Ce mai spun ziarele ungurilor din România ? O revistă a publicaţiilor de limbă maghiară apărute în perioada 11 aprilie – 9 mai mai 2017

Scris de **Admin** Joi Mai 31, 2018 3:24 am

O revistă a presei maghiare din România

Camera Deputaţilor a respins proiectul autonomiei. Intervenţii, reacţii româneşti
Camera Deputaţilor a respins, miercuri, proiectul de lege elaborat de Consiliul Naţional Secuiesc privind autonomia teritorială a ţinutului secuiesc, care a fost înregistrat la Camera Deputaţilor de deputatul Kulcsar Terza Jozsef, ca propunere legislativă individuală. Proiectul, care a primit aviz negativ de la toate comisiile de specialitate, a declanşat o dezbatere aprinsă de mai bine de o jumătate de oră în Cameră.
Trei deputaţi din fracţiunea UDMR au argumentat legitimitatea revendicării autonomiei, în timp ce nouă deputaţi români, respectiv reprezentantul fracţiunii minorităţilor altele decât cea maghiară au susţinut netemeinicia şi respingerea proiectului.
Camera Deputaţilor a confirmat raportul comisiei de specialitate de respingere a proiectului autonomiei cu 218 voturi pentru şi 20 împotrivă.
Proiectul a fost votat doar de fracţiunea UDMR, toţi ceilalţi au fost împotriva lui, însă votul final îi revine Senatului.
Nu proiectul autonomiei a eşuat, ci democraţia românească – a declarat Kulcsar după decizia Camerei.
În opinia lui esenţial este că atât politicienii români, cât şi opinia publică ştiu acum ce doresc secuii. În timpul dezbaterii Kulcsar a afirmat printre altele: Secuii au luptat pentru apărarea creştinismului alături de Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul, care i-au recunoscut.
Persoanele şi instituţiile care susţin că Ţinutul Secuiesc nu există sunt dirijate de la spate, sunt învrăjbite împotriva maghiarilor şi secuilor.
Lor le transmit să-şi înveţe propria istorie. Comunitatea maghiară din România nu cere mai mult decât i se cuvine fiecărei naţiuni europene. Europa sprijină autonomia, acesta e cel mai important mesaj al comunităţii europene după evenimentele din Catalonia.
El a mai subliniat: Nu dorim modificarea graniţelor, ci doar autonomia teritorială a ţinutului secuiesc în interiorul statului român.
Asta aşteptăm de 100 de ani, aşa cum s-a promis în Declaraţia de la Alba-Iulia.
Citez: Libertate naţională deplină pentru toate popoarele. Învăţământ, administraţie, justiţie în limba maternă, asigurate prin intermediul oamenilor care aparţin de respectivul popor şi reprezentare proporţională a fiecărui popor în organismele legislative şi guvernamentale.
În Europa funcţionează mai multe autonomii teritoriale, de pildă în Italia, Finlanda sau Belgia. Autonomia teritorială nu încalcă Constituţia României. Şi constituţia Italiei stipulează statul unitar, indivizibil, suveran şi independent, dar acolo există provincii autonome.
Autonomia teritorială se referă la un teritoriu, nu la un grup etnic. Săptămânile trecute s-a citit în Parlamentul României o declaraţie de intenţie privind dorinţa de unificare cu Republica Moldova. Dacă acest lucru s-ar realiza, în statul unificat ar exista şi autonomie teritorială, cea a găgăuzilor.
Dacă pentru ei se poate, de ce nu s-ar putea şi pentru secui? Ori s-ar desfiinţa autonomia teritorială a Găgăuziei?, a insistat el. Şi-a exprimat speranţa că, prin votul pozitiv acordat proiectului de autonomie România se achită de promisiunea făcută maghiarimii în urmă cu 100 de ani.
Dacă nu se respectă Declaraţia de la Alba-Iulia, noi maghiarii, dar nici românii nu avem ce sărbători anul acesta.
