Nobodaddy-----

Scris de **Admin** Lun Iun 11, 2018 3:27 am

http://www.contributors.ro/editorial/nobodaddy/?cfcc

Ai fost Tăticul câtorva mafioți de partid, Daddy-ul rugăciunilor lor construite din speranțe murdare & penale; azi vrei să devii Tatăl nostru, al tuturor, la care să ne rugăm cu groază & cutremurare.Ai făcut tot ce trebuia pentru a ajunge Daddy, adică un Dumnezeu județean pentru uzul infractorilor de partid: ai furat, ai mințit, ai trădat, te-ai folosit de oamenii utili și apoi i-ai abandonat fără remușcări, ai așteptat în umbra celor puternici până când le-ai vampirizat (ca orice umbră ambițioasă) puterea, ai fost vasalul tuturor suzeranilor utili, ai fost uzurpatorul tuturor acelorași suzerani utili, ți-ai construit cu migală rețeaua ta de vasali, un Dinu Păturică de Gratia adaptat perfect pentru era ciocoilor post-istorici.Ai avut răbdare în ce ai făcut; ai avut o viclenie care, în știința ei de a construi și de a aștepta, e o capodoperă a meschinăriei pragmatice; ai fi putut avea, dacă n-ai fi fost atât de vanitos, un destin de Dumnezeu județean fericit.Însă, la fel ca acel Dinu pomenit mai sus, nici tu, Daddy, n-ai rezistat celei mai atotputernice slăbiciuni: vanitatea.Ai vrut să fii mai mult decât un Dumnezeu județean; ai crezut că orice Daddy are în raniță bastonul de Dumnezeu; după ce ai avut Partea, ai vrut să devii Totul. Arivismul tău n-a mai fost strict social – ci a devenit metafizic. Și asta te-a pierdut.Asta i-a pierdut pe toți aspiranții la titlul de Dumnezeu: și pe Galaxia în Devenire, care aduna ca și tine oamenii în centrul Bucureștiului, ca să îl aplaude cu stegulețe în mâini; și pe El Însuși, care încercase din răsputeri, ca și tine, să strivească sub talpa lui de Dumnezeu aspirant puțina presă liberă și fărâmele de spirit liber pe care le mai aveam; și pe Zâmbilici cel Sângeros, care chema, ca și tine, la luptă împotriva celor vânduți lui Soros, purtători de ochelari și posesori de mașini de scris automate; pe Pingelică Ultimul Stalinist, la fel de incult și de anti-intelectualist ca și tine, adunându-și pe stadioane & în piețe victimele ca să-l celebreze cu trupurile lor.Toți, fără excepție, au fost convinși că vor deveni din Daddy Dumnezei; toți, fără excepție, sunt azi ruine, epave, statui prăvălite cu fruntea în țărână. Dacă ai avea vreo ultimă fărâmă de luciditate, ai înțelege că ăsta e și destinul tău.Primo, fiindcă le ești obiectiv inferior acestor Dumnezei care au eșuat: nu ești nici atât de versatil precum Ponta, nici atât de școlarizat precum Năstase, nici atât de fanatic precum Iliescu, nici atât de viclean precum Ceaușescu. Toți aveau șanse mai mari decât tine să reușească; și toți au eșuat. E doar o chestiune de timp până o vei face și tu. Secundo, fiindcă, după ce că le ești inferior, te mai și vezi nevoit să îți exersezi răul într-o lume în care îți e mult mai greu decât le-a fost lor să o facă: e mult mai greu de călcat în picioare o Românie care e, de fapt, Europa. Pentru a ajunge acum din Dumnezeu județean Dumnezeu plin e nevoie să fii puțin și Dumnezeu european. Ceea ce complică mult situația. Tertio, fiindcă tot șirul ăsta de Dumnezei eșuați a creat în cele din urmă în noi un fel de anticorpi-la-Dumnezei-aspiranți foarte greu de eliminat – pe care i-ai văzut la lucru, pe care îi detești, dar pe care îi și admiri în felul tău înveninat și gelos de simulacru de Jupiter, de vreme ce ai ținut morțiș să le ocupi piața, crezând că așa îți vei crea și tu divizia ta de anticorpi.Ei bine, te înșeli și de data asta, Daddy. Bieții oameni pe care i-ai cărat în Piața Victoriei nu vor fi nicicând anticorpi. Sunt doar niște corpuri de care te folosești, care se lasă folosite din frică sau din oportunism, corpuri cinice sau speriate – lipsite de acele calități esențiale care transformă orice corp în anticorp: speranța, solidaritatea, generozitatea. Și, mai ales, autonomia etică. Ei au nevoie de altcineva care să le organizeze excursia: au nevoie de un partid-stat care să le facă rost de autocare, să le plătească drumul, masa și participarea, să le asigure toalete publice și distracție. Ei sunt beneficiarii unui sistem. Noi suntem, ca orice anticorpi adevărați, opozanții lui. Și ne organizăm singuri. Nu doar o dată, prin efortul enorm al partidului-stat: ci de sute de ori, ani la rând, de câte ori e nevoie.Crezi că greșesc, Daddy, crezi că îți subestimez anticorpii-aspiranți? Uite, fă un test simplu: încearcă să îi mai aduci nu de o sută de ori, ci doar de trei ori. Vei vedea cu ochii tăi că armata de anticorpi pe care o visezi e o armată de umbre.Sau poți să încerci un alt test simplu: în zilele când noi protestam prin piețe, oamenii din jur care nu puteau să protesteze, dar erau alături de noi ne aduceau ceaiuri, pături, sandvișuri, cozonaci, găzduire. Nu o dată – ci de sute de ori, de câte ori a fost nevoie. Încearcă să vezi ce sunt dispuse corpurile pe care le aduci să dăruiască pentru tine. În ce fel pot fi ele solidare & generoase cu tine. Nu să primească ceva de la tine – ci să dea ele, de bună voie, ceva pentru tine. Cred că știi deja răspunsul.Te ajung toate din urmă, Daddy: exact ceea ce ți-a permis să fii Daddy nu îți permite să fii Dumnezeu. Știu că vezi asta, știu că o simți pe pielea ta, se vede din disperarea revoltată cu care gesticulezi. Încă nu ai acceptat evidența, dar vei fi nevoit să o constați curând: ești doar unul dintre Dumnezeii eșuați. Otrăviți de propriul lor eșec, convinși că a fost o nedreptate ce li s-a întâmplat, contemplându-și statuia prăbușită în țărână & bovarizând despre “ce-ar fi fost dacă”. Exact cum îi vezi acum făcând pe predecesorii tăi – pe care ai fost, decenii la rând, atât de gelos. Nu ai de ce să fii gelos pe ei: vei avea, exact așa cum ți-ai dorit, soarta lor.Acum aproape două secole și jumătate, William Blake a descris un Dumnezeu gelos, un Dumnezeu enslaver, care îi transformă pe ceilalți în sclavi, așa cum ai vrea tu, un Dumnezeu în cele din urmă eșuat. Un Dumnezeu care vrea să devină Tatăl tuturor – și ajunge, de fapt, Nimeni. L-a numit Nobodaddy, un Nobody care s-a crezut Daddy absolut. Nu-ți spun să-l citești pe Blake: indiferent dacă o vei face sau nu, exact destinul ăsta îl vei avea.Ești doar un Daddy care devine, sub ochii noștri, Nobodaddy.Țărâna de sub fruntea ta e tot mai aproape.