Dacă instalațiile alea de gaze medicale au fost dimensionate pentru 800 de paturi (căci atâtea erau la începutul pandemiei în țărișoara noastră) nu puteți scoate din ele oxigen pentru mii de paturi, domnilor. Nu zic eu, zic legile fizicii.

Scris de **Admin** Mier Noi 18, 2020 11:52 am

Motivele pentru care tragedia de la Piatra Neamț se poate repeta în oricare alt spital din România. Și de ce creșterea numărului de paturi ATI, invocată aproape zilnic de autorități în pandemie, este imposibilă în spitalele vechi …. Institutul Marius Nasta, cel mai mare spital de boli pulmonare din România și, în prezent, spital COVID, și-a desfășurat activitatea, până în iulie anul acesta, în două sedii. Unul dintre ele – cel din Calea Șerban Vodă, cunoscut ca “Zerlendi” – funcționa într-o clădire veche de aproximativ 130 de ani, care are risc seismic gradul I. Pe 1 iulie, managerul Institutului Marius Nasta, Beatrice Mahler, a anunțat închiderea sediului Zerlendi, care avea o capacitate de 140 de paturi. Înainte de a închide sediul Zerlendi, Beatrice Mahler a fost primul manager de spital din România care a cerut public construirea unei noi clădiri, deoarece sediul Zerlendi, vechi de 130 de ani, nu mai corespundea standardelor actuale și risca să fie un pericol pentru pacienții veniți din toată țara. Noua clădire ce va fi construită în locul sediului Zerlendi va avea 6 etaje și ar urma să fie gata peste 4 ani, speră managerul Institutului Marius Nasta, Beatrice Mahler, care s-a luptat, în ultimii ani, pentru a obține aprobări și finanțare pentru construcția acestei clădiri…. Beatrice Mahler a explicat, pentru HotNews.ro, după tragedia de la Spitalul Județean Neamț, că “toate secțiile ATI și toate spitalele din România sunt făcute cu circuite electrice sau cu circuite de gaze medicale care sunt extrem de limitative”. Din acest motiv, spune managerul Institutului Marius Nasta, nici numărul de paturi în Terapiile Intensive din spitalele vechi nu poate crește peste ceea ce avem în acest moment: “Acest lucru creează riscul de accidente și nu este de dorit ca ceea ce s-a întâmplat la Piatra Neamț să se repete în altă parte. În acest moment, ca urmare a modalității în care sunt construite marea majoritate a spitalelor – pentru că sunt vechi și sunt cu materiale bune, dar pentru anul în care au fost construite – nu pot fi modificate.” Soluții pentru actuala criză, când în unele zile numărul noilor pacienți cu COVID-19 trece de 10 mii, există, dar acest lucru nu înseamnă suplimentarea numărului de paturi ATI într-un spital vechi, atrage atenția managerul Institutului Marius Nasta: “Ce trebuie să facem în acest moment pentru a răspunde nevoii de asistență medicală este să regândim ideea de spital COVID-19. În acest moment, toate spitalele trebuie să trateze pacienți COVID, din punctul meu de vedere, și să aibă și zonă non-COVID. În acest moment, din păcate, avem cazuri când persoane care ajung în spital sunt asimptomatice pentru COVID, sunt testați în momentul internării și au test negativ, iar după 3-4 zile le apar simptome. Acest lucru ne arată că există o transmitere comunitară intensă – sunt pacienți care vin de acasă, pentru cu totul alte afecțiuni, și ajung să se pozitivele la COVID în timpul internării. Și aici lucrurile sunt extrem de sensibile, iar respectarea distanțării în saloane și a izolării sunt foarte importante. Practic, aproape toate cazurile care se internează ar trebui să stea oarecum într-o zonă-tampon o perioadă, pentru că nu vrem să avem infecții asociate actului medical de tip COVID în spitale. Dar este un management care se desfășoară extrem de dificil, cel puțin în această perioadă în care în comunitate sunt atât de multe cazuri.”Majoritatea spitalelor din România, construite la standarde care nu mai sunt valabile În România nu prea s-au construit spitale în ultimii 30 de ani, ba chiar deloc, amintește medicul chirurg Bogdan Tănase, directorul medical al Institutului Oncologic Alexandru Trestioreanu din București. Bogdan Tănase spune că ultimul mare val de construcții de spitale în România a fost după cutremurul din 1977: “Majoritatea spitalelor care funcționează acum, județene sau de urgență, sunt făcute pe un model tip, după cutremurul din 1977, la standardele, volumele și circuitele care erau valabile la momentul respectiv. În momentul de față, aceste standarde și circuite nu mai sunt valabile. Puterea necesară, electric vorbind, pentru funcționarea unui spital este acum mult mai mare, pentru că sunt mult mai multe echipamente consumatoare de energie electrică.””Gândiți-vă că acum 40 de ani poate nici nu existau electrocautere în dotarea blocurilor operatorii, poate nu existau tomografe, nu existau RMN-uri și alte dotări fără de care acum un spital nu se mai poate concepe. Avem nevoie de instalații de aer condiționat, care iarăși au nevoie de curent electric pentru a funcționa. Spitalele nu au fost proiectate să folosească aer condiționat sau climatizare. Cam în punctul acesta suntem”, explică medicul Bogdan Tănase, pentru HotNews.ro. Singura soluție viabilă este construcția de spitale noi, pentru că cele vechi nu pot atinge standardele necesare în acest moment nici măcar cu investiții foarte mari, iar construcția spitalelor regionale promise de ani de zile de autorități ne-ar ajuta foarte mult, spune Bogdan Tănase: “Din păcate, spitalele acestea vechi… Eu nu sunt arhitect proiectant sau inginer, dar cred că o renovare nu face decât să prelungească un lucru care nu funcționează, la momentul acesta. Singura soluție probabil că este construirea de spitale noi. E singura soluție viabilă pentru că spitalele vechi, chiar și cu o investiție mare, nu vor putea atinge standardele necesare la momentul acesta – nu sunt circuite, nu sunt volumele necesare. Asta nu se va schimba, oricare ar fi investiția.” În ceea ce privește riscul ca o tragedie precum cea de la Piatra Neamț să se repete într-un alt spital, Bogdan Tănase admite că acest risc există și amintește că am mai asistat, în ultimii ani, la incidente similare în spitale: “Vă amintesc că a mai fost un incendiu acum un an de zile în secția ATI a Spitalului de boli cardiovasculare din Iași. Deci lucrurile acestea se întâmplă. A fost și incidentul cu doctorul Beuran la spitalul Floreasca, nu în Terapie Intensivă ci în blocul operator, dar tot legat de curent, de oxigen, de factorii care se regăsesc. Acestea sunt incinte care prin definiție sunt vulnerabile la incendii. Dacă o să căutați o să găsiți cărți despre prevenirea incendiilor în sălile de operații sau în secțiile ATI, pentru că acolo este atmosfera aceasta bogată în oxigen. Dacă s-au întâmplat, probabil că se vor mai întâmpla, nu vreau să fiu profetic. Dar riscul există.” Integral: https://www.hotnews.ro