Kulcsar a mulţumit fracţiunii maghiare pentru atitudinea sa unitară şi susţinerea proiectului, în opinia sa acest lucru reprezintă un mesaj important pentru comunitatea, pentru alegătorii maghiari. El a mai adăugat: şi partidele româneşti s-au comportat unitar, au condamnat cu toţii, fără excepţie, propunerea de autonomie.
În final el a afirmat că lupta pentru autonomie trebuie continuată, şi o va şi continua. Autonomia maghiarilor din Transilvania nu poate fi dată deoparte şi tratată apoi ca şi când n-ar exista. România va trebuie să se ocupe de ea mai devreme sau mai târziu.
Centenarul Declaraţiei de la Alba Iulia e o ocazie excepţională pentru ca maghiarii din Transilvania să vorbească deschis, sincer în faţa majorităţii româneşti despre dorinţele sale – deci şi despre autonomie. În Europa s-a dovedit de mai multe ori că, comunităţile naţionale autonome sunt adevărate motoare ale vieţii economice şi culturale. Nu s-ar întâmpla altfel nici în cazul ţinutului secuiesc – a arătat Korodi Attila în 11 aprilie, după dezbaterea proiectului autonomiei în Camera Deputaţilor.
În cadrul dezbaterii din Parlament Korodi a afirmat că e regretabil că, în ultimele decenii, în discursul public, în media şi în retorica multor politicieni din România autonomia a căpătat conotaţii negative, deşi acest cuvânt figurează şi în Constituţia ţării.
Acum sarcina noastră este să stabilim o serie de dialoguri cu majoritatea românească despre ce înseamnă pentru noi autonomia, ce dorim concret şi cum vedem realizate în practică aceste lucruri.
Trebuie să-i facem pe români să înţeleagă că autonomia nu ia nimic de al România şi nu ştirbeşte drepturile românilor. Nu ni se pot refuza drepturile colective care ni se cuvin.
APCE a formulat în 1993 recomandarea potrivit căreia trebuie asigurate drepturile colective ale minorităţilor naţionale în sensul că acestea să-şi poată organiza autonom viaţa şi să-şi manifeste pe deplin identitatea. România trebuie deci să depăşească nivelul drepturilor individuale în direcţia drepturilor colective.
Reacţii româneşti
Reprezentanţii partidelor de opoziţie de dreapta au considerat că propunerea legislativă este un atac deschis la adresa unităţii satului naţional român. Potrivit reprezentanţilor PNL şi PMP, teritoriile administrative secuieşti, reînfiinţarea scaunelor ar întoarce ţara în evul mediu.
Reprezentantul USR a spus: maghiarii pot conta oricând pe sprijinul USR pentru revendicări legitime – aşa cum s-a întâmplat în cazul reînfiinţării şcolii romano-catolice din Tg. Mureş sau la micşorarea pragului de utilizare a limbii materne – însă nu poate sprijini propunerea privind acordarea unor drepturi speciale ţinutului secuiesc considerând că e o formă mascată de autonomie pe criterii etnice.
Vasile Suciu-PSD a încercat să aibă un ton mai prietenos, a subliniat colaborarea coaliţiei cu UDMR şi i-a îndemnat pe colegii deputaţi să nu adâncească prăpastia dintre români şi maghiari cu declaraţii aprinse în anul centenarului.
Dar a considerat că proiectul autonomiei nu poate fi asumat. Mihai Tudose a formulat mai sec: în opinia sa este ruşinos pentru UDMR că a deschis această dezbatere, chiar dacă deschisă şi prietenoasă. Varujan Vosganian a afirmat că românii sunt datori să îndeplinească promisiunile făcute în 1918 cu privire la folosirea limbii materne, învăţământul, drepturile colective ale minorităţilor, însă prin Declaraţia de la Alba-Iulia nu s-a promis autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc.
Sursa: Haromszek din 11.04.2018

