Herr Prezidente, ai trişat!

Scris de **Admin** Dum Apr 28, 2019 4:12 am

https://adevarul.ro/news/politica/herr-prezidente-trisat-1_5cc1b5bf445219c57ef0c881/index.html

Preşedintele Klaus Iohannis a reuşit să facă lucrul de care ne temeam cel mai mult: să irosească ultima armă ce-i mai rămăsese împotriva acţiunii penalilor din Parlament, referendumul. Maniera în care a formulat întrebările o dovedeşte cu prisosinţă.Să citim mai întâi întrebările referendumului, pe care preşedintele le-a făcut publice joi: 1. Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie? 2. Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională? Miercuri, Parlamentul a votat în mare viteză noile versiuni ale Codului penal şi Codului de procedură penală. În aceeaşi zi, preşedintele Iohannis s-a plâns reprezentanţilor Comisiei de la Veneţia că ceea ce a votat Parlamentul este nociv pentru Justiţia română. Întrebarea-test vine imediat: va fi referendumul apt să întoarcă, în vreun fel, ceea ce a votat Parlamentul miercuri? Câtuşi de puţin. Prima întrebare nu poate opri amnistii şi graţieri mascate, care deja au fost votate în Parlament prin dezincriminări, reduceri de pedepse şi de termene de prescripţie, iar a doua întrebare impune restricţii de legiferare în zona penală doar Guvernului, nu şi Parlamentului. După ce se vor plimba din nou pe la Curtea Constituţională, legile penale vor ajunge la promulgare. Probabil că preşedintele va cere reexaminarea – însă va folosi aceleaşi argumente pe care le tot auzim de doi ani din partea Opoziţiei, pentru că altele nu sunt. Iar Puterea le va trata cu acelaşi sictir. Însă altfel ar fi stat lucrurile dacă preşedintele ar fi putut invoca, drept motiv de reexaminare, şi rezultatele unui referendum care să fi ţintit şi aceste legi. Or preşedintele le-a exclus, prin modul de formulare a întrebărilor, din sfera de acţiune a referendumului. Şi asta nu e totul, căci dacă citim întrebările mai cu atenţie, depistăm alte trăznăi. Bun, să zicem că referendumul trece. Înseamnă asta că de a doua zi sunt interzise cele menţionate în întrebări? Câtuşi de puţin: interdicţiile trebuie reglementate printr-un act normativ (lege sau OUG), în niciun caz prin rezultatul unui referendum consultativ. Iar acte normative pot da acum doar majoritatea parlamentară şi Guvernul. Practic, preşedintele Iohannis a făcut la referendum ceea ce trebuia să evite: cheamă legiuitorul SĂ FACĂ ceva, fără însă a-l putea obliga. Un referendum eficient trebuia să oblige legiuitorul SĂ NU FACĂ ceva. Iar dacă actele normative de instituire a interdicţiilor nu sunt date, înseamnă că amnistia şi graţierea pentru corupţie, precum şi OUG-urile pentru infracţiuni, pedepse şi organizarea judiciară sunt în continuare premise, până când un act cu putere de lege le va interzice explicit. Prin urmare, chiar şi după referendum, Viorica Dăncilă poate da, să zicem, o ordonanţă de urgenţă de graţiere a faptelor de corupţie. Ordonanţa intră în vigoare imediat şi produce efecte. Dacă Parlamentul o respinge sau dacă Parlamentul o aprobă, iar CCR o declară neconstituţională, efectele ei se produc în continuare, căci operează ca lege penală mai favorabilă. Adică vom fi exact ca în situaţia de acum. „Voi folosi toate instrumentele constituţionale pentru a contesta Codurile penale” – a declarat preşedintele Iohannis de mai multe ori în ultimii doi ani. Nu s-a ţinut de cuvânt. PS: Pentru că nu încetează apelurile să arăt cum ar fi sunat o întrebare eficientă la referendum, deşi am făcut-o de mai multe ori, o mai reiau o dată: „Sunteţi de acord cu înăsprirea legislaţiei care combate corupţia, infracţiunile de serviciu şi asigură integritatea funcţiei publice?” Legiuitorul nu era obligat să înăsprească legislaţia, dar în niciun caz nu o putea relaxa, deci rămânea securizată la nivelul de acum. O astfel de întrebare includea şi amnistia, şi graţierea, dar şi amnistia şi graţierea mascate, punea oprelişti de legiferare în zonă penală atât Guvernului, cât şi Parlamentului. În plus, era aptă să întoarcă şi codurile penale votate miercuri în Parlament.