Ponta,omul care a vrut să fie rege: agonia unui regim demagogic

Scris de ion_pribeagu Dum Iul 19, 2015 2:58 am

http://www.contributors.ro/reactie-rapida/victor-pontaomul-care-a-vrut-sa-fie-rege-agonia-unui-regim-demagogic/

În momentele în care imaginea sa domina, ubicuă, o întreagă naţiune, în toamna lui 2014, se părea ca Victor Ponta îşi atinge punctul cel mai înalt al carierei sale. Cucerirea funcţiei prezidenţiale, ţinta pe care mentorul său,Adrian Năstase, o ratase în 2004, urma să fie reuşită de către discipolul său fidel. “Mândria de a fi român” era semnul cel mai vizibil al unei insolenţe demagogice care părea de neoprit.

După aproape un an de la acea toamnă prezidenţială, din acest edificiu clădit pe temeliile duplicităţii şi imposturii agresive nu mai rămâne decât un şir de ruine şi realitatea unei inculpări penale. Asemeni celui care i-a servit drept reper în cupiditate şi rapacitate, Adrian Năstase, Victor Ponta se confruntă cu realitatea unui final de drum. Regimul pe care l-a clădit se află în agonie. Retragerea din fruntea PSD este doar o stratagemă destinată să evite inevitabilul. Izolat internaţional, fugar ce a ales comfortul Turciei lui Erdogan, Victor Ponta este la capătul unui traseu care a fost dominat de singura ambiţie pe care o cunoaşte cu adevărat- conservarea puterii, cu voinţă de carnasier.

Victor Ponta şi regimul său nu sunt un accident istoric, ci expresia, organică, a unui partid, PSD, care s-a ridicat pe fundaţiile feseniste ale patrimonialismului şi patronajului politic. Diferenţele de vârstă la nivelul PSD sunt irelevante- numitorul comun este fidelitatea faţă de un cod de conduită ce include în genomul său impunitatea,cleptocraţia şi aroganţa. PSD a însemnat, în descendenţa FSN, un bloc politic a cărui vocaţie a fost întârzierea modernizării României. Ideea de egalitate în faţa legii este adversarul cu care PSD şi Victor Ponta nu pot încheia nici pace şi nici armistiţiu.

Victor Ponta şi USL au rafinat această artă psd-istă a demagogiei agresive. Deriva democratică a fost una dintre constantele evidente ale guvernării sale. Repetatele tentative de a submina garanţiile juridice pe care se bazează lupta împotriva corupţiei sunt manierele în care s-a articulat viziunea despre stat şi societate. Regimul Ponta a fost unul dedicat , până la capăt, apărării privilegiilor şi inegalităţilor.

Indiferent de intervalul care se va mai scurge, ieşirea din scenă a premierului este o opţiune care nu mai poate fi evitată. Ceea ce rămâne, dincolo de persoana sa,este fundamentul politic al unei elite responsabile pentru subdezvoltarea cronică a României. Interşanjabile, personajele care populează camerele actuale sunt capabile să menţină acelaşi echilibru toxic al complicităţilor. Justiţia independentă este obstacolul pe care această coaliţie a privilegiilor nu îl mai poate înlătura. Un reflex cetăţenesc al lucidităţii trebuie cultivat, spre a evita căderea în torpoarea fatală a mediocrităţii morale. Plecarea lui Victor Ponta nu înseamnă şi finalul domniei privilegiilor. Potenţialul de supravieţuire al acestei elite prădătoare nu trebuie subestimat, niciodată.