Spitale din carton şi miniştri pe măsură

Investiţiile promise în sănătate în ultimii 15-20 ani s-au făcut doar pe hârtie. Singurele spitale ridicate au fost doar cele din carton, machetele prezentate în campaniile electorale rând pe rând de fiecare partid politic. Realitatea ne loveşte cu fiecare tragedie în parte. Cu fiecare tragedie pe care o trăim, speranţa că ţara noastră se va face bine într-o zi moare încet, dar sigur. Mai răsare câte o rază de lumină atunci când se întâmplă câte o mică minune, dar entuziasmul acela naiv trece repede. Trece pentru că fiecare experienţă pe care o avem cu partidele şi cu instituţiile statului ne arată cum România este blocată în pasivism, indecizie şi neasumare. Ne-a scos Nelu Tătaru vinovaţi pe toţi pentru tragedia de la Piatra Neamţ M-am gândit, într-o lume ideală din capul meu, că a răbufnit, pentru că fiecare dintre noi, oricât am fi de meschini, undeva tragem linie. Din nou, m-am gândit, omul a răbufnit la adresa propriei lipse de pregătire, la impostura rolului pe care îl deţine, la adresa partidului, la adresa guvernului pe care îl reprezintă, la adresa preşedintelui, dar m-am trezit şi am văzut că totul a fost o încercare de diminuare a propriei vinovăţii şi a celor menţionaţi mai devreme. A încercat-o şmechereşte pe asta cu vinovăţia comună, în masă. Dacă stăm un pic pe gânduri, pe undeva toţi am greşit măcar odată şi am încercat să ne salvăm cu o mică atenţie, un telefon, o ciocolată, motiv pentru care am putea să ne simţim prost într-o astfel de declaraţie….. O fi vrut să spună că suntem vinovaţi toţi cei care am considerat că merge şi aşa – că am tolerat prea mult nesimţirea unor politicieni sau funcţionari care ne-au umilit în faţa unui ghişeu, că am votat răul cel mai mic, că am tăcut şi am acceptat să fim umiliţi pe banii noştri. M-am trezit din nou. Mi-am reamintit că la cârma ţării se află oameni, pardon, persoane, care atunci când sunt în opoziţie escaladează pe tragedii, iar când se întâmplă sub conducerea lor, suntem vinovaţi noi şi cu cei care au condus ţara înaintea lor. Ministrul Transporturilor Periculoase Nu mai era nevoie de o tragedie pentru a ne da seama pe cine ne bazăm de ani de zile. Vă amintiţi de accidentul ministrului Bode? Demisia! Demisia! Demisia! Nu s-a auzit nicăieri. Cu ce a fost diferit accidentul provocat de acesta prin comparaţie cu accidentul lui Gabriel Oprea? Diferenţa a fost că acolo şi-a pierdut viaţa un om în slujba unui… neom. Dumnezeu să-i odihnească în pace sufletul lui Bogdan Gigină! Vă amintiţi declaraţiile şi isteriile celor din PNL şi USRPLUS la momentul respectiv? Aţi văzut vreo isterie legată de accidentul ministrului Bode? Aţi văzut scuzele ministrului? Aţi văzut ce a declarat preşedintele? „În primul, este regretabil că se întâmplă un accident când în maşină se află un demnitar”. Greşit, este regretabil fiecare accident, mai ales când se întâmplă din cauza infrastructurii, sau când li se întâmplă altora din cauza unor nesimţiţi cu sau fără sirene şi antemergător. Cred că nu sunt puţini dintre cei care citesc acest articol care să nu fi întâlnit maşini de demnitari gonind prin trafic, sau nu au auzit de maşini de SPP care duc manichiuristele acasă la nevestele sau amantele unora dintre aceştia. Atât timp cât vom fi conduşi de oameni care şi-au cumpărat funcţii sau posturi, sau de rude promovate sau angajate pe posturi care nu au nicio legătură cu experienţa sau pregătirea lor profesională, va fi vina noastră dacă vom avea aşteptări. Într-un sistem atât de ticălos nu suntem altfel decât la mâna norocului. În constituţie, articolul 34, Dreptul la ocrotirea sănătăţii spune statul are datoria să se ocupe de „Organizarea asistenţei medicale şi a sistemului de asigurări pentru boală , accidente, maternitate şi recuperare, controlul exercitării profesiilor medicale şi a activităţilor paramedicale, precum şi alte măsuri de protecţie a sănătăţii fizice şi mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii.” În realitate, la conducerea spitalelor sunt aduşi orice altceva, mai puţin medici practicanţi. În anumite cazuri poate se întâmplă ca unii dintre ei să fii trecut pe la facultatea de medicină, dar nu au practicat niciodată. Spitalele sunt construite ca nişte abatoare uriaşe. Iar medicii, în loc să poată sta cât mai mult cu pacienţii după o operaţie, să le ofere încredere şi speranţă, sunt nevoiţi să se afunde în raportări şi chestiuni birocratice pentru ca ministerul şi direcţiile de sănătate publică ale acestuia să fie acoperite în eventualitatea unor nenorociri. Nici nu contează cărui partid i se poate atribui cea mai mare parte din vină pentru ce s-a întâmplat la Piatra Neamţ, rând pe rând toate au avut oameni la conducerea acelui spital. Că nu se întâmplă mai des astfel de tragedii se datorează faptului că avem foarte mult noroc cei care nu ajungem la spital şi de asemenea se datorează medicilor cu simţul responsabilităţii. Doamne ajută, încă sunt destui. Integral: https://adevarul.ro

