The Holocaust and its Deniers by Gilad Atzmon

Scris de **Admin** Vin Aug 03, 2018 8:41 pm

https://dissidentvoice.org/2018/08/the-holocaust-and-its-deniers/

In the aftermath of the Holocaust, some Jewish intellectuals and humanists expressed the thought that ‘after Auschwitz Jews have to locate themselves at the forefront of the battle for humanity and against all forms of oppression.’

This is a principled and heroic ideal, but the reality on the ground has been somewhat different. Just three years after the liberation of Auschwitz, the Jewish state ethnically cleansed the vast majority of indigenous Palestinians. Two years later, in 1950, Israel’s Knesset passed the Law of Return, a racist law that distinguishes between Jews who have the right to ‘return’ to someone else’s land and the hundreds of thousands of Palestinian refugees that were expelled by force from their villages and cities.

In the seven decades since, the Jewish State has committed every possible human rights abuse. It made Gaza into the biggest open-air prison in human history and has repeatedly dropped bombs on the most overpopulated place on earth. Recently the Jewish State deployed hundreds of snipers against unarmed Gazans who were protesting at the border. Israel killed dozens and wounded more than 13,000 Palestinians, the majority severely, with over 1,400 struck by three to five bullets.

If the Holocaust left Jews with a mission to fix the world, the Jewish State has done the opposite. Its crimes against humanity can be seen as a complete denial of the Holocaust’s message.

Some Jews who survived the Holocaust did dedicate their lives to a universal battle for a better world. Among these heroes was Hajo Meyer, a Dutch Auschwitz survivor who, for the obvious reasons, saw the similarities between his own suffering and the Palestinian plight.

In 2003 Meyer wrote The End of Judaism, accusing Israel of usurping the Holocaust to justify crimes against the Arabs. He participated in the 2011 “Never Again – For Anyone” tour. He correctly argued that Zionism predated fascism, and he also reiterated that Zionists and Fascists had a history of collaboration.

Meyer exemplified the Jewish post-Shoah humanist promise. After Auschwitz he located himself at the forefront of the fight against oppression. He fought Israel.

On Holocaust Memorial Day 2010, Meyer was invited to an event at the British Parliament which included MP Jeremy Corbyn. At the event Meyer compared Israeli racial policy to the Nuremberg laws. At the same event, Haidar Eid, a Palestinian academic from Gaza, pointed out that “the world was absolutely wrong to think that Nazism was defeated in 1945. Nazism has won because it has finally managed to Nazify the consciousness of its own victims.”

Eid didn’t ‘compare’ Zionism with Nazism, he described an ideological continuum between Nazi ideology and Israeli policy. He maintained that the racial discriminatory ideology of the Nazis was picked up by the Jewish state and has been rife in the Jewish State since then.

The other day MP Jeremy Corbyn was attacked by the Jewish lobby for being present at that meeting that explored these universal ethical positions. Our Labour candidate for prime minister anemically recalled that at the event in question views were expressed which he did not “accept or condone.” Corbyn even apologized “for the concerns and anxiety that this has caused.” I wonder why my preferred candidate has to express regret for being in the presence of a humanist exchange. I wonder why our next PM feels the need to disassociate himself from people who advocate ‘for the many, not the few.’

The message for the rest of us is devastating. The battle for a better world can’t be left to Corbyn alone. Needless to say, the Jewish State and its Lobby haven’t located themselves at the forefront of humanity. It is actually the Palestinians who have been pushed to the front of that frustrating struggle. Not to see that is to deny their holocaust.

The Holocaust and its Deniers by Gilad Atzmon Tuxpi_10

Acesta este un ideal principial și eroic, dar realitatea pe teren a fost oarecum diferită. Doar la trei ani după eliberarea Auschwitz, statul evreu a curățat etnicmarea majoritate a palestinienilor indigeni. Doi ani mai târziu, în 1950, Knesset-ul lui Israel a adoptat Legea întoarcerii , o lege rasistă care distinge între evrei care au dreptul să se întoarcă în țara altcuiva și sute de mii de refugiați palestinieni care au fost izgoniți cu forța din satele lor și orașe.

În cele șapte decenii de atunci, statul evreu a comis toate abuzurile cu privire la drepturile omului. A făcut din Gaza cea mai mare închisoare în aer liber din istoria omenirii și a scăpat în mod repetat bombe în cel mai populat loc de pe pământ. Recent, statul evreu a trimis sute de lunetiști împotriva gazelor neînarmate care protestează la graniță. Israel a ucis zeci și a rănit mai mult de 13.000 de palestinieni, majoritatea grav, cu peste 1.400 lovit de trei până la cinci gloanțe.

Dacă Holocaustul a lăsat evreii o misiune de a repara lumea, statul evreu a făcut contrariul. Crimele sale împotriva umanității pot fi văzute ca o negare totală a mesajului Holocaustului.

Unii evrei care au supraviețuit Holocaustului și-au dedicat viața unei lupte universale pentru o lume mai bună. Printre acești eroi a fost Hajo Meyer, un supraviețuitor olandez de la Auschwitz, care, din motive evidente, a văzut asemănările dintre suferința sa și situația palestiniană.

În 2003, Meyer scria Sfârșitul iudaismului , acuzând Israelul de uzurparea Holocaustului pentru a justifica crimele împotriva arabilor. A participat la turneul "Never Again - For Anyone" din 2011. El a argumentat corect că sionismul a precedat fascismul și a reiterat că sioniștii și fasciștii au avut o istorie de colaborare.

Meyer a exemplificat promisiunea umanistă post-Shoah evreiască. După Auschwitz, el sa aflat în prim-planul luptei împotriva opresiunii. Sa luptat cu Israelul.

La Ziua Memoriei Holocaustului 2010, Meyer a fost invitat la un eveniment de la Parlamentul britanic, care a inclus deputatul Jeremy Corbyn. La eveniment, Meyer a comparat politica rasială israeliană cu legile din Nuremberg. La același eveniment, Haidar Eid, un academician palestinian din Gaza, a subliniat că "lumea a fost absolut greșit să creadă că nazismul a fost înfrânt în 1945. Nazismul a câștigat pentru că a reușit în cele din urmă să-și numească conștiința propriilor victime".

Eid nu a comparat sionismul cu nazismul, el a descris un continuu ideologic între ideologia nazistă și politica israeliană. El a susținut că ideologia discriminatorie rasistă a naziștilor a fost luată de statul evreu și de atunci a apărut în statul evreu.

A doua zi, deputatul Jeremy Corbyn a fost atacat de lobby-ul evreiesc pentru că a fost prezent la acea întâlnire care a explorat aceste poziții etice universale. Candidatul nostru pentru Muncă pentru Primul Ministru a reamintit anemic că la evenimentul în cauză s-au exprimat opinii pe care nu le "accepta sau condamna". Corbyn chiar și-a cerut scuze "pentru preocupările și anxietatea pe care le-a cauzat." Mă întreb de ce candidatul meu preferat își exprimă regretul că este în prezența unui schimb umanist. Mă întreb de ce următorul nostru PM simte nevoia de a se disocia de el însuși de oamenii care susțin "mulți, nu puțini".

Mesajul pentru restul dintre noi este devastator. Lupta pentru o lume mai bună nu poate fi lăsată numai lui Corbyn. Inutil să spun că statul evreiesc și lobby-ul său nu s-au situat în fruntea omenirii. De fapt, palestinienii au fost împinși în fața acestei lupte frustrante. Nu pentru a vedea că este de a nega Holocaustul lor.