Şedinţa comisiei de specialitate a Consiliului Europei la Balvanyos
Consiliul Judeţean Covasna a adoptat vineri (13.04), în şedinţă extraordinară, proiectul acordului financiar dintre Consiliul Europei şi administraţia judeţeană. La invitaţia consiliului judeţean, Congresul Autorităţilor Locale și Regionale din Europa (CPLRE) organizează la Balvanyos, la sfârşitul lunii mai, o şedinţă a comisiei de specialitate, respectiv o conferinţă.
Bugetul estimat al evenimentului este de 50 de mii de euro, consiliul judeţean contribuie cu 10 mii de euro din bugetul propriu, în timp ce Consiliul Europei alocă consiliului judeţean 15 mii de euro din fonduri nerambursabile.
Sursa: Haromszek din 16.04.2018

Consiliul Europei în vizită
Deputaţii covăsneni Kulcsar-Terza Jozsef şi Benko Erika au informat delegaţia pentru drepturile omului a Consiliului Europei (CE) cu privire la situaţia minorităţii maghiare. Vizita oaspeţilor are legătură cu pregătirea raportului CE privind România, iar la întâlnirea din Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaţilor au fost prezenţi şi reprezentanţi ai minorităţii rome, cât şi ai partidului de guvernământ.
Potrivit politicianului Partidului Civic Maghiar, cei doi raportori ai Comisiei Europene pentru Probleme Rasiale şi Intoleranţă – Predrag Raosavljevij (Bosnia-Herţegovina) şi Tena Simonovic (Croaţia) – s-au raportat cu înţelegere la situaţiile de încălcare a drepturilor maghiarilor din Transilvania, cât şi la ambiţiile politice ale acestora.
Politicianul i-a informat cu privire la cazurile tot mai numeroase de încălcare a drepturilor – la faptul că legea şi autorităţile fac imposibilă folosirea simbolurilor, la abuzurile organelor guvernamentale, la desfiinţarea treptată a învăţământului maghiar, dar şi la înmulţirea manifestărilor antimaghiare din media şi sport.
Soluţia tuturor acestor probleme ar fi instituţia autonomiei – a spus Kulcsar-Terza, vizavi de care însă politicul a dezinformat permanent opinia publică românească. Acesta este probabil motivul pentru care la dezbaterea proiectului statutului autonomiei parlamentarii au vorbit despre coşmarul modificării graniţelor.
Dar la această strategie s-a adaptat şi parlamentarul social-democrat prezent la această întâlnire, Botnariu Gabriel, care după discursul reprezentantului romilor, respectiv al maghiarilor, a declarat pur şi simplu că în România funcţionează un sistem de protecţie a minorităţilor cu valoare de model, apoi a început să-i critice pe antevorbitorii lui.
Potrivit lui Kulcsar însă şi situaţia Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş confirmă cele spuse de el şi reclamă solidarizarea partidelor, organizaţiilor civile şi bisericilor maghiare.
Sursa: Szekely Hirmondo din 20.04.2018, autor Pozsony János

Viitorul instruirii medicale în limba maghiară este în pericol

Încercările de obstrucţionare a instruirii în limba maghiară în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) din Târgu Mureş au apărut încă din anul înfiinţării acesteia, 1945.
Comunicatul Serviciului de Asistenţă Juridică Miko Imre arată că se fac demersurile necesare pentru apărarea universităţii. După cum informează articolele de presă apărute zilele trecute, conducerile UMF şi Universităţii Petru Maior au decis unificarea celor două instituţii.
Prorectorul maghiar al UMF, Nagy Elod, s-a arătat îngrijorat, deoarece conducerii maghiare a universităţii nu i s-a spus cum va fi asigurat caracterul multicultural al universităţii. UDMR a emis o declaraţie în care obiectează comasarea celor două universităţi.
Demersurile de contracarare nu s-au rezumat doar la declaraţii, deoarece membri ai UDMR şi Serviciul de Asistenţă Juridică Miko Imre i-a informat despre discriminarea comunităţii maghiare pe membrii delegaţiei Comisiei Europene împotriva Rasismului şi Intoleranţei (ECRI), care s-au informat în România cu privire la situaţia minorităţilor.
UDMR i-a înaintat ECRI un raport în care a evidenţiat principalele aspecte referitoare la drepturile comunităţii maghiare.
În darea de seamă trimisă către ECRI, vicepreşedintele executiv al UDMR, responsabil cu probleme culturale, Hegedus Csilla, a subliniat că România utilizează un dublu etalon în privinţa respectării drepturilor şi a utilizării simbolurilor minorităţilor naţionale.
Sursa: Szekely Hirmondo din 25.04.2018

