Ce a omis CCR sa-i spuna Comisiei de la Venetia

Scris de **Admin** Mier Iun 06, 2018 11:10 pm

http://www.ziare.com/stiri/justitie/ce-a-omis-ccr-sa-i-spuna-comisiei-de-la-venetia-151655

Curtea Constitutionala a Romaniei a sesizat Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept (Comisia de la Venetia), Secretarul General al Consiliului Europei si Presedintele Conferintei Curtilor Constitutionale Europene in legatura cu atacurile la care ar fi supusa dupa Decizia Curtii Constitutionale nr.358 din data de 30 mai 2018, privind cererea de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala intre Ministrul Justitiei si Presedintele Romaniei, atacuri care ar fi fost comise de "unii reprezentanti ai unor autoritati publice, precum si ai unor partide parlamentare".Este cu siguranta un fapt grav ca o institutie a statului, cu atat mai mult una de importanta CCR, sa fie supusa unor atacuri nedrepte si neintemeiate provocate de deciziile ei impopulare, dar legale si constitutionale, asa cum s-a intamplat in vara anului 2012.Atunci, judecatorii si familiile lor au fost tinta unor autentice linsaje mediatice si competentele legale le-au fost amputate prin Ordonanta de Urgenta doar pentru ca au constatat, legal, ca numarul de voturi exprimate in cadrul referendumului pentru demiterea presedintelui Traian Basescu nu au fost suficiente pentru intrunirea cvorumului necesar validarii referendumului.

Daca atunci atacurile erau presiuni pentru nerespectarea legilor si a Constitutiei, de aceasta data, tema criticilor o reprezinta vaditele incalcari repetate ale legii si Constitutiei de catre majoritatea judecatorilor CCR, care nu au niciun fel de raspundere legala, penala sau civila, si nici politica pentru deciziile lor.Iata cateva dintre controversele cele mai grave care au pus sub semnul intrebarii corectitudinea deciziilor CCR, impotriva carora nu exista nicio cale de atac:

1. Insasi sesizarea celor trei organisme europene este minata de minciuna. Desi comunicatul public din data de 5 iunie vorbeste despre unanimitatea voturilor celor 9 judecatori, o zi dupa aceea judecatoarea Livia Stanciu, fosta presedinta ICCJ, a anuntat public ca se disociaza de cele trei adrese avand in vedere ca ele au un continut diferit fata de ceea ce s-a discutat in sedinta in care a fost luata decizia intocmirii sesizarilor. Deci la CCR una se discuta, una se decide si alta se pune pe hartie.

2. Instanta Curtii de Apel Bucuresti a constatat prin hotarare definitiva ca CCR a incalcat dreptul constitutional la libera informare al unui cetatean roman. Mai precis, CCR a refuzat sa remita inregistrarea unui sedinte de judecata, refuz in care persista si la mai bine de o luna dupa ce, pe 30 mai 2018, instanta de judecata a obligat-o, prin hotarare definitiva, sa respecte dreptul la libera informare lezat.

3. CCR a emis Hotararea nr 1 din 2017 care ii da presedintelui CCR dreptul sa refuze dupa bunul sau plac, fara criterii obiective, publicarea pe site-ul Curtii si in Monitorul Oficial a oricarei opinii separate sau concurente a unui judecator.O instanta a Curtii de Apel Bucuresti a aratat ca Hotararea 1 este de "o vadita nelegalitate" si enumera prevederile din Legea 47 si din Regulamentul CCR pe care le incalca aceasta. Mai mult decat atat, potrivit instantei CAB, prin Hotararea 1/2017, CCR incalca insasi Constitutia, mai precis art 31 din legea fundamentala.De remarcat ca niciuna dintre deciziile controversate ale CCR nu a fost luata cu unanimitate de voturi, fiind deja aproape o regula ca judecatoarea Livia Stanciu, cel putin, sa formuleze opinie separata, unele dintre ele supuse cenzurii arbitrare a lui Valer Dorneanu.

4. Una dintre opiniile separate cenzurate de Valer Dorneanu a fost formulata de Livia Stanciu la Decizia 392/2017 prin care Curtea, desi respinge sesizarea de neconstitutionalitate facuta de fosta sotie a liderului PSD Liviu Dragnea, obliga Parlamentul sa introduca un prag minim al prejudiciului sub care fapta nu este incriminata."Practic, Curtea se substituie Parlamentului si, bazandu-se pe considerente de principiu ale unei decizii de admitere careia ii atribuie un alt sens, reconfigureaza reglementarea infractiunii de abuz in serviciu", a aratat Livia Stanciu in opinia cenzurata.

5. In procesul pentru anularea Hoararii nr 1, CCR a invocat o exceptie de neconstitutionalitate pe care sa o judece, desigur, tot CCR. Adica CCR a pretins dreptul de a anula, ca neconstitutionala, legea pe care a incalcat-o prin emiterea Hotararii 1/2017.

