris de **Admin** Mar Mar 27, 2018 5:41 am

http://nonstiriipula.blogspot.ro/2018/03/unirea-moldovei-cu-tara-care-tara-care.html

Re-UNIREA cu Basarabia în 2018: Proiect fără planuri concrete, speculat în scop electoral AICI Ortodoxinfo întreabă ŞI LUMINATUL PADIŞAH răspunde : Dragnea sultan de Teloerman a decis „Vreau să ne unim cu Moldova!”AICI după care împreună cu Tăriceanu au pus la cale o strategemă inteligentă prin care să îl supună pe MARELE MUT oprobiului public : REVOLTĂTOR! Președintele, BATJOCORIT de Dragnea și Tăriceanu! A primit invitație la ședința solemnă dedicată împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România cu o oră înainte de eveniment!AICI,şi AICI , prilej pentru presa mercenară să titreze trimfalist : "Klaus Iohannis, marele absent"AICI

TRIST DAR ADEVĂRAT , IAR DESPRE IPOTETICA REUNIRE": FESTIVISM GĂUNOS ȘI BIROCRAȚIE NEPRODUCTIVĂ-Frați de sânge doar pe hârtie" AICI dar oferă materie primă presei umoristice: Românii cer alipirea la Republica Moldova, după ce au aflat că acolo benzina e 3 lei! AICI

Scris de **Admin** Mar Mar 27, 2018 10:13 pm

http://www.ziare.com/klaus-johannis/presedinte/armand-gosu-de-ce-trebuia-iohannis-sa-mearga-la-sedinta-dedicata-unirii-din-parlament-si-cum-profita-dragnea-si-tariceanu-de-emotia-unionista-1507538
Cel mai probabil, lipsind de la sedinta solemna consacrata Unirii din Parlament, presedintele Klaus Iohannis n-a vrut sa fie asociat cu teme revizioniste, dar o decizie mai inteleapta ar fi fost sa inteleaga momentul si sa nu fi fost imun la emotia publica. Asa, ne ramane discursul lui Calin Popescu Tariceanu, care reinventeaza istoria Rusiei si se foloseste de orice prilej pentru a se lua la tranta cu DNA, spune istoricul Armand Gosu.Parlamentul de la Bucuresti a adoptat, marti, Declaratia pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Tara Mama, Romania, intr-o sedinta solemna de la care a lipsit presedintele Klaus Iohannis. Presedintele a ales sa transmita doar un mesaj scris.Am incercat sa intelegem ce s-a intamplat, de fapt, marti, la sedinta din Parlament si care e semnificatia absentei presedintelui, de la conf. univ. dr. Armand Gosu.De ce nu a fost presedintele Klaus Iohannis la sedinta solemna din Parlament? Care poate fi semnificatia acestui gest?"Pot doar sa incerc sa ghicesc, pentru ca actuala administratie prezidentiala nu comunica deloc sau o face foarte prost. Nu doar presedintele dispare cu saptamanile ci, mai grav, spre deosebire de alte administratii, e inconjurat de consilieri care nu comunica public. Deci fara purtatori secundari de mesaj, fara vreo declaratie asumata, un comunicat ceva, acolo.... judecand dupa contextul zilei, dupa discursurile tinute in Parlament, dupa tonul lor, cred ca presedintele n-a vrut sa fie asociat cu teme revizioniste, cum ar fi re-unirea Basarabiei cu Romania.Mai ales intr-un context regional atat de complicat, cum este acesta.Daca obiectivul presedintelui Iohannis a fost sa marcheze diferenta intre el si restul liderilor clasei politice, in sensul ca el are o abordare moderna, in ton cu secolul al XXI-lea, in vreme ce restul clasei politice de la Bucuresti a ramas in secolul al XIX-lea, gandeste in termeni de teritorii, anexiuni, modificari de frontiere, cel mai probabil a reusit asta.E clar ca domnul Iohannis initial a confirmat, era trecut in programul ceremoniei, apoi a decis sa nu mai mearga. Poate si stilul domniei sale absent, neangajat a contribuit la decizia de a nu participa.Era totusi un moment important in care trebuia sa vina in Parlament si sa spuna ceva. S-au implinit, totusi, 100 de ani de la votararea la Chisinau a Unirii Basarabiei cu Romania. A fost un moment istoric de mare insemnatate. Cu atat mai bine daca perspectiva domniei sale era diferita de cea a presedintilor celor doua camere. Sa aflam si noi. Ai senzatia ca presedintele e total imun la orice emotie publica, ca nu-i pasa de ce se intampla in Romania. Si nici in Republica Moldova.
Sunt sigur ca prin neparticipare a dezamagit multa lume".
Declaratia privind Unirea, adoptata de Parlament: discursuri populiste si dificultati de exprimare
"Cei doi presedinti au umplut locul lasat liber de Klaus Iohannis. Au avut discursuri de prezidentiabili. La domnul Tariceanu e o rescriere politicianista a istoriei recente a Romaniei. Pentru domnia sa, cedarea Basarabiei la 1940, ca urmare a ultimatumului sovietic, s-a produs din cauza dictaturii si a abuzurilor institutiilor romanesti. Lipsiti de democratie, romanii n-au putut sa reziste lui Stalin. Am citit de cateva ori pasajul, parea ca domnul Tariceanu se ia la tranta cu DNA si intr-un discurs comemorativ. Vorbeste de autocratie ruseasca la 1917, n-a auzit de revolutia de la 1905 si nici de Manifestul din Octombrie. O autocratie cu Parlament, halucinant!Domnul Tariceanu inoveaza in istoria Rusiei.
Nu e limpede daca intelege ce era Sfatul Tarii si cum era constituit. Nu vreau sa continui, insa, e vorba de presedintele Senatului Romaniei, a doua functie in stat. Acestea sunt documente care raman. Era un moment important, acuratetea istorica a discursurilor trebuia sa fie mai buna.Apoi, declaratia domnului Dragnea e de un populism desantat. Tot flutura modelul german de reunificare, dar ma indoiesc ca intelege in ce consta. Daca ar intelege cum si-ar putea inchipui domnia sa ca elita politica si economica a Republicii Moldova ar putea fi de acord cu reunificarea dupa model german?Chiar si textul Declaratiei oficiale are greseli si un stil prea lejer. Autorii textului ar fi putut sa stie ca Pactul Molotov-Ribbentrop a fost semnat la 23 august 1939, nu in septembrie '39, ca in limba romana exista denumirea Sovietul Suprem, nu trebuie inventat ceva nou, Consiliul Suprem. Da, Soviet insemna Consiliu in limba rusa, dar denumirea a fost preluata si in limba romana.De altfel, documentul pare redactat de cineva care are dificultati de exprimare in romana, ceea ce cel putin stanjenitor pentru o institutie publica fundamentala cum e Parlamentul".

