The Persistence of the War Party

Scris de **Admin** Lun Aug 24, 2015 3:07 am

http://original.antiwar.com/justin/2015/08/23/the-persistence-of-the-war-party/

With the failure to find “weapons of mass destruction” in Iraq, and the disastrous outcome of that war, one would think the War Party would be so discredited that they’d never make a comeback – that they’d never be able to recover from the horrific results of their misguided policies and that no one outside of an insane asylum would ever listen to them again.

And remember, it wasn’t just that little matter of “faulty intelligence.”

They said it would be a “cakewalk.”
They said our mission had been accomplished and that the Iraqi resistance was a bunch of “dead-enders” who wouldn’t put up much of a fight.
They said the region – and the globe – would see a new era of democracy and peace.
They said the war would pay for itself.

In short, they were wrong about absolutely everything.

Normally, when someone gives you consistently bad advice you tend to discount their subsequent pronouncements. Say your investment counselor tells you to buy stocks that lose enormous amounts of money – you’d fire him or her, wouldn’t you?

Except, when it comes to the policymakers and pundits who led us into the Iraqi quagmire, it didn’t turn out that way.

Why is that?

There are three big reasons for the War Party’s remarkable persistence.

First, they represent entrenched interests. The arms lobby and the Israel lobby have entered a marriage of convenience that has served them very well, although it hasn’t served the country. These two groups fund and otherwise support the politicians who have led us down the primrose path in the Middle East, and neither is going away any time soon.

The interest of the armaments industry is all too obvious: they profit directly from the policymakers’ militaristic policies. If war is always the answer, then their profit margins are guaranteed to continually rise – even as the United States teeters on the brink of financial ruin.

The Israel lobby’s interests are less obvious: Israel doesn’t really benefit from constant warfare and turmoil in the region, as several supporters of the Jewish state havepointed out. Yet the trajectory of Israel’s political class has taken a sharp turn toward ultra-nationalism and militarism until, today, it is the world’s Sparta, a state dedicated to a single-minded expansionism that threatens the peace of the region – and the world.

These powerful lobbies are, in effect, permanent fixtures on the American political landscape. So, in spite of the repeated havoc they wreak, they just keeping on keeping on – relentlessly promoting their agenda of perpetual war.

Secondly, these two lobbies have tremendous resources. While they may be a minority within the population of this country, they wield influence way out of proportion to their actual numbers. You may have noticed that a whole platoon of the richest peoplein the country are supporting the War Party’s presidential candidates this time around, single-handedly spending enormous amounts of money in the GOP presidential primaries – and wielding a less obtrusive but no less decisive influence on the Democrats.

A good example of their outsized effect is the current campaign to sabotage the President’s deal with Iran, which is opposed by both the Israel lobby and the military-industrial complex. No sooner had the deal been announced then anti-deal television ads attacking it went up all over the country. AIPAC, the powerful pro-Israel lobbying group, launched a massive campaign to pressure lawmakers to nix it, literally marching on Capitol Hill to intimidate Congress into voting no.

The budget for this coordinated campaign: upwards of $145 million.

The third reason for the War Party’s persistence is a longstanding assumption on the part of our policymakers that the United States has a “responsibility” to police the world. This has been the basis of a bipartisan foreign policy consensus that has dominated the discourse since the end of World War II. It is, in part, a holdover from the cold war era, when the alleged threat from a supposedly advancing Soviet Union and its international proxies was portrayed as inexorable.

When the Soviet Union suddenly collapsed, and its international partners evaporated into ineffectuality, the lesson was not learned: instead of withdrawing from our forward position, US policymakers decided the time was ripe to emphasize – and implement – the idea of American “global leadership.” With the main obstacle to US worldwide dominance out of the way, Washington – including partisan leaders on both sides of the aisle – began to talk openly of a “world order” policed by US force of arms. Neoconservative pundits began to rhapsodize about the glories of an “American empire.” It was the Age of American Hubris.

And then came 9/11.