Oana Gheorghiu (Dăruiește Viață): Când se vorbește despre mii de noi paturi ATI, create peste noapte, se spun povești de adormit românul. Spitalele au instalații vechi de zeci de ani, fără mentenanță și verificare periodică Terapie intensivă înseamnă personal specializat, ventilatoare și, mai ales, gaze medicale, afirmă Oana Gheorghiu, vicepreședintele Asociației Dăruiește Viață, care a construit în această primăvară, din donații, un spital modular cu paturi ATI pentru COVID-19 și va reconstrui de la zero Spitalul de copii Marie Curie din București. “Dacă instalațiile alea de gaze medicale au fost dimensionate pentru 800 de paturi (căci atâtea erau la începutul pandemiei în țărișoara noastră) nu puteți scoate din ele oxigen pentru mii de paturi, domnilor. Nu zic eu, zic legile fizicii. Să nu mai vorbim că unele instalații sunt vechi de zeci de ani, adesea fără mentenanță și verificare periodică”, avertizează Oana Gheorghiu. “Atunci când se vorbește despre mii de noi paturi ATI, create peste noapte, de fapt se spun povești de adormit românul”, avertizează Oana Gheorghiu. Oana Gheorghiu, care este, alături de Carmen Uscatu, co-fondatoarea Asociației Dăruiește Viață, mai spune că “spitalul de la Lețcani (construit de CJ Iași și Neamț) e o improvizație care a costat milioane de euro, cu o instalație de gaze medicale îndoielnică (am văzut doar fotografii, dar ce am văzut e de speriat). Sper că ISU va face o verificare responsabilă a acelei instalații.” “Adevărul? Majoritatea spitalelor din România sunt într-o stare jalnică, subfinanțate, fără investiții, cu multe improvizații pe bani mulți, fără mentenanță și fără dotări coerente. Multe investiții sunt făcute nu în funcție de nevoile reale ale spitalului, ci în funcție de oportunitățile de afaceri ale decidenților. Întreb retoric: Neamț se poate repeta, ce credeți? Personalul medical care lucrează în secțiile Covid este epuizat, puțin, demotivat de lipsa de implicare a colegilor și autorităților, deprimat de moartea din jurul lor și de inconștiența celor care duc lupta cu masca. Poate nu știți, dar multe asistente și medici ATI, infecționoști, pneumologi sunt infectați cu COVID, sunt spitale în care un medic face și 10-15 gărzi. E inuman. Personalul medical de alte specialități este odihnit, plictisit, lipsit de perspectivă și blocat de legislație în a se implica în tratarea pacienților din secțiile ATI. Pacienții de toate felurile, Covid și non Covid, din ce în ce mai prost tratați, primii din cauza epuizării și a personalului insuficient, ceilalți din cauza haosului, a lipsei unor protocoale clare de admitere în spitale, din cauza posibilității limitate de a asigura circuite medicale corecte care să prevină infectarea cu Covid și lista motivelor poate continua”, este avertismentul lansat de vicepreședintele Asociației Dăruiește Viață. “Soluții? Există, din păcate nu sunt așa de atrăgătoare pentru perioada electorală în care ne aflăm (pentru că ele implică punerea cărților pe masă, scoaterea gunoiului de sub preș, asumare și risc să nu placă ce spui)”, spune Oana Gheorghiu. Integral: https://www.hotnews.ro

Ba vinovat ești tu, Nelule! „Le promit românilor că vinovații vor fi identificați și vor fi trași la răspundere cu severitate”, ne-a asigurat premierul Ludovic Orban pe Facebook, după incendiul din spitalul de la Piatra Neamț. … Vinovații au fost identificați. I-a identificat investigatorul de talie mondială Nelu Tătaru, acest Sherlock Holmes autohton, care a găsit vinovații prin simplele deducții ale minții sale strălucite, fără să mai aibă nevoie de vreo anchetă, investigație criminalistică, nimic. Ca de obicei, vinovați suntem noi toți Nelu știe cine sunt vinovații și nu se ferește să spună adevărul, oricât l-ar costa asta: „Pentru situaţia de 30 de ani, şi pentru autorităţile locale şi neimplicare cred că suntem vinovaţi toţi din această ţară, nu numai sistemul medical şi nu numai autorităţile locale, fiindcă am acceptat timp de 30 de ani să trăim într-o astfel de situaţie medicală”. Ați înțeles, da? „Noi toți suntem vinovați”. Ca de obicei, „noi toți”. Amprentele a 19.000.000 de români sau câți Dumnezeu om mai fi, au fost găsite pe instalațiile din salonul de ATI de la Piatra Neamț. Semnăturile a 19.000.000 de români au fost depistate pe actele spitalului, pe ordinele miniștrilor sănătății, pe hotărâri de guvern, ordonanțe de urgență și legi. …. Trebuie ca „noi toți” să fim vinovați, pentru că altfel ar însemna ca un personaj precum Nelu Tătaru să aibă destul bun-simț, suficient sânge ca să-și asume responsabilitățile ce vin la pachet cu șoferul de serviciu, salariul consistent și toate celelalte facilități ale unui înalt demnitar al statului român. Auzim mereu asta, chiar mereu, la fiecare tragedie, la fiecare accident de amploare, cu fiecare ocazie când ni se zdruncină comoditatea: „noi toți suntem vinovați!”. …. NU, nu suntem toți vinovați! N-avem cum! Această practică a culpabilizării colective, cu rădăcini adânci în religia creștină, dar folosită cu succes și în curentele progresite ale zilelor noastre este una dintre cele mai lamentabile manipulări posibile. Ideologia păcatului originar, pe care își pune bazele întregul creștinism, este cea care nu dă dreptul individului să existe în absența unui salvator. … Salvatorul era Dumnezeu, timp de aproape 2.000 de ani. După aceeea, însă, treptat, pe măsura secularizării societăților, locul său a fost luat de către politicieni. Dar ideea este aceeași: „noi toți” suntem păcătoși, chiar dacă n-am păcătuit cu nimic, „noi toți” suntem vinovați și de aceea avem neapărată nevoie de instanțe supreme care să ne absolve de păcat sau de vină, după caz. Doar că domnul Tătaru, încercând să se spele pe mâni de orice respnsabilitate, într-un gest de-o lașitate comună aproape tuturor politicienilor români, comite supremul sperjur al unui demnitar. Integral: https://www.libertatea.ro