Unde trăiţi, domnule senator Baciu?
Declaraţia de miercuri (25.04) a senatorului de Covasna, Gheorghe Baciu, demonstrează clar că politicienii români nu sunt interesaţi de proiectele legislative pe tema autonomiei. Nici măcar să le citească. Nu se gândesc la dialog ca posibilă opţiune, ci invocă legea fundamentală şi spun nu la orice propunere legată de autonomie, deşi chestiunea nu este anticonstituţională.
La auzul unor astfel de declaraţii, am impresia că aceşti parlamentari nu cunosc istoria, pentru că în România, oamenii au trăit şi trăiesc în regiuni. Aceşti politicieni nu cunosc nici tipurile de autonomie care există şi funcţionează de ani buni în Europa. În anul centenarului, dialogul despre autonomie este măturat sub preş, de parcă în felul acesta ar vrea să se afirme, în speranţa unor noi voturi.
Descentralizarea este doar o vorbă goală, deoarece prin fiecare demers al lor păşesc pe calea centralizării. Dacă lucrurile ar sta altfel, s-ar putea discuta pe fond despre regiuni, despre statutul de autonomia depus de Kulcsar Terza Jozsef şi despre orice altă problemă care ar face ţara să progreseze.
Am crezut că domnul Baciu este mult mai deschis, pentru că trăieşte aici, printre noi, vede în fiecare zi că nu vrem nimic din ceea ce ar dăuna convieţuirii dintre maghiari şi români.
Noi cerem doar drepturile care ni se cuvin, cerem o autonomie care ar contribui la dezvoltarea regiunii şi, totodată, la bunăstarea locuitorilor. Fejer Laszlo Odon, senator UDMR.
Sursa: Szekely Hirmondo din 26.04.2018
Antal Árpád: Dependența de Budapesta poate fi periculoasă
Primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, consideră că în cazul în care maghiarii din Transilvania sunt aserviți la un anumit nivel inclusiv în afara României, iar dăinuirea sistemului lor instituțional depinde, pe termen lung, de guvernul de la Budapesta, apar numeroase complicații, iar pe termen lung, acest lucru comportă inclusiv riscuri.
În opinia politicianului UDMR de Covasna, ideal ar fi ca membrii comunității maghiare din România să beneficieze de fonduri şi din partea statului român, şi din partea statului ungar, pentru a nu fi nevoiți să ajungă în situaţia în care ceea nu oferă Bucureștiul, oferă Budapesta.
În opinia lui Antal Arpad, aservirea faţă de Budapesta nu este sănătoasă, deoarece nimic nu garantează că odată cu trecerea timpului, în urma unor alegeri, nu se va ivi în Ungaria o schimbare inclusiv radicală în politica de guvernământ, al cărei element organic este şi sprijinul oferit maghiarilor de peste hotare.
Există aşadar pericolul ca în cazul în care maghiarii din Transilvania își edifică o societate, un sistem instituţional paralele cu societatea românească, dependente total de Budapesta, acestea să se poată prăbuși la un moment dat în urma schimbărilor politice din ţara-mamă.
Antal consideră că în cazul în care problemele importante ale maghiarilor din Transilvania trebuie totuşi soluționate cu sprijinul Budapestei, deoarece nu s-a ajuns la un numitor comun cu statul român, ar trebui găsite soluții de rezervă pentru riscurile presupuse de acest lucru.
Trebuie analizat modul în care pot fi obținute garanții conform cărora statul român, administraţiile sau alte entități să-şi poată asuma menținerea sistemului instituțional în situații de criză (cum ar fi retragerea sprijinului material).
Deși în momentul de față sunt slabe șanse ca Gyurcsany Ferencz sau vreun alt politician cu principii similare lui să devină premier al Ungariei, care să facă o pasiune pentru retragerea sprijinului, nu trebuie să ne culcăm pe o ureche, subiectul trebuie menținut pe ordinea de zi – a mai spus politicianul.
Primarul a mai subliniat că are convingerea că atâta timp cât maghiarii din Transilvania sunt cetățeni români și plătesc impozite în această țară, este de așteptat ca statul român să soluționeze orice problemă importantă pentru această comunitate.
El le reiterează de fiecare dată reprezentanților SUA și oricui altcuiva că indiferent despre ce problemă este vorba, primul la care apelează este Bucureștiul, fie că este vorba despre Universitatea Bolyai sau despre autonomie.
În cazul în care la București i se trânteşte ușa în nas, reacţia nu poate fi renunțarea la revendicarea în cauză, ci căutarea unei mâini de ajutor în altă parte, drept urmare, se adresează în primul rând Budapestei. Trebuie subliniat că pe termen lung, pentru maghiarii din Transilvania nu este un avantaj ca în timp ce îi plătim impozite statului român, să nu avem așteptări către București în privința finanţării sistemului nostru instituțional. Abandonul nu este o soluție – a mai spus el.
În opinia sa, o soluție ar fi ca membrii comunităţii să aibă de câştigat, în calitatea lor de maghiari în România, din ambele părţi. Întrebat fiind de către jurnalişti cu privire la atitudinea statului român, Antal a declarat că statul român nu este capabil să-i dea șah-mat comunității maghiare, nici chiar în cazul în care există o strategie care urmăreşte slăbirea maghiarilor.
Sursa: Haromszek din 27.04.2018, autor Nagy D. István