Mai mult, CCR a sustinut in fata instantei de judecata ca nicio instanta din Romania nu este competenta sa judece nici macar actele sale administrative, nu doar pe cele jurisdictionale.

6. Desi in virtutea atributiilor sale constitutionale este strict o instanta de contencios constitutional, CCR a inceput sa se comporte ca o instanta de contencios administrativ, emitand hotarari intuitu personae, ceea ce legea nu-i permite (Decizia nr.430 din 21 iunie 2017, cu 3 opinii separate) sau obligand presedintele Romaniei sa semneze un anumit act cu un anumit continut (Decizia 358/2018 - 3 opinii separate si doua concurente).Fostul presedinte al CCR, Augustin Zegrean a apreciat drept imposibila obligarea presedintelui: "Nu-l poate obliga nici Curtea sa o demita, pentru ca CCR poate sa stabileasca doar daca este sau nu este conflict, dar ea nu da solutii. Asta nu va spune Curtea niciodata, decat daca isi pierde bunul-simt. Nici nu va spune ca trebuie suspendat presedintele, pentru ca nu a vrut sa o revoce la propunerea ministrului, pentru ca este si CSM in acest joc. CSM a spus ca nu. Presedintele nu poate fi obligat".

7. Prin Decizia nr. 334/2018, CCR a declarat ca indamisibile sesizarile presedintelui Iohannis in privinta Legilor Justitiei, invocand practic o retroactivitate a Deciziei CCR 52/2018.Mai precis, presedintele Romaniei ar fi trebuit sa stie in decembrie 2017 ca o Decizie CCR publicata in Monitorul Oficial in martie 2018, deci dupa patru luni de zile, va modifica termenul in care presedintele poate sesiza CCR inainte de promulgarea unei legi.Decizia CCR 52/2018 limiteaza drastic dreptul constitutional al presedintelui de a ataca la CCR un act normativ inainte de promulgare.

8. Consiliul Superior al Magistraturii a constatat ca presedintele CCR Valer Dorneanu a afectat independenta justitiei: "In sedinta din data de 17 octombrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat ca o parte din declaratiile domnului Valer Dorneanu - presedintele Curtii Constitutionale a Romaniei - in cadrul unui interviu transmis de postul de televiziune B1 TV in data de 7 octombrie 2017, au fost de natura a aduce atingere independentei, prestigiului si credibilitatii justitiei, cu consecinta subminarii autoritatii acesteia, inclusiv a sistemului judiciar in ansamblul sau".In respectiva emisiune, Valer Dorneanu a declarat: "nu as vrea sa numar in cate cazuri se simte o influenta politica in hotarari judecatoresti comune si in cate la noi" si s-a pronuntat asupra unui dosar in curs, cel in care era judecat presedintele PSD, partid care l-a sustinut pentru functia de judecator CCR: "Asa a fost calificat, ca dosar de coruptie. Acolo era un abuz ceva cu angajarea unei persoane... a angajat niste persoane la ea, desi n-ar fi lucrat. Pai asta e coruptie?"

9. CCR se afla din data de 4 mai 2018 intr-o situatie de neconstitutionalitate in virtutea propriei decizii cu numarul 136/2018. Mai precis, Decizia in cauza declara neconstitutionale prevederile legale care permit ca un judecator CCR sa aiba un mandat mai lung de 9 ani. Judecatorul Petre Lazaroiu este deja in al 10-lea an de mandat.

Potrivit Deciziilor 1257/2009, 1640/2009, 1615/2011, 755/2014 stabilesc clar ca acte juridice vadit neconstitutionale nu pot ramane in vigoare, iar efectele lor inca neconsumate trebuie inlaturate. Cu toate acestea, presedintele CCR considera ca mandatul judecatorului Lazaroiu nu trebuie sa inceteze si CCR cu judecatorul Lazaroiu in componenta ia decizii, inclusiv controversata Decizie 358/2018.

10. Presedintele CCR a anuntat in luna martie a acestui an ca CCR refuza sa se mai intalneasca cu oficialii MCV, decizie fara precedent de la instituirea Mecanismului de Cooperare si Verificare.Lista aceasta a controverselor in privinta CCR este cu mult mai lunga, punctele de mai sus fiind cu titlu de exemplu. In aceste conditii, probabil ca impreuna cu plangerea majoritatii judecatorilor CCR, cele trei organisme sesizate ar trebui sa analizeze si motivele pentru care Curtea Constitutionala din Romania se afla intr-o criza de credibilitate fara precedent, daca aceasta criza nu este cumva autoprovocata si, mai ales, daca CCR nu a devenit dintr-un garant al Constitutiei, un abuzator al acesteia de la inaltimea unei totale intangibilitati legale care pare sa nu mai fie o garantie a corectitudinii, ci un paravan pentru abuz de putere.