$Dacă instalațiile alea de gaze medicale au fost dimensionate pentru 800 de paturi (căci atâtea erau la începutul pandemiei în țărișoara noastră) nu puteți scoate din ele oxigen pentru mii de paturi, domnilor. Nu zic eu, zic legile fizicii. C:\Users\Mihai\AppData\Local\Temp\msohtmlclip1\01\clip_image001$ Iași, acuze: Mii de rezidenți ținuți ca secretarele în spitale, în timp ce Guvernul acuză lipsa de personal Conform unui proiect de OUG lansat săptămâna trecută de Guvernul României, medicilor rezidenţi li se va putea acorda temporar drept de liberă practică pentru a îngriji persoanele suspecte sau confirmate cu SARS-CoV-2. Această modificare aduce în atenţie o problemă mai veche a sistemului medical românesc, unde medicii rezidenţi nu sunt folosiţi la adevărata capacitate, fiind o resursă umană importantă, dar care nu are drept de liberă practică efectiv până la finalul rezidenţiatului. „Ordonanţa prevede acordarea dreptului de liberă practică temporară medicilor absolvenţi ai facultăţilor de medicină, medicilor rezidenţi, indiferent de anul de pregătire în rezidenţiat, pe durata situaţiei cu care ne confruntăm cu SARS-CoV-2, astfel încât ei să poată să lucreze sub supraveghere în spitale şi să asiste în secţiile în care sunt îngrijiţi pacienţii care suferă de COVID-19”, a precizat Raed Arafat la finalul şedinţei de guvern. Preşedintele Colegiului Medicilor Iaşi, conf. dr. Liviu Oprea, susţine că în strategia Colegiului pentru următorii ani este inclusă ideea că rezidenţii ar trebui să aibă un drept de practică supravegheat, însă unul mult mai extins, în momentul de faţă rezidenţii fiind „aproape nişte observatori până la finalul rezidenţiatului”. „E ca şi cum ai bloca o forţă de muncă foarte mare” „În acest proiect pare că este o contradicţie pentru că iniţial se vorbeşte despre un drept de liberă practică, dar apoi se menţionează că rezidenţii vor fi supravegheaţi, însă libera practică tocmai asta înseamnă – că nu te supraveghează nimeni. Acum, în perioada pandemiei, virusul scoate la iveală problemele sistemului sanitar, fiind mult mai vizibile. Este o nevoie acută de forţă de muncă, să ai mii de rezidenţi pe care să îi ţii fără dreptul de a prescrie medicamente este greşit, e ca şi cum ai bloca o forţă de muncă foarte mare”, a declarat conf.dr. Liviu Oprea, preşedintele Colegiului Medicilor Iaşi. Medicii ieşeni spun că, în continuare, la noi în ţară, rezidenţii au un statut care nu le conferă libertatea de a practica efectiv în spitale, ci ajung să se ocupe de problemele administrative mai mult decât de partea medicală. „Din păcate, statutul este cel de student de medicină în continuare, un medic fără drept de parafă, fără posibilitatea de a prescrie medicamente până la sfârşitul rezidenţiatului, ca un student plătit şi lucrul acesta este frustrant când ai nevoie de cât mai mulţi specialişti în spitalele din România”, a precizat conf. dr. Ionuţ Nistor, medic primar nefrolog la Spitalul Clinic „Dr. C.I. Parhon”. Sistemul sanitar e în colaps, dar rezidenţii au dreptul la o singură gardă pe lună O altă problemă este că în mod teoretic, într-o lună, un rezident face o singură gardă, conform contractului de muncă, ceea ce este insuficient pentru a putea progresa şi pentru a învăţa efectiv. Astfel, o mare parte din rezidenţi fac şi câte patru sau şase gărzi pe lună, care sunt însă neplătite, lucrând „la negru”. „Niciun rezident nu poate progresa dacă face o singură gardă, rezidenţii fac şi patru-şase gărzi pe lună care sunt neplătite, însă fără care nu ar putea progresa. Activitatea rezidenţilor este una foarte utilă pentru ambele părţi, atât pentru ei, cât şi pentru spital. Este o situaţie în care nu acceptăm în mod real că un rezident face un act medical asumat, deşi contribuie foarte mult la activitatea clinică a unui spital, face gărzi, consultaţii în triaj, evaluări ale celor internaţi, dar fără a fi răsplătit pentru lucrul acesta de sistemul medical”, a completat dr. Ionuţ Nistor. Medicul îşi aminteşte că în perioada rezidenţiatului său a avut colegi care în anul al II-lea au aplicat pentru un post în Germania şi care, după două săptămâni de practică supravegheată sub îndrumarea unui coleg rezident dintr-un an mai mare, au rămas să se ocupe singuri de acea secţie, existând un anumit grad de încredere care nu se aplică şi în România. „Aplicăm un dublu standard, îi considerăm studenţi şi le dăm posibilitatea de practică şi de a prescrie medicamente doar după absolvirea examenului de specialitate. Această resursă umană importantă ar putea fi utilizată în prezent mult mai bine dacă ar putea să facă acest modul în toate spitalele judeţene, nu doar în cele universitare. Este anormal să ai 40 de rezidenţi într-un spital şi niciunul într-un spital mare cum sunt cele din Suceava, Bacău sau Botoşani”, a completat medicul ieşean. „Rezidenţii sunt soluţia pentru lipsa personalului medical” Specialiştii consideră că medicii rezidenţi ar trebui ca din anul al doilea de rezidenţiat să poată face gărzi supravegheate, fiind bine pregătiţi, iar în cazul în care s-ar simţi depăşiţi ar cere cu siguranţă sfatul unui medic cu experienţă. Integral: https://www.ziaruldeiasi.ro