That signal event threw the US ruling elite into a frenzy of warmongering, and they have yet to relent. It gave Washington the green light to unleash a series of military campaigns in the Middle East and North Africa, the consequences of which we have only just begun to experience. The neoconservatives, ideologically predisposed to a foreign policy of constant aggression, had speculated in their propaganda about the potential uses of a “new Pearl Harbor.” And so the wish became the deed.

As the momentum of the War Party began to run out, new “threats” – largely the creation of our own misplaced policies – arose: the so-called “Islamic State,” and relatively small-scale terrorist incidents in Europe and the United States, provided fresh fuel to stoke the engines of war. In a process that feeds on itself, US intervention abroad causes “blowback,” which justifies yet more intervention, which in turn generates more blowback – as the wheel of war continues to spin.

Can we stop the wheel from turning – or even slow it down?

We can – and we must.

Constant war threatens us with a permanent national security apparatus that is slowly but surely creating a police state in this country. The government tries to justify universal surveillance of American citizens – spying on our private communications – on the grounds that we’re at war. Yet if we’re always at war, then the alleged threat to the homeland will never abate – and the tentacles of government control will continue to insinuate themselves into every aspect of American life, until there is nothing left of our Constitution or the civil liberties it guarantees.

Yes, we can turn the situation around – by challenging the bipartisan foreign policy consensus that has dominated Washington for over half a century. That may seem like a tall order, but polls show the American people are ready for change. They’re tired of the endless futile crusade to make the world safe for American corporations: they’re weary of war, and want our leaders to focus on the problems we face here in this country.

Although the War Party commands considerable resources – including a veritable lock on the “mainstream” media – the Peace Party isn’t at a complete disadvantage. The Washington consensus and popular sentiment have been diverging radically in recent years, until the yawning gap between the two is all too apparent. The War Party is forced to constantly ratchet up the threat level so as to keep the war hysteria at the highest possible level, but that old trick is wearing a bit thin. People are catching on.

That’s why Antiwar.com is so important at this crucial moment in our history. We’ve been educating the American people since 1995 about the many ways in which the War Party snares us into overseas conflicts that are basically none of our business. And polls show that the people want a new foreign policy that consists largely of minding our own business.

This scares the Washington elites – and fills us with hope.

But before hope can translate into solid gains – into actually changing US foreign policy – we have a lot of work to do. And we can’t do it without your financial support.

That’s the one area where the War Party has an undisputed – and very significant – advantage over us: they have the money to flood the country with war propaganda at a moment’s notice. All we have is the truth – and yet that may be enough to win our battle, provided we can get our message out there.

Whether we can do that depends entirely on you, our readers and supporters. Antiwar.com has been reader-supported since our inception. We don’t have any billionaire backers: we get what we need to continue our work from thousands of small donations.

We appeal to our readers four times a year for the money required to keep going, and we’re right in the midst of one of those fundraising campaigns. As America stands on the brink of yet another extended conflict in the Middle East, the country could go either way – and Antiwar.com could make all the difference in the world.

That’s why this may be our most important fundraising campaign ever – and why it’s imperative that you make your tax-deductible donation today – right now.

Your donation, if made today, will have double its usual impact: that’s because we’ve raised $32,000 in matching funds. For every dollar you give, a group of generous donors will match it – but you have to make the first move.

So please – make that contribution, before you forget. Because the War Party isn’t going away – and neither, we hope, are we.

NOTES IN THE MARGIN

You can check out my Twitter feed by going here. But please note that my tweets are sometimes deliberately provocative, often made in jest, and largely consist of me thinking out loud.

I’ve written a couple of books, which you might want to peruse. Here is the link for buying the second edition of my 1993 book, Reclaiming the American Right: The Lost Legacy of the Conservative Movement, with an Introduction by Prof. George W. Carey, a Foreword by Patrick J. Buchanan, and critical essays by Scott Richert andDavid Gordon (ISI Books, 2008).

You can buy An Enemy of the State: The Life of Murray N. Rothbard (Prometheus Books, 2000), my biography of the great libertarian thinker, here.

