Radiografie dură a instituțiilor statului după cazul Caracal, într-un White Paper al Asociației „Inițiativa pentru Justiție”. Remilitarizarea Poliției, printre soluțiile propuse

Scris de **Admin** Vin Aug 16, 2019 11:58 am

Radiografie dură a instituțiilor statului după cazul Caracal, într-un White Paper al Asociației „Inițiativa pentru Justiție”. Remilitarizarea Poliției, printre soluțiile propuse Asociația „Inițiativa pentru Justiție” a dat miercuri publicității un White Paper, un document amplu care arată ”dezastrul în care se află autoritățile statului cu atribuții în apărarea ordinii și siguranței publice, precum și sistemul judiciar, în ansamblul său” în contextul crimelor de la Caracal și a modului în care au reacționat autoritățile. Documentul este de fapt o radiografie extinsă a problemelor din sistem, dar propune și o serie de soluții, unele inedite. … Cauzele dezastrului sunt multiple, scriu reprezentanții Asociației: corupția, lipsa de profesionalism, influența unor grupuri de interese care căpușază ministerul de interne, intervenția unor grupuri de interese transpartinice, reprezentând diferite zone infracționale interesate în distrugerea instrumentelor statale de luptă împotriva criminalității, toate acestea culminând cu asaltul final asupra justiției și statului de drept declanșat în anul 2017, care continuă și în prezent. ”Acest asalt, spre deosebire de alte încercări individuale ale unor inculpați, care ocupau poziții înalte în ierarhia publică, de a destabiliza justiția, s-a caracterizat printr-o viziune unitară, sistemică care a inclus și distrugerea capacității operative a poliției române, fiind precedat de o acaparare a autorităților executivă și legislativă de către persoane cu grave probleme de integritate, chiar de către infractori condamnați definitiv sau de către reprezentanți ai unor astfel de infractori. S-a atins momentul la care infractori condamnați definitiv au ajuns să influențeze sau chiar să controleze procesul legislativ, legiferând potrivit unor obiective punctuale ale potentaților interesați de evitarea răspunderii penale. Asaltul a fost pregătit și este în continuare susținut printr-o campanie media anti-justiție ce se desfășoară de aproape un deceniu, în ultimii ani devenind o adevărată telejustiție pro infractori” se arată în documentul citat. Reprezentanții Asociației ”Inițiativa pentru Justiție” consideră că tragedia din județul Olt ”evidențiază gradul avansat al disoluției sistemului de ordine și siguranță publică și a celui judiciar”…..Principalele concluzii evidențiate în raportul Asociației: Fuga de răspundere, dezinteresul, indolența, etalarea lipsei de cunoștințe minime în domeniul muncii de poliție, necunoașterea unor proceduri elementare, lipsa unor mecanisme interinstituționale, confundarea actului de apărare a siguranței publice cu actul de justiție, având ca rezultat dispariția masei critice de profesioniști ai poliției, au făcut ca un copil să „moară cu zile”. Ceea ce este cel mai îngrijorător este faptul că „autoritățile” implicate în acest eșec care a „ucis” un copil, chiar s-au străduit (după intervenția informală a unor factori de decizie) dar asta este tot ce au putut realiza. Putem reține ca factori favorizanți incapacitatea și poate lipsa de diligență a autorităților judiciare de a identifica autorul în dosarul privind prima probabilă victimă. De asemenea constatăm o lipsă de educație publică în ceea ce privește rolul justiției. Justiția asigură tragerea la răspundere penală a „criminalului”, justiția, nu salvează viețiile victimelor în mod direct. Alte autorități au sau ar trebui să aibă acest rol. Lipsirea de libertate nu a fost apreciată a fi o faptă suficient de gravă nici de către legiuitor. În vechiul cod, pedeapsa pentru forma simplă a infracțiunii era mai mică decât cea pentru furtul simplu. Noul cod a scăzut maximul pedepsei la forma simplă cu 3 ani (inferioară maximului pt anumite forme de furt calificat) iar la cea calificată ce a avut ca urmare moartea victimei, a scăzut pedeapsa maximă cu 10 ani! Până în prezent, nu am identificat vreun studiu de specialitate pe care să se întemeieze această reducere aproape la jumătate a pedepsei maxime pentru comiterea unei infracțiuni de lipsire de libertate ce a avut ca urmare moartea victimei. În ceea ce privește Poliția Română, aceasta, ca structură operativă, a cărei capacitate era oricum profund afectată ca urmare a politicilor cel puțin iresponsabile din ultimul deceniu, nu a supraviețuit ,,reformei” din 2017. Chiar dacă mai există structuri de poliție care încă pot fi considerate în mod obiectiv a fi de elită, care funcționează la parametri maximi (de ex. Serviciul omoruri de la DGPMB), per ansamblu Poliția Română și-a pierdut capacitatea funcțională. Riscul major este ca structurile sau părțile de structuri încă relativ funcționale să se piardă una câte una, făcând astfel imposibilă o reconstrucție instituțională a Poliției Române. ..Soluțiile propuse Integral: https://www.g4media.ro