$Dacă instalațiile alea de gaze medicale au fost dimensionate pentru 800 de paturi (căci atâtea erau la începutul pandemiei în țărișoara noastră) nu puteți scoate din ele oxigen pentru mii de paturi, domnilor. Nu zic eu, zic legile fizicii. C:\Users\Mihai\AppData\Local\Temp\msohtmlclip1\01\clip_image002$ Vlad Voiculescu: Spitalul Colentina a încheiat un contract de 8 milioane de lei, prin negociere directă, cu o firmă cu un singur angajat … “Spitalul Colentina are un manager cunoscut (n.r. – Remus Mihalcea), care este primul pe lista PSD Argeş. A fost vizitat ieri de către premierul României, domnul Ludovic Orban. Înţeleg că a găsit lucrurile în ordine în spital. (…) Avem trei contracte: unul de 749.500 lei, un al doilea contract de 613.000 de lei şi un al treilea contract de 8 milioane de lei. Toate cele trei contracte au fost semnate fără licitaţie, fără publicare, prin negociere directă. Cu alte cuvinte, nimeni nu a ştiut de ele. (…) Cel mai mare dintre ele, cel de 8 milioane, (…) a fost atribuit unei companii numite simbolic Eco Green Light, o companie din Târgovişte – nu cred că există vreo legătură cu actualul manager de la ASSMB”, a spus Voiculescu, într-o conferinţă de presă, potrivit Agerpres. Fostul ministru al Sănătăţii a susţinut că această firmă şi-a început activitatea în 2016, cu o cifră de afaceri de 780.000 de lei. “Cifra de afaceri urcă uşor, pe timpul mandatului doamnei Firea, dar poate nu are nicio legătură, până la 2,5 milioane, în anul 2019. A avut un maximum de trei angajaţi. În anul 2019, când a făcut o cifră de afaceri cu 2,5 milioane, a făcut asta cu un singur angajat. Este extraordinar! Cred că fiecare dintre noi şi-ar dori să aibă o astfel de companie. În 2020, această companie primeşte un singur contract de 8 milioane de lei, de la Primăria Capitalei, prin ASSMB, prin Spitalul Colentina. La Spitalul Colentina, dintr-o dată, această companie care nu poate să demonstreze nimic şi care nu poate să arate trei CV-uri, pentru că are un singur angajat, primeşte un contract de 8 milioane de lei”, a afirmat Voiculescu. El a adus o serie de critici şi managerului Spitalului Filantropia, Ştefan Sâmpălean, despre care a spus că “şi-a redescoperit vechi simpatii liberale”. “Domnul Sâmpălean a fost adus de către Gabriela Firea la Bucureşti, a fost instalat ca manager la un spital de tradiţie din Bucureşti, la Filantropia. Domnul Sâmpălean, dintr-o dată, şi-a redescoperit vechi simpatii liberale. Ba a descoperit că are şi carnet de partid. A descoperit asta un pic după alegeri şi a descoperit asta sperând că o să se organizeze, cumva, să mai rămână, sperând că, după ce a schimbat de vreo două ori tabla de pe spital şi după ce a terorizat personalul de acolo şi după ce a distrus o echipă performantă, acum va putea să se rearanjeze, punându-şi, de exemplu, pe contul de Facebook, o fotografie cu dânsul la pupitru, cu sigla PNL Integral: https://www.hotnews.ro

$Dacă instalațiile alea de gaze medicale au fost dimensionate pentru 800 de paturi (căci atâtea erau la începutul pandemiei în țărișoara noastră) nu puteți scoate din ele oxigen pentru mii de paturi, domnilor. Nu zic eu, zic legile fizicii. C:\Users\Mihai\AppData\Local\Temp\msohtmlclip1\01\clip_image004$ 4 firme “înrudite”, căpușează Complexul Medical Caraiman de 5 ani | 2,2 milioane de lei în 1353 de contracte directe 600.000 de euro a cheltuit Complexul Caraiman, în 2020, la cumpărături fără licitație, din catalogul de achiziții directe. Și a ales, la fel ca în ultimii ani, aceleași firme pentru contractele banoase. Topul celor mai multe și mai valoroase contracte din 2020 este aproape identic cu cel din ultimii 5 ani, când, în total, spre aceleși 4 firme au plecat 2,2 milioane de lei. Companiile sunt “înrudite” între ele – fie au același sediu social, fie funcționează la domiciului patronului uneia dintre celalate firme. Aceleași firme au avut contracte directe, în ultimii 5 ani, de 1,8 milioane de lei, și cu 3 spitale – Cantacuzino, Panait Sârbu și Sf. Ioan. …. Pe 1 septembrie, adică după nici o lună, firma reușește deja primul contract cu Complexul Caraiman, iar, până la sfârsitul anului, mai obține încă 55. E doar începutul unei frumoase prietenii. În 5 ani, firma obține 721 de contracte directe cu Complexul Caraiman, în valoare totală de 1,2 milioane de lei. Și tot în ultimii 5 ani, firma a reușit să mai primească 353 de contracte directe de la 3 spitale, toate aflate în administrarea Primăriei Bucureșt, în valoare totală de 891,697 lei….SC ASICRAN SRL a fost înființată pe în, mai 2017, de Dana Adriana Dănau și are sediul social la aceeași adresă cu firma Scrama Distribuție. Diferă doar camera la care funcționează. …. Și SC ASICRAN are același succes imediat după lansare, ca si SC Scrama Distribuție. Pe 1 iunie, adică la 2 săptămâni de la înființare, primește primul contract de la Complexul Caraiman. Colaborarea între firma și complex devine permanentă, și se concretizează în 175 de contracte, în valoare de 575.580 de lei. Și SC ASICRAN SRL primește și ea 81 de contracte de la spitalele Sf Ioan și Cantacuzino. În 4 ani, a încasat 182,182 lei…. SC SMART COMPACT SRL se înființează pe 23.10.2017 și are drept unic asociat pe DANAU DIANA NARCISA, cu acelasi domiciliu ca si DANAU DANA ADRIANA, patroana firmei SC ASICRAN SRL. Pe SEAP, la persoane de contact apare SCURTU RĂZVAN, patronul firmei SCRAMA…. Tot 2 săptămâni a durat până la primul contract cu Complexul Caraiman. În total, au fost 298, pentru cumpărare de … orice. Valoare totala – 506.700 lei. Și firma SMART COMPACT SRL a reușit să ia din banii a 2 spitale bucureștene, aceleși Cantacuzino și Sf Ioan. 77 de contracte, valoare totala 112.823 lei. Integral: https://buletin.de/bucuresti