Read more by Justin Raimondo

It’s Miller Time! – Judy, That Is – August 20th, 2015
Trumpismo, Mexico, and the Drug Cartels – August 18th, 2015
The Swansong of Cuban Communism? – August 16th, 2015
Chelsea Manning and Hillary Clinton: A Case of Double Standards – August 13th, 2015
The Foreign Policy of the GOP – August 11th, 2015

Scris de **Admin** Lun Aug 24, 2015 3:11 am

Cu incapacitatea de a găsi "armele de distrugere în masă" în Irak, iar rezultatul dezastruos al acestui război, s-ar putea gândi partea de război s-ar fi discreditat astfel încât acestea să nu ar face o revenire - că niciodată nu ar fi capabil de a recupera din rezultatele oribile ale politicilor lor greșite și că nimeni nu în afara un azil de nebuni ar asculta vreodată ei din nou.

Și amintiți-vă, nu era problemă doar că puțin din "inteligenta defect."

Ei au spus că ar fi o "floare la ureche".
Ei au spus misiunea noastră a fost îndeplinită și că rezistența irakiană a fost o grămadă de "moarte-Enders", care nu ar pune o mare parte din luptă.
Ei au spus regiune - și pe glob - ar vedea o nouă eră a democrației și păcii.
Ei au spus războiul va plăti pentru sine.

Pe scurt, s-au inselat cu privire la absolut tot.

În mod normal, atunci când cineva îți dă sfaturi în mod constant de rău ai tendinta de a reducere declarațiile ulterioare. Spune consilierul dumneavoastră de investiții va spune pentru a cumpara actiuni care pierd sume enorme de bani - ai l concediezi sau ea, nu-i așa?

Cu excepția, atunci când vine vorba de factorii de decizie și analiștii care ne-a condus în mlaștina irakian, nu a dovedi acest fel.

De ce este asta?

Există trei motive mari pentru persistența remarcabilă a Partidului War.

În primul rând, ele reprezintă interesele înrădăcinate. Hol arme și lobby-ul Israel au intrat într-o căsătorie de conveniență care le-a servit foarte bine, deși nu a servit țara.Acestea fond două grupuri și în caz contrar să sprijine politicienii care ne-au condus pe calea ciuboțica-cucului în Orientul Mijlociu, și nici nu va disparea prea curand.

Interesul industriei de armament este prea evident: au profit direct de politicile militariste a factorilor de decizie ". Dacă războiul este întotdeauna răspunsul, apoi marjele de profit sunt garantate pentru a crește continuu - chiar ca Statele Unite ale Americii teeters la un pas de ruina financiar.

Interesele Israel hol sunt mai puțin evidente: Israel nu beneficiază cu adevărat de război constant și tulburările din regiune, și mai multe susținători ai statului evreu au subliniat. Cu toate acestea, traiectoria clasei politice a Israelului a luat o întorsătură bruscă spre ultra-naționalism și militarism până astăzi, este Sparta din lume, o stare dedicat o expansiune singur-minded, care amenință pacea din regiune - și în lume.

Aceste holuri puternice sunt, de fapt, program permanent asupra peisajului politic american. Deci, în ciuda dezastrul repetate ei se răzbuna, ei doar păstrarea la păstrarea pe - promovarea necruțător agenda lor de război perpetuu.

În al doilea rând, aceste două lobby-uri dispun de resurse enorme. În timp ce acestea pot fi o minoritate în rândul populației acestei țări, ei exercita influenta cale de ieșire din proporțional cu numărul lor reale. Este posibil să fi observat că un întreg pluton de cei mai bogați oameni din țară susțin candidații la președinție Partidului War de această dată în jurul valorii de, de unul singur cheltui sume enorme de bani în primare prezidențiale GOP - și inarmati cu un mod mai puțin deranjantă, dar nu mai puțin o influență decisivă pe democrații.