Cum este utilizat politicianist unionismul
"Mai toti actorii politici de la Bucuresti si Chisinau utilizeaza emotia acestei aniversari. In primul rand, partidele de nisa, ma gandesc la PMP-ul lui Traian Basescu, din Romania, si la Partidul Unitatii Nationale din Moldova, condus de Anatol Salaru, al carui presedinte onorific e acelasi Basescu. La fel si PL-ul lui Mihai Ghimpu si Chirtoaca.E vorba despre partide care stau modest in sondaje, Ghimpu si Salaru n-au de altfel sanse sa intre in Parlament la alegerile din toamna, si care spera sa mobilizeze o parte din cei 20% pro-unionisti din Moldova, asa cum apar ei in sondajele de opinie. Nu cred ca au sanse prea mari.
La randul sau, Basescu consolideaza in Romania, Republica Moldova si printre alegatorii din diaspora electoratul marunt al PMP, adunand bob cu bob, fiecare vot care poate sa-l tina in Parlament. Dupa ce si-a repudiat mostenirea sau aceasta l-a repudiat pe el, Traian Basescu si-a gasit acest nou proiect, unirea cu Moldova. Basescu e un politician cinic. Sunt sigur ca are o evaluare corecta a situatiei din Moldova si ca intelege ca prin aceasta campanie pe care o duce contribuie la consolidarea electoratului pro-rus si statalist al lui Dodon, care va fi mobilizat pentru alegerile din toamna".