$Dacă instalațiile alea de gaze medicale au fost dimensionate pentru 800 de paturi (căci atâtea erau la începutul pandemiei în țărișoara noastră) nu puteți scoate din ele oxigen pentru mii de paturi, domnilor. Nu zic eu, zic legile fizicii. C:\Users\Mihai\AppData\Local\Temp\msohtmlclip1\01\clip_image006$ Pedepsele din dosarele „Giulești“ și „Colectiv“: o asistentă la închisoare și Piedone primar din nou Singura care a fost la închisoare după incendiul de la maternitatea Giulești a fost asistenta care și-a părăsit postul pentru câteva minute. Dosarul “Colectiv” încă se mai judecă: Popescu Piedone a fost condamnat la 8 ani și 6 luni de pușcărie, dar sentința nu este definitivă. În aprilie 2015, la cinci ani după tragedia de la Giulești în care și-au pierdut viața șase copii nou născuți, asistenta Florentina Cîrstea, care lipsea din salonul în care a izbucnit incendiul a fost condamnată la doi ani şi două luni de închisoare cu executare. Fostul manager Bogdan Marinescu a primit şase luni de închisoare cu suspendare, iar judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au dispus ca acesta să aibă un termen de încercare de doi ani şi şase luni. De asemenea, Maternitatea Giuleşti a primit o amendă penală de 400.000 de lei. Şeful Secţiei neonatologie, medicul Adrian Ioan Toma, a fost achitat pentru infracţiunea de neglijenţă în serviciu. La 16 august 2010, trei nou-născuţi au murit în incendiul de la maternitatea Giuleşti. Alţi trei au pierit la scurt timp, din cauza arsurilor. Singura asistentă care era de serviciu în acel moment în secția de terapie intensivă ieşise din salon pentru câteva minute…. Fostul primar al sectorului 4 și proaspăt ales primar al sectorului 5, Cristian Popescu Piedone a fost condamnat, pe 16 decembrie 2019, la opt ani și jumătate de închisoare cu executare în dosarul “Colectiv”, dar decizia nu este definitivă. Patronii clubului, Alin Anastasescu, Paul Gancea și Costin Mincu, au primit fiecare câte 11 ani și 8 luni de pușcărie. Cei condamnați, firmele implicate, Primăria Sectorului 4 și ISU trebuie să plătească 1,4 miloane de lei către Spitalul de Arși. Tribunalul București a fost prima instanță la care s-a judecat acest dosar. În momentul de față, procesul este pe rol la Curtea de Apel București La 30 octombrie 2015, în incendiul de la Colectiv și-au pierdut viața 65 de persoane și au fost rănite alte peste 100. Integral: https://newsweek.ro

$Dacă instalațiile alea de gaze medicale au fost dimensionate pentru 800 de paturi (căci atâtea erau la începutul pandemiei în țărișoara noastră) nu puteți scoate din ele oxigen pentru mii de paturi, domnilor. Nu zic eu, zic legile fizicii. C:\Users\Mihai\AppData\Local\Temp\msohtmlclip1\01\clip_image007$ Medicul epidemiolog al Spitalului de Urgenţă din Focşani şi-a dat demisia din cauza sistemului “ultramegapolitizat” …. “O zi la care nu m-am gândit că va veni…dar,…DA mi-am dat demisia din funcţia de medic epidemiolog al Spitalului Judeţean de Urgenţă Focşani. De ce? Din multe motive adunate…de câteva luni…atunci când managementul “de top” al unei unităţi sanitare este ultramegapolitizat să ştiţi că lucrurile nu vor merge bine. Ştiu că nu sunt singurul medic care gândeşte acest lucru, însă pot afirma că sunt printre puţinii care o pot spun, care o pot face public. Eu sunt unul dintre adevăraţii specialişti, eu contez, eu nu am abandonat lupta, dar nu voi permite niciodată nimănui care a “tras lozul câştigător” şi a ajuns în “vârful” unei instituţii sanitare să îşi bată joc de munca mea şi a echipei mele”, a scris pe Facebook medicul din Focşani. Diana Stoica este singurul epidemiolog al celei mai mari unităţi spitaliceşti din Vrancea, Spitalul de Urgenţă “„Sf. Pantelimon” Focşani. Din iniţiativa sa, în Focşani s-a derulat în premieră o campanie de instruire a personalului didactic din ctoate şcolile din învăţământ preuniversitar de stat din oraş, cu privire la protecţia individuală, protecţia colectivă şi combaterea riscului îmbolnăvirii cu coronavirusul SARS-CoV-2. Integral: https://adevarul.ro