Ce aşteptări are Ţinutul Secuiesc de la Budapesta?
Cu ocazia bilanţului alegerilor electorale din Ungaria, susţinut sâmbătă, la Sfântu Gheorghe, Tamas Sandor, preşedintele organizaţiei judeţene Covasna a UDMR, a spus că Ţinutul Secuiesc a contribuit la victoria obţinută de Fidesz, formaţiunea condusă de Orban Viktor, la alegerile parlamentare din Ungaria, 120.000-125.000 de voturi din cele aproximativ 185.000-195.000 exprimate în Transilvania provin din această regiune.
Ca atare, se poate spune practic că Zsigmond Barna Pal – fost consul general al Ungariei la Miercurea Ciuc – şi-a obţinut mandatul de deputat datorită voturilor acordate de cei din Ţinutul Secuiesc, tocmai pentru acest motiv – metaforic vorbind – fostul diplomat ar putea activa în cele ce urmează ca consul general al Ţinutului Secuiesc la Budapesta.
Exprimându-şi recunoştinţa pentru munca voluntarilor care au acordat ajutor în derularea procedurilor presupuse de votul prin corespondenţă, politicianul a subliniat: anul acesta au votat de două ori mai mulţi decât acum patru ani, şi acest lucru poate fi explicat nu numai prin creşterea efectivului persoanelor originare din Ţinutul Secuiesc care au obţinut cetăţenia ungară, ci inclusiv prin modul mult mai eficient în care fusese organizată munca.
Li se cuvin mulţumiri nu numai membrilor UDMR, având în vedere că au acordat sprijin şi Partidul Popular Maghiar din Transilvania, respectiv PCM. Scopul fiind unul comun, toţi au tras la aceeaşi căruţă.
Tamas Sandor a menţionat: deşi numărul voturilor prin corespondenţă, declarate drept invalide a scăzut de la 25% – procent înregistrat acum patru ani – la aproximativ 15%, acest număr este totuşi încă prea ridicat.
Tocmai pentru acest motiv, i se dă şi o temă de casă pentru Zsigmond Barna Pal: ar trebui iniţiată modificarea metodologiei votului prin corespondenţă, în interesul faptului ca Biroul Naţional Electoral să ia în considerare, cu ocazia următorului vot, toate biletele de vot care reflectă voinţa alegătorului, şi care corespund prevederilor, şi să nu fie declarat drept invalid un vot doar pentru simplul motiv că pe plic, de exemplu, semnul grafic de securitate şi-a schimbat culoarea – situaţie pentru care au existat exemple anul acesta.
O altă pretenţie faţă de Zsigmond Barna Pal este să intervină în interesul modernizării curselor feroviare internaţionale – Korona şi Hargita – care leagă Ţinutul Secuiesc de Budapesta, având în vedere că acestea sunt solicitate de studenţi, turişti, dar şi de oameni de afaceri.
Tamas Sandor a amintit: în interesul cauzei respective a demarat deja acţiunea de strângere a semnăturilor, preşedinţii celor trei administraţii judeţene secuieşti au contactat conducerea MAV – societate feroviară de transport din Ungaria –, de asemenea, l-au informat despre problema respectivă şi pe premierul Orban Viktor.
Răspunzând solicitării ziariştilor, Tamas Sandor a precizat: aşteaptă de la noul guvern ungar inclusiv extinderea măsurilor ce vizează îmbunătăţirea situaţiei demografice, susţinerea sistemului instituţional din domeniul educaţiei, respectiv extinderea programului de dezvoltare economică, demarat deja în depresiunea Câmpia Transilvaniei.
Sursa: Haromszek din 30.04.2018, autor Farcadi Botond