Deci cine va capitaliza politic entuziasmul unionist?
"Da, poate va surprinde, dar nu Ghimpu si Salaru sunt principalii beneficiari ai acestei campanii dusa de Romania in Republica Moldova, ci Partidul Socialistilor al lui Dodon. Toata propaganda sovietica despre "jandarmul roman", adanc inradacinata in memoria colectiva, se reactiveaza. Rezultatul va fi o prezenta masiva la vot a electoratului pro-rus si a celui statalist. Asta explica de ce presedintele Dodon a folosit intens clivajul Romania-Rusia, Est-Vest.
Dar nu doar el e avantajat de aceasta tema, ci si oligarhul Plahotniuc, adevaratul stapan al Moldovei, liderul Partidului Democrat, partenerul PSD-ului de internationala socialista. Pe ascuns, Dodon si Plahotniuc colaboreaza intens. Ei sunt fundamental interesati in mentinerea acestei paradigme geopolitice, Moldova parand ca se afla in epicentrul marilor confruntari.Prin aceasta manipulare a votantilor, cei doi actori majori isi consolideaza electoratele existente de un sfert de veac si blocheaza orice alta tema importanta, cum ar fi coruptia, reforma Justitiei etc din dezbaterea publica.
Principalii vizati de aceasta campanie orchestrata de Dodon si Plahotniuc, la care participa si Basescu - ma intreb ce a obtinut in schimbul acestei participari - sunt Maia Sandu si Andrei Nastase, liderii singurelor partide pro-europene si anti-oligarhice care ar putea relansa proiectul european in Moldova.In Romania, interesul pentru Republica Moldova, pentru proiectul Unirii, e destul de scazut. Nu cred ca aduni mai mult de cateva zeci de mii de voturi promovand acest proiect. Practic, parlamentarii de la Bucuresti au bifat astazi subiectul si trec mai departe".

Scris de **Admin** Mar Mar 27, 2018 11:52 pm

http://inpolitics.ro/deutsche-welle-detasarea-lui-iohannis-incepe-sa-semene-cu-o-demisie_18438956.html

Președintele Klaus Iohannis a boicotat manifestarea dedicată Basarabiei, marți, cînd Parlamentul s-a reunit într-o ședință festivă dedicată zilei unirii cu România, el trimițând doar un mesaj. Un comportament ciudat, remarcă Deutsche Welle într-o analiză, care se înscrie într-o detașare de evenimente a șefului statului atît de ciudată, în ultima vreme, încît începe să semene a demisie.”Președintele Iohannis a boicotat manifestarea trimițând doar un mesaj. Se afla acolo ”toată lumea” (foștii președinți, custodele Coroanei, patriarhul BOR, membrii ai Academiei), mai puțin președintele în exercițiu. Contează acum mai puțin conținutul mesajului care reia formula oficială cunoscută și care pune ”unirea” în termenii convergenței europene. Prim-ministrul Viorica Dăncilă spusese în definitiv același lucru, plasându-se oarecum în dezacord cu sensul declarației Parlamentului. Și alții, așa cum am văzut, au pledat nu pentru desființarea, ci pentru spiritualizarea frontierelor. Dar nu a existat nici cea mai neînsemnată polemică. Prin urmare, nu unionismul era miza, ci participarea în sine. Indiferent de opinii, e un subiect important de istorie românească. De altfel, președintele a lăsat în ultimele sale apariții publice impresia unei distanțe nefirești, a unei ciudate indiferențe conciliante. Problema e că această detașare începe să semene cu o demisie” punctează Deutsche Welle. (B.I.)

Scris de Continut sponsorizat

27 martie: Unirea Basarabiei, „în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră, cu mama sa, România”

27 martie: Unirea Basarabiei, „în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră, cu mama sa, România”

Unirea Moldovei cu Ţara ? CARE ţară, CARE unire ?

De ce trebuia Iohannis sa mearga la sedinta dedicata Unirii din Parlament si cum profita Dragnea si Tariceanu de emotia unionista

DETASAREA LUI IOHANNIS INCEPE SA SEMENE CU O DEMISIE”

Re: 27 martie: Unirea Basarabiei, „în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră, cu mama sa, România”