Un bun exemplu de efectul lor negabarite este actuala campanie pentru a sabota afacere președintelui cu Iranul, care se opune atât de lobby Israel și complexul militar-industrial. Nu mai devreme a acordului fost anunțată atunci anunturile de televiziune anti-Deal ataca aceasta a crescut în toată țara. AIPAC, puternic pro-Israel grup de lobby, a lansat o campanie masivă a parlamentarilor de presiune să-l nix, literalmente marș la Capitol Hill pentru a intimida Congresului în votare nr.

Bugetul pentru această campanie coordonată: sus de 145 milioane $.

Al treilea motiv pentru persistența partidului War este o presupunere de lungă durată din partea factorilor de decizie noastre că Statele Unite are o "responsabilitate" de poliție din lume. Acest lucru a fost baza unui consens bipartizan politică externă care a dominat discursul de la sfârșitul al doilea război mondial. Este, in parte, o holdover din epoca Războiului Rece, când presupusa amenințare din Uniunea Sovietică presupune avansarea și proxy-uri internaționale a fost descris ca inexorabil.

Când Uniunea Sovietică sa prăbușit brusc, și partenerii săi internaționali se evaporă în ineffectuality, lecția nu a fost învățat: în loc de a se retrage din poziția noastră înainte, factorii de decizie politica din SUA a decis a venit timpul să sublinieze - și punerea în aplicare - ideea de "lider mondial american. "Cu principalul obstacol în calea SUA dominația la nivel mondial din drum, Washington - inclusiv lideri partizane de pe ambele maluri ale culoar - au început să vorbească în mod deschis o" ordine a lumii "controlate de SUA forța armelor. Analiști neoconservatori au început să rhapsodize despre gloriile unui "imperiu american". A fost epoca de american Vanitate.

Și apoi a venit 9/11.

Acest eveniment semnal aruncat elitei conducătoare americane într-o frenezie de incitare la război, și ei încă nu au înmuia. Ea a dat undă verde de la Washington de a elibera o serie de campanii militare din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, ale căror consecințe le-am abia început să experimenteze. Neoconservatorii, ideologic predispuși la o politică externă de agresiune constantă, a speculat în propaganda lor cu privire la utilizările potențiale ale unui "nou Pearl Harbor." Și astfel dorința a devenit fapta.

Ca impulsul Partidului War a început să curgă afară, noi "amenințări" - în mare măsură crearea de propriile noastre politici deplasate - a apărut: așa-numita "Statul Islamic", și relativ la scară mică incidentele teroriste din Europa și Statele Unite ale Americii , cu condiția de combustibil proaspăt Stoke motoarele de război. Într-un proces care se hrănește cu sine, intervenția SUA în străinătate provoacă "blowback", care justifică și mai mult de intervenție, care, la randul genereaza mai mult blowback - ca roata de război continuă să se rotească.

Putem opri roata de cotitură - sau chiar încetini?

Putem - și trebuie să.

Război constant ne amenință cu un aparat permanent de securitate națională, care este încet, dar sigur a crea un stat polițienesc în această țară. Guvernul încearcă să justifice de supraveghere universal al cetățenilor americani - spionaj privind comunicațiile noastre private, - pe motiv că suntem în război. Cu toate acestea, în cazul în care suntem mereu în război, apoi pretinsa amenințare la patria nu va diminua - și tentaculele de control Guvernul va continua să se insinueze în fiecare aspect al vieții americane, până când nu există stânga al Constituției noastre sau libertățile civile nimic garantează.

Da, ne putem întoarce situația în jurul valorii de - de a contesta bipartizana consens politică externă care a dominat de la Washington de peste o jumătate de secol. Care poate părea ca un ordin înalt, dar sondajele arată poporul american sunt gata pentru schimbare. Sunt obosit de cruciada fără sfârșit inutil pentru a face lumea sigură pentru corporatii americane: ele sunt obosit de război, și doresc liderii noștri să se concentreze asupra problemelor cu care ne confruntăm aici, în această țară.