Comisia din Senat a respins statutul autonomiei

Comisia din Senat a respins statutul autonomiei Nagy D. Istvan Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi din Senat a supus ieri dezbaterii proiectul de lege vizând autodeterminarea teritorială a Ţinutului Secuiesc, înaintat în decembrie – ca iniţiativă proprie – de către deputatul Kulcsar-Terza Jozsef. Potrivit iniţiatorului prezent la dezbatere, comisia – cu excepţia a doi membri – a votat pentru respingerea proiectului, cu toate acestea, cele întâmplate în cadrul comisiei pot fi catalogate drept pozitive.
Deputatul Kulcsar-Terza Jozsef, preşedintele organizaţiei judeţene Covasna a Partidului Civic Maghiar, a menţionat: contrar disputelor derulate la nivelul Camerei Deputaţilor, dezbaterea relativ de scurtă durată din cadrul Senatului s-a desfăşurat pe un ton foarte civilizat.
În alocuţiunea sa, a insistat – în calitate de iniţiator – să apere statutul. A arătat că fiecare din argumentele aduse, cu ocazia dezbaterii din 11 aprilie în Camera Deputaţilor, de către demnitarii sub culorile formaţiunilor româneşti, sunt unele eronate.
Potrivit acestora, iniţiativa contravine constituţiei din România (în special articolului nr.1 care evidenţiază caracterul de stat naţional unitar şi indivizibil), şi prevede modificarea graniţelor statului. Contraexemplul adus de deputatul UDMR l-au reprezentat legile fundamentale din Italia, Spania şi Finlanda, care definesc ţările respective ca fiind state naţionale unitare şi indivizibile, însă li s-a acordat autonomie teritorială mai multor regiuni, şi aceasta nu înseamnă în niciuna din cazurile amintite modificarea graniţelor statului.
Kulcsar-Terza Jozsef a atras atenţia membrilor comisiei asupra faptului că, în cazul înfăptuirii autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc, localnicii din regiune ar rămâne şi pe viitor cetăţeni români, şi nu ar deveni cetăţeni ai unei ţări nou întemeiate.
Deputatul a pomenit de problema asupra căreia tot revin politicienii români în ultima perioadă, fiind vorba de eventuala unire dintre Republica Moldova şi România.
În acest context a formulat deputatul o seria de întrebări: Sunt conştienţi oare senatorii de faptul că, în cazul înfăptuirii unirii, Bucureştiul ar primi, între altele, şi regiunea autonomă Găgăuzia? Ce măsuri ar adopta în privinţa acestei regiuni?
Ar priva, eventual, localnicii acesteia de dreptul lor la autodeterminare? În încheiere, politicianul PCM a amintit de anul centenarului, respectiv de declaraţiile adoptate cu ocazia marii adunări a românilor de la Alba Iulia, precizând: maghiarii din Transilvania, secuii respectă statul român şi simbolurile acestuia, însă pretind ca după 100 de ani, România să şi respecte cele cuprinse în documentul adoptat în 1918, este în continuare datoare cu acest lucru.
Din partea membrilor comisiei, a luat cuvântul preşedintele Marius Nicoară, senator sub culorile Partidului Naţional Liberal, care a recunoscut că într-o ţară europeană, asigurarea autonomiei ar trebui să reprezinte un lucru firesc, condiţia fiind ca aceasta să nu aibă caracter etnic.
Preşedintele a opinat: România nu este pregătită deocamdată pentru acest pas. În replică, Kulcsar-Terza Jozsef a menţionat: autodeterminarea teritorială nu prezintă caracter etnic, cu toate că politicienii români încearcă deseori să creeze această impresie.
Pe parcursul votului, a fost în final în favoarea adoptării proiectului doar Derzsi Akos, senatorul UDMR. Preşedintele liberal al comisiei s-a abţinut, iar restul de patru voturi au fost împotriva adoptării.
În concluzie, Kulcsar-Terza Jozsef a punctat: s-a confirmat că înaintarea din nou a statutului era necesară, iar respingerea de către Camera Deputaţilor nu echivalează cu un eşec.
A demarat un proces, pe parcursul căruia poate fi clarificată voinţa noastră, poate fi stârnit interesul politicienilor români.
Se poate vorbi oricum despre producerea unei schimbări, despre un rezultat modest, dar esenţial, tocmai pentru acest motiv se poate spune că era bine ca procesul să fi fost demarat acum 20 de ani, astăzi am fi deja într-o altă etapă – a formulat Kulcsar-Terza Jozsef, care consideră şi el la rândul său că România chiar nu este pregătită de o schimbare de acest gen.
Sursa: Haromszek din 04.05.2018, autor Nagy D. Istvan