$Dacă instalațiile alea de gaze medicale au fost dimensionate pentru 800 de paturi (căci atâtea erau la începutul pandemiei în țărișoara noastră) nu puteți scoate din ele oxigen pentru mii de paturi, domnilor. Nu zic eu, zic legile fizicii. C:\Users\Mihai\AppData\Local\Temp\msohtmlclip1\01\clip_image008$ Fosta directoare juridică a ASSMB, despre contractul nelimitat făcut de Firea șefului spitalelor: „N-am mai văzut așa ceva. E inadmisibil” Lavinia Coțofană, demisă în 2019 de la Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB) după ce a făcut plângere la DNA în legătură cu jaful de la Spitalul Gomoiu, susține că termenul incert prin care Vasile Apostol a fost pus șef peste spitalele bucureștene „e la bunul plac al conducătorului instituției, cu atât mai mult cu cât numirea nu a fost urmată de un concurs”. Numirea prin care Gabriela Firea l-a pus, fără concurs, pe Vasile Apostol la șefia Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB) i-a atras atenția Laviniei Coțofană, fosta directoare juridică a instituției. Aceasta a fost îndepărtată din funcție anul trecut, după ce a semnalat la DNA jaful din bani publici de la Spitalul Gomoiu. Asta se întâmpla în perioada în care Vasile Apostol era director al direcției programe-proiecte din ASSMB și plătea peste un milion de euro pentru o campanie media prin care, în spatele realizărilor spitalelor, se ascundea un elogiu adus fostului edil. “Prin numirea lui Apostol ca director, numire fără termen, se eludează dispozițiile legale”, spune Lavinia Coțofană. “E unanim acceptat ca termenul să fie stipulat” “Nu am văzut niciodată așa ceva, am crezut că i s-a prelungit în vară”, continuă fosta șefă a juridicului ASSMB. … E inadmisibil un termen incert, la bunul plac al conducătorului instituției, cu atât mai mult cu cât numirea nu a fost urmată de un concurs. Lavinia Coțofană: “E unanim acceptat, inclusiv la numirile șefilor din instanțe, că numirile nu pot fi decât temporare, iar termenul maxim al numirii, stipulat”. În general, termenul maxim admis este de 6 luni. …. Vasile Apostol s-a lăudat, săptămâna trecută, în fața colegilor de la ASSMB, că Nicușor Dan i-ar fi garantat că va mai rămâne în funcția de conducere încă 6 luni. Integral: https://www.libertatea.ro

$Dacă instalațiile alea de gaze medicale au fost dimensionate pentru 800 de paturi (căci atâtea erau la începutul pandemiei în țărișoara noastră) nu puteți scoate din ele oxigen pentru mii de paturi, domnilor. Nu zic eu, zic legile fizicii. C:\Users\Mihai\AppData\Local\Temp\msohtmlclip1\01\clip_image010$ Pentru o altfel de CCR În urmă cu șase luni, în numele asociației „Inițiativa pentru o cultură democratică”, mi-am exprimat opinia fermă cu privire la organizarea unor dezbateri serioase cu privire la modernizarea Curții Constituționale ca aceasta să-și redobândească credibilitatea. O propunere legislativă pentru modificarea legii nr. 47/1992 a CCR, depusă astăzi la Camera Deputaților, îmi oferă oportunitatea de a participa la aceste dezbateri. Astfel, potrivit inițiatorului, judecătorii CCR ar urma să fie numiți în continuare politic, însă doar din rândul judecătorilor de carieră și numai cu avizul CSM. Reamintesc că, în prezent, orice licențiat în drept care are 18 ani vechime în activitate juridică, înaltă competență profesională și susținere politică, poate fi numit ca judecător CCR de către Senat, Camera Deputaților și Președintele României. Istoria ne arată că membrii CCR au fost până acum profesori de drept, avocați, consilieri juridici (majoritatea acestor trei categorii fiind și politicieni), membri ai Parlamentului, magistrați (aceștia din urmă începând cu anul 2013). Potrivit proiectului amintit mai sus, Curtea ar urma să fie alcătuită exclusiv din judecători ai instanțelor, suspendați pe perioada exercitării mandatului la CCR. Cum sunt numiți câte 3 judecători din trei în trei ani, ar însemna că vom avea o Curte Constituțională în întregime cu magistrați de carieră începând cu anul 2028. În episodul de azi voi exprima o opinie critică în legătură cu propunerea menționată, urmând ca în episoadele următoare să prezint viziunea pe care o împărtășesc: În lume există două modele de control constituțional al legilor:

§ cel european: prin intermediul unor instanțe specializate, dar care nu fac parte din puterea judecătorească – a fost propus de filosoful Hans Kelsen și introdus pentru prima dată în Austria și Cehoslovacia în 1920;

§ cel american: prin intermediul instanțelor judecătorești obișnuite sau de către instanța cea mai mare în grad, în cadrul unei secții specializate – a fost consacrată jurisprudențial prin decizia Marbury vs Madison, în SUA, 1803.

În perioada antebelică, România alesese modelul american tot pe cale jurisprudențială, prin celebra decizie a Tribunalului Ilfov în „afacerea tramvaielor” din 1912. După venirea comuniștilor la putere a fost înlăturată competența de control din partea instanțelor în favoarea unui autocontrol parlamentar. Ulterior Revoluției din 1989, Adunarea Constituantă a optat pentru preluarea exemplului francez și crearea unei curți specializate. Așa a luat naștere Curtea Constituțională, reglementată prin Constituție și Legea nr. 47/1992, împuternicită să facă un control al legilor atât înainte de promulgare, cât și ulterior promulgării. Ulterior revizuirii din anul 2003, se prevede că se pot da și alte atribuții CCR, neprevăzute de Constituție, ceea ce a dus la implicarea Curții în bătălii politice. Integral: https://roeu.org