Scris de **Admin** Mier Iun 06, 2018 11:39 pm

Dupa ce s-a dus intr-o zona de politizare extrema, CCR cauta o cale de salvare la Venetia. Ce se urmareste, de fapt

http://www.ziare.com/valer-dorneanu/presedinte-ccr/dupa-ce-s-a-dus-intr-o-zona-de-politizare-extrema-ccr-cauta-o-cale-de-salvare-la-venetia-ce-se-urmareste-de-fapt-1516517

Judecatorii Curtii Constitutionale au sesizat Comisia de la Venetia, acuzand "atacuri virulente" dupa acceptarea cu un vot de sase la trei a conflictului dintre presedintele Romaniei si ministrul Justitiei, acestia impunand sefului statului "sa scrie decretul de revocare" a procurorului sef DNA.Valer Dorneanu, presedintele CCR, a refuzat in mod repetat sa sesizeze Comisia de la Venetia in ce priveste modificarea brutala a Legilor Justitiei in Parlamentul Romaniei, asa cum au cerut mai multe organizatii profesionale, experti si reprezentanti ai societatii civile, dar considera Curtea ca fiind amenintata de criticile opozitiei dupa decizia "fara precedent" care poate duce la subordonarea politica a magistratilor.Dupa o decizie controversata, CCR trimite o sesizare Comisiei de la Venetia in care spune ca "unii reprezentanti ai unor autoritati publice, precum si ai unor partide parlamentare au discreditat si delegitimat autoritatea acestei institutii fundamentale a statului - garantul suprematiei Constitutiei - fiind pusa sub semnul indoielii obligativitatea deciziilor sale, fiind facute chiar indemnuri adresate populatiei si Presedintelui statului sa nu respecte si sa nu puna in aplicare Decizia Curtii Constitutionale nr.358 din data de 30 mai 2018, privind cererea de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala intre Ministrul Justitiei, pe de o parte, si Presedintele Romaniei, pe de alta parte, in principal, si intre Guvernul Romaniei si Presedintele Romaniei, in subsidiar, cerere formulata de prim-ministrul Guvernului. Plenul Curtii Constitutionale a considerat ca aceste actiuni sunt de natura sa puna in pericol democratia, statul de drept si functionarea justitiei constitutionale", se arata intr-un comunicat oficial dat publicitatii de CCR.

CCR sesizeaza Comisia de la Venetia intr-un moment tensionat

Aceasta nu e prima sesizare de aparare a CCR pe care judecatorii constitutionali o adreseaza institutiei europene. S-a intamplat si in 2012, cu ocazia procedurilor de suspendare a presedintelui Romaniei de atunci, Traian Basescu, dar contextul politic era diferit."Decizia Curtii de a-l obliga pe presedinte sa revoce un procuror a facut ca aceasta dezbatere sa fie mai tensionata ca oricand. Despre situatia in care se afla judecatorul Petre Lazaroiu, ca si a altora care au avut mandate prelungite, trebuie spus ca nu reprezinta o noutate la CCR. Dar sesizarea Comisiei de la Venetia a urmat acelei decizii a Curtii Constitutionale despre care stim astazi cu totii ca interpreteaza Constitutia intr-o maniera diferita. Este evident ca se poate spune ca aceasta sesizare a CCR trimisa Comisiei survine intr-un moment tensionat, cu doua zile inainte ca in Parlament sa se citeasca motivarea in ce priveste decizia de obligare a presedintelui sa revoce procurorul sef DNA. Nu ne asteptam sa fie o decizie atat de politizata si, evident, acolo au aparut niste obligatii care nu au o baza constitutionala atat de clara, astfel textul deciziei devine destul de discutabil. Dar cred ca de o alta chestiune trebuie sa se tina seama, in momentul in care presedintele a sesizat Comisia de la Venetia pe Legile Justitiei, imediat CCR a sesizat si ea Comisia pentru a contrabalansa raportul de forte. E foarte interesant de observat ca aceeasi Curte, care nu asteapta deciziile Comisiei de la Venetia in ce priveste Legile Justitiei, decide sa sesizeze Comisia intr-o cu totul alta problema", a explicat politologul Cristian Parvulescu pentru Ziare.com.