Statutul autonomiei Ţinutului Secuiesc, în Senat / Respins de încă o comisie

Statutul autonomiei Ţinutului Secuiesc înaintat de deputatul Kulcsar-Terza Jozsef a primit aviz negativ şi a fost respins de Comisia senatorială pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului. Nu s-a generat dispută, pe lângă Kulcsar-Terza, a luat cuvântul senatorul UDMR Cseke Attila, din cei 11 membri ai comisiei fiind singurul care a votat în favoarea statutului.
Kulcsar-Terza Jozsef, politicianul PCM ales sub culorile UDMR, a avut ocazia să-şi prezinte argumentele şi în cadrul acestei comisii, însă trebuia să părăsească sala de şedinţe înainte de începerea votului.
După cum a declarat pentru cotidianul Haromszek, şi-a prezentat şi de data aceasta poziţia exprimată anterior. Deputatul a precizat: a participat deja la cea de-a patra şedinţă de comisie şi a devenit clar că deputaţii şi senatorii de naţionalitate română nu-şi asumă disputa.
Cu excepţia lui Cseke Attila, care a subliniat importanţa dialogului, niciunul din membrii comisiei nu şi-a exprimat opinia cu privire la statut sau cele declarate de senatorul UDMR.
Şi în cadrul Camerei Deputaţilor, comentariile vehemente au avut fost formulate doar în plen, probabil, lucrurile vor sta la fel şi în Senat, unde votul final se va organiza săptămâna viitoare sau peste două săptămâni.
În opinia lui Kulcsar-Terza Jozsef, totul ar trebui să se întâmple invers, ar fi tocmai sarcina comisiilor de specialitate să dezbată în mod concret şi în esenţă un proiect anume, însă a devenit clar că există un acord privind trecerea sub tăcere a statutului.
Dincolo de acestea, un aspect pozitiv – după părerea lui Kulcsar – este acela că şi-a putut măcar prezenta argumentele, şi speră că vor putea fi eliminate oarecum prejudecăţile existente. Dezbaterea în Senat pe marginea statutului autonomiei Ţinutului Secuiesc se va încheia cât de curând, şi, probabil, proiectul va fi respins şi aici, la fel cum s-a întâmplat în Camera Deputaţilor.
Potrivit lui Kulcsar-Terza Jozsef, provocarea din perioada următoare este identificarea măsurii ce ar trebui adoptată în cele ce urmează.
Sursa: Haromszek din 09.05.2018, autor Farkas Reka

Revista presei de limbă maghiară din județele Covasna și Harghita în traducerea Centrului European de Studii Covasna – Harghita.
Centrul European de Studii Covasna – Harghita