Deși Partidul War comenzile resurse considerabile - inclusiv un sistem de blocare veritabil pe mass-media "de masă" - Partidul Pacea nu este un dezavantaj complet.Consensul de la Washington și sentimentul populare au fost divergente radical în ultimii ani, până când diferența căscat între cele două este prea evident. Partidul de război este obligat să clichet constant nivelul de amenințare astfel încât să mențină isteriei de razboi la cel mai înalt nivel posibil, dar care truc vechi poartă un pic subțire.Oamenii sunt de capturare pe.

De aceea este atât de important Antiwar.com în acest moment crucial în istoria noastră. Am fost educarea poporului american din anul 1995 cu privire la mai multe moduri în care Partidul War ne capcane în conflicte de peste mări, care sunt de fapt treaba noastră. Iar sondajele arată că oamenii doresc o politică externă nouă, care constă în mare parte din minding propria afacere.

Acest sperie elitele Washington - și ne umple de speranță.

Dar, înainte de speranta poate traduce în câștiguri solide - în fapt, schimbarea politicii externe americane - avem o mulțime de lucru pentru a face. Și nu putem face fără sprijinul vostru financiar.

Asta e zona în care o partea de război are o necontestat - și foarte important - avantaj asupra ne: ei au bani să inunde țara cu propaganda de razboi, la momentul potrivit.Tot ce avem este adevărul - și totuși care poate fi suficient pentru a câștiga bătălia noastră, cu condiția putem primi mesajul nostru acolo.

Dacă putem face asta depinde în întregime de voi, cititorii și susținătorii noștri.Antiwar.com a fost încă de la începuturile noastre sprijinit-cititor. Noi nu avem nici susținătorii miliardari: primim ceea ce avem nevoie pentru a continua munca de la mii de donații mici.

Facem apel la cititorii noștri de patru ori pe an pentru banii necesari să continui, și suntem chiar în mijlocul uneia dintre aceste campanii de strangere de fonduri. Ca America de standuri la un pas de încă un alt conflict extins din Orientul Mijlociu, țara ar putea merge, fie un fel - și Antiwar.com ar putea face toate diferenta din lume.

De aceea, acest lucru poate fi campania noastră de strângere de fonduri mai importante vreodată - și de ce este imperativ ca ai face donatia ta deductibile fiscal azi - chiar acum.

Donație, dacă a făcut astăzi, va avea dubla impactul obișnuit: asta pentru ca ne-am ridicat $ 32.000 de la fonduri de potrivire. Pentru fiecare dolar pe care il da, un grup de donatori generoși se va potrivi - dar trebuie să facă primul pas.

Deci, vă rugăm - să contribuția, înainte de a vă uita. Deoarece Partidul Războiul nu este de gând departe - și nici, sperăm, suntem.

NOTE În marja

Puteți verifica feed-mi Twitter de a merge aici. Dar vă rugăm să rețineți că tweets mele sunt uneori în mod deliberat provocatoare, adesea în glumă, și constau în mare parte din mine gândire cu voce tare.

. Am scris o pereche de cărți, pe care le-ar putea dori să ia cunoștință Aici este link-ul pentru a cumpara a doua ediție din 1993 cartea mea, Recuperarea dreapta american: Legacy pierdut al Mișcării Conservator, cu o introducere de Prof. George W. Carey, un Cuvânt înainte de Patrick J. Buchanan, și eseuri critice de Scott Richertși David Gordon (ISI Cărți, 2008).

Poti cumpara un inamic al statului: Viața de Murray Rothbard N. (Prometeu Carti, 2000), biografia mea a marelui gânditor liberal, aici.

Citește mai mult de Justin Raimondo

E Miller timp! - Judy, că este - 2015-08-douăzeci
Trumpismo, Mexic, precum si de droguri Înțelegeri - 18 august 2015
Swansong de cubanez comunismului? - 16/08/2015
Bradley Manning și Hillary Clinton: un caz de standarde duble - 13.08.2015
Politica externă a GOP - 11 august, 2015

The Persistence of the War Party

The Persistence of the War Party

Persistența Partidului Razboiului - De ce nu va merge departe - și de ce nu putem pleca