Presedintele Romaniei se declara decis sa lupte pentru independenta procurorilor

Klaus Iohannis a comentat pericolele din decizia CCR la o intalnire cu presa de marti, 5 iunie, spunand ca asteapta cu interes motivarea Curtii in ceea ce priveste decizia de revocare a Codrutei Kovesi "pe care o vom citi pana o intelegem sau pana intelegem ceva din ea, dupa care voi comunica ce trebuie facut sau ce voi face eu mai exact". Dar Klaus Iohannis a venit, in aceeasi interventie, si cu un punct de vedere despre tendinta aratata de CCR in comunicatul dat publicitatii de a pune procurorii sub controlul ministrului Justitiei."Evident ca procurorii trebuie sa fie independenti, procurorii in niciun caz nu trebuie sa fie controlati politic, procurorii nu pot fi in subordinea unui politician, fie el si ministru. In consecinta, orice am face noi, in Romania, ca stat, trebuie sa se asigure independenta procurorilor, pentru a garanta, in definitiv, o justitie independenta. Este foarte adevarat, in Constitutie avem un articol care spune ca procurorii functioneaza sub autoritatea ministrului. Eu inteleg acest lucru in felul urmator: ministrul are sau cel putin ar trebui sa aiba o autoritate in domeniu si sa foloseasca aceasta autoritate, ministrul Justitiei, pentru a apara independenta procurorilor, pentru a-i apara chiar pe procurori in dezbaterea publica, fiindca munca procurorilor este extrem de dificila. Deci autoritatea ministrului ar trebui sa fie orientata spre inlesnirea muncii procurorilor, in niciun caz, repet, in absolut niciun caz, autoritatea ministrului din articolul din Constitutie nu inseamna si nu poate sa insemne ca procurorii sunt in subordinea ministrului. Deci oricine si orice ar spune, nu ii poate plasa pe procurori in subordinea unui politician", a declarat presedintele Klaus Iohannis.

Judecatorii CCR incearca sa blocheze criticile la adresa lor

La cateva ore dupa declartia presedintelui in care preciza ca va lupta pentru pastrarea independentei procurorilor, CCR anunta ca a sesizat Comisia de la Venetia reclamand presiuni asupra sa.Cei sase judecatori care au decis trecerea procurorilor in subordinea ministrului Justitiei: Valer Dorneanu, Maya Teodoriu, Mona Pivniceru, Varga Attila, Marian Enache si Petre Lazaroiu - Foto CCR

Judecatorii CCR "se gandesc, cumva, sa blocheze criticile si discutiile din jurul deciziilor CCR si a modului in care actioneaza judecatorii, facand apel la Comisia de la Venetia si incercand sa dea senzatia ca institutia din Romania e in aceeasi situatie dificila in care au fost curtile constitutionale din Polonia si Ungaria, unde puterea politica a intrat peste deciziile acestora. Aici, problema este ca nimeni de la putere nu ataca CCR. Exista critici, dar fundamentate, care vin, in special, din partea oamenilor simpli, din partea societatii civile, dar si din partea reprezentantilor partidelor de opozitie. Dar a echivala criticile publice in legatura cu decizii cel putin bizare si problematice cu atacuri la ordinea constitutionala, la democratie si la statul de drept, este complet caraghios", a declarat Mihai Politeanu, fondator Initiativa Romania, pentru Ziare.com.Reprezentantul societatii civile spune ca se bucura de oportunitatea oferita de CCR care a sesizat Comisia de la Venetia pentru ca acum, grupurile civice din Romania pot intra in dialog cu institutia europeana pe "calea deschisa de CCR"."Noi nu aveam posibilitatea sa sesizam direct Comisia, dar intr-o procedura existenta putem sa scriem si sa cerem o opinie despre legiferarea abuziva a CCR care a introdus un prag valoric infractiunii de abuz in serviciu printr-un fals de interpretare", a adaugat Mihai Politeanu pentru Ziare.com.

S-a compromis Curtea Constitutionala?

Pentru expertii constitutionali e destul de clar ca ultima decizie a CCR este una extrem de politizata, care pune in pericol independenta Justitiei."Multa lume crede despre CCR ca este o institutie juridica, dar ea este o curte juridico-politica. Cei de acolo se numesc jucatori pentru ca asa este traditia in Europa. Acestia au un rol in mentinerea stabilitatii statului si in asigurarea suprematiei Constitutiei. Cand avem decizii cum a fost cea legata de presedinte, intrebarea care ramane este cum se poate ca un ministru sa-l oblige pe seful statului sa face ceva. Mai ales ca e vorba de un presedinte ales prin vot direct, o persoana cu legitimitate si care are un rol constitutional", explica Cristian Parvulescu.Acest context tensionat creat de decizia controversata a CCR arunca Romania intr-o noua criza politica, Comisia de la Venetia fiind chemata sa arbitreze conflictul institutional generalizat."CCR s-a compromis. Prestigiul acestei institutii este la un minim istoric. Nimeni nu mai are de-acum incolo incredere in deciziile CCR. Nu este vina partidelor de opozitie, nu este vina celor de la putere, este vina celor care sunt responsabili pentru aceste decizii. Ei au dus in jos credibilitatea Curtii Constitutionale", conchide Mihai Politeanu.