Christianity: Judaism for the Masses

Scris de **Admin** Lun Ian 06, 2020 12:21 am

http://www.renegadetribune.com/christianity-judaism-for-the-masses/

Anyone familiar with Christianity knows the story: the Jews, God’s Chosen People, couldn’t keep the good and righteous laws passed down by ‘Him’. And so, by God’s righteous plan, the Gentiles were grafted in. Hooray, salvation for all!

What Christians don’t realize, however, is that the joke’s on them. Christianity was, is, and will always be a sect of Judaism. In the words of Jesus himself: “I am not sent but unto the lost sheep of the house of Israel”. Matthew 15:24. When a Gentile woman asked Jesus for help, he replied: “It is not meet to take the children’s bread, and to cast it to dogs.” Matthew 15:26.

The original disciples usually met and taught in the Jewish temple. When they were on the road, they met and taught in the communal Essene houses (which later became the original Christian churches). They were considered by the Jews as just another sect of Judaism, albeit a radical one. This was nothing new, however, since there were at least 100 Messianic claimants in the First Century AD.

Although Christianity hit a bump in the road when their patron was (supposedly) executed, it was still going strong. And then, out of nowhere, a man appeared who changed everything – the Apostle Paul. Paul gained a large following by preaching a radically new version of Christianity, one that included non-Jews. This was never taught by Jesus or his original disciples – who by that time were led by James, Jesus’ brother, and Peter, his chosen right-hand man. And so, they and Paul came to a large disagreement over the Gentile issue. Paul won.

In retrospect, it’s obvious that Paul was in the inner circle of Jewish power. He knew that Rome would eventually sack Jerusalem. If Christianity was just another Jewish sect, it would die with them. The obvious answer was to spread it to non-Jews. What better way to preserve it, control the non-Jewish world, and get filthy rich? Of course the original disciples agreed with him once they saw the light. And it certainly worked!

This presented a problem, though, because as Christianity grew in power Jews were becoming hated. After all, they were the ones who ‘killed Christ’. How would they eventually control the world if they were a small, hated group? Not to fear, they had an answer: Zionism. Theodor Herzl is credited with creating the modern Zionist movement. His two major books were written in 1896 and 1902. The Scofield Bible was first published in 1909, shortly after his death. It created the foundation for Christian Zionism.

The basic premise of Christian Zionism is that although Gentiles were grafted in, the original covenant between God and the Jews was never broken – therefore, they are still to be revered. The main Bible verse they use to justify this (although taken out of context) is “I will bless those who bless you and I will curse those who curse you and in you all the families of the earth will be blessed.” Genesis 12:3. The main connotations of this belief are that 1) Since the Jews are still God’s people, they deserve a country of their own and 2)If we ‘stand with Israel’ we will be blessed, but if we hate the Jews we will be cursed.

The philosophy of Zionism has infected the majority of Protestant churches in the U.S., and the support they give Israel is indispensable for its existence. Lessening this support is my main motivation for writing this article.

Christianity: Judaism for the Masses VA_-_Raphael_St_Paul_Preaching_in_Athens_1515-800x445

Creștinismul: iudaismul pentru mase

Alouicious Jackson 14 comentarii

Oricine este familiarizat cu creștinismul cunoaște povestea: evreii, poporul ales al lui Dumnezeu, nu puteau păstra legile bune și drepte transmise prin „El”. Și astfel, după planul neprihănit al lui Dumnezeu, neamurile au fost altoite. Hooray, mântuire pentru toți!

Ceea ce creștinii nu își dau seama, totuși, este că gluma este asupra lor. Creștinismul a fost, este și va fi întotdeauna o sectă a iudaismului. În cuvintele lui Isus însuși: „Nu sunt trimis decât la oile pierdute din casa lui Israel”. Matei 15:24. Când o femeie neamului i-a cerut ajutor lui Isus, el a răspuns: „Nu este bine să iei pâinea copiilor și să o arunci câinilor.” Matei 15:26.

Ucenicii originali se întâlneau de obicei și învățau în templul evreiesc. Când au fost pe drum, s-au întâlnit și au învățat în casele esențiale comunale (care ulterior au devenit bisericile creștine originale). Evreii au fost considerați doar o altă sectă a iudaismului, deși una radicală. Totuși, acest lucru nu a fost nimic nou, deoarece au existat cel puțin 100 de reclamanți mesianici în primul secol d.Hr.

Deși creștinismul a lovit o lovitură în drum atunci când patronul lor a fost (presupus) executat, tot mergea puternic. Și apoi, din nicăieri, a apărut un om care a schimbat totul - Apostolul Pavel. Pavel a câștigat urmări mari predicând o versiune radical nouă a creștinismului, una care includea non-evrei. Acest lucru nu a fost niciodată învățat de Isus sau discipolii săi originali - care până atunci erau conduși de Iacov, fratele lui Isus, și Petru, alesul său de la dreapta. Și astfel, ei și Pavel au ajuns la un dezacord mare cu privire la problema neamului. Paul a câștigat.

În retrospectivă, este evident că Pavel se afla în cercul interior al puterii evreiești. Știa că Roma va prăbuși în cele din urmă Ierusalimul. Dacă creștinismul ar fi doar o altă sectă evreiască, ar muri odată cu ei. Răspunsul evident a fost să-l răspândim către non-evrei. Ce modalitate mai bună de a o păstra, de a controla lumea non-evreiască și de a deveni bogat murdar? Desigur, discipolii inițiali au fost de acord cu el odată ce au văzut lumina. Și cu siguranță a funcționat!

Acest lucru a prezentat o problemă, însă, deoarece creștinismul crește la putere, evreii deveneau urâți. Până la urmă, ei au fost cei care l-au „ucis pe Hristos”. Cum ar putea în cele din urmă să controleze lumea dacă ar fi un grup mic, urât? Ca să nu se teamă, au avut un răspuns: sionismul. Theodor Herzl este creditat cu crearea mișcării sioniste moderne. Cele două cărți majore ale sale au fost scrise în 1896 și 1902. Biblia Scofield a fost publicată pentru prima dată în 1909, la scurt timp după moartea sa. A creat baza pentru sionismul creștin.

Premisa de bază a sionismului creștin este că, deși grefii au fost altoiți, legământul inițial dintre Dumnezeu și evrei nu a fost niciodată rupt - prin urmare, ele trebuie totuși venerate. Principalul verset biblic pe care îl folosesc pentru a justifica acest lucru (deși este scos din context) este „Îi voi binecuvânta pe cei care te vor binecuvânta și îi voi blestema pe cei care te blestemă și în tine vor fi binecuvântate toate familiile pământului.” Geneza 12: 3. Principalele conotații ale acestei credințe sunt că 1) Întrucât evreii sunt în continuare oameni ai lui Dumnezeu, ei merită o țară a lor și 2) Dacă „stăm cu Israel”, vom fi binecuvântați, dar dacă urăm evreii vom fi blestemați .

Filozofia sionismului a infectat majoritatea bisericilor protestante din SUA, iar sprijinul pe care îl oferă Israelului este indispensabil existenței sale. Reducerea acestui suport este motivația mea principală pentru a scrie acest articol.