$Dacă instalațiile alea de gaze medicale au fost dimensionate pentru 800 de paturi (căci atâtea erau la începutul pandemiei în țărișoara noastră) nu puteți scoate din ele oxigen pentru mii de paturi, domnilor. Nu zic eu, zic legile fizicii. C:\Users\Mihai\AppData\Local\Temp\msohtmlclip1\01\clip_image011$ Asociația pentru Apărarea Statutului Procurorului cere un proiect de lege prin care să poată fi folosite interceptările obținute în baza mandatelor de siguranță națională / „Ministrul Justiției a ales să ignore cu desăvârșire propunerile formulate de AMASP” Asociația „Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorului” (AMASP) face un apel către toate grupurile parlamentare de inițiere a unui proiect prin care pot să rămână în proces înregistrările obținute în baza mandatelor de siguranță națională. Demersul procurorilor vine după ce Curtea Constituțională a stabilit că utilizarea în procesul penal a înregistrărilor efectuate ca urmare a punerii în executare a mandatelor de siguranță națională naște probleme de neconstituționalitate deoarece aceste măsuri nu pot fi contestate de către persoanele interesate, iar decizia a produs efecte în multe dosare penale. „Inacțiunea legislativului și executivului conduce la excluderea probelor în dosarele penale.” subliniază AMASP. Potrivit procurorilor, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a ales să inițieze un proiect de modificare legislativă care viza în mod greșit legea nr. 51/1990 și nu Codul de procedură penală. În plus, în ciuda încercărilor AMASP, Predoiu „a ales să ignore cu desăvârșire propunerile formulate”….. În plus, ministrul justiției a ales să ignore cu desăvârșire propunerile formulate de AMASP, transmițând în august 2020 un răspuns oficial în care, practic, susține că modificările nu sunt necesare, statuând contra-factual că ”fiind vorba de o decizie interpretative (a C.C.R, n. red.) nu se impune o intervenție legislativă asupra Codului de procedură penală”. Aceste aspecte referitoare la calitatea propunerii ministrului Cătălin Predoiu au fost constatate în avizul negativ primit de la Consiliul legislativ, în care sunt precizate în mod clar aspectele subliniate și de AMASP, respectiv faptul că modificarea legislativă trebuie să privească Codul de procedură penală și nu legea nr. 51/1990, că este necesară stabilirea întregii proceduri de contestare, iar verificarea mandatelor de siguranță națională trebuie efectuată de judecătorul competent să le emită din cadrul ÎCCJ. Avizul negativ poate fi consultat aici: Aviz negativ Consiliul Legislativ De la momentul pronunțării deciziei Curții Constituționale, din mai multe dosare penale aflate pe rolul instanțelor au fost excluse toate înregistrările efectuate în baza mandatelor de siguranță națională, acest aspect ducând, în anumite cauze, la imposibilitatea tragerii la răspundere penală a persoanelor care au comis infracțiuni și dispunerea soluțiilor de achitare doar datorită lipsei de procedură pentru menținerea înregistrărilor. Integral: https://www.g4media.ro

$Dacă instalațiile alea de gaze medicale au fost dimensionate pentru 800 de paturi (căci atâtea erau la începutul pandemiei în țărișoara noastră) nu puteți scoate din ele oxigen pentru mii de paturi, domnilor. Nu zic eu, zic legile fizicii. C:\Users\Mihai\AppData\Local\Temp\msohtmlclip1\01\clip_image013$ O familie formată din doi adulţi şi doi copii are nevoie de 7278 lei pe lună pentru un trai decent, în creştere cu 4,7% faţă de nivelul necesar în septembrie 2019, cel mai mare avans fiind la cheltuielile pentru locuinţă O familie formată din doi adulţi şi doi copii are nevoie de 7278 lei pe lună pentru un trai decent, în creştere cu 4,7% faţă de nivelul necesar în septembrie 2019, cel mai mare avans în structura de cheltuieli fiind la capitolul locuinţă, arată un studiu publicat de Fundaţia Friedrich Ebert Stiftung. Astfel, în septembrie 2019, valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent pentru acelaşi tip de gospodărie era de 6954 lei pe lună, iar în septembrie 2018 de 6762 lei. În septembrie 2019 creşterea valorii coşului minim de consum pentru un trai decent faţă de anul anterior a fost de 2,8%, cu 1,9 puncte procentuale mai puţin decât avansul din acest an. Cheltuielile pentru locuinţă au crescut cu 8.8% în septembrie 2020 faţă de septembrie 2019. Prin comparaţie, anul trecut acest tip de cheltuieli s-a majorat cu doar 2,3% (septembrie 2019 vs septembrie 2018). De asemenea, creşteri mai mari decât anul precedent s-au înregistrat în această toamnă la cheltuielile pentru alimentaţie, cu 5,5%. Potrivit analizei, valoarea coşului pentru o familie de doi adulţi şi un copil este de 6194 lei pe lună, pentru o familie de doi adulţi fără copii este de 4597 lei pe lună, iar pentru o persoană adultă singură este de 2818 lei pe lună. Din luna august a anului curent este în vigoare Legea 174/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 217/2000 privind aprobarea coşului minim de consum lunar. Conform acestei legi, coşul minim de consum pentru un trai decent constituie elementul principal de fundamentare a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi a politicii salariale. Integral: https://www.zf.ro

$Dacă instalațiile alea de gaze medicale au fost dimensionate pentru 800 de paturi (căci atâtea erau la începutul pandemiei în țărișoara noastră) nu puteți scoate din ele oxigen pentru mii de paturi, domnilor. Nu zic eu, zic legile fizicii. C:\Users\Mihai\AppData\Local\Temp\msohtmlclip1\01\clip_image014$ Epopeea Palas Iași, o copie la indigo a loviturii imobiliare pregătite de Grupul Iulius la Romexpo. Teren gratis, contract opac, multe procese și grosul din profit După ce la Iași a construit un ansamblu imobiliar pe un teren de 12 hectare primit cadou din partea Primăriei în 2004, omul de afaceri Iulian Dascălu vrea să ridice și în București un proiect similar, în apropiere de Romexpo, pe un teren care este evaluat la peste 300 de milioane de euro. Cele două cazuri par trase la indigo: au la bază o asociere opacă public-privat și controverse cu alți jucători pe piața imobiliară. Scandal sau nu, ieșenii au adoptat proiectul Palas. Un teren pus la dispoziție de o autoritate publică și un contract pus la adăpost de clauze de confidențialitate, care îi conferă proprietate deplină asupra imobilelor, dar și grosul beneficiilor. Această rețetă simplă pare să fi fost cheia succesului înregistrat de Grupul Iulius cu proiectul Palas la Iași. Aceeași strategie s-a pus acum în mișcare și la București, unde sunt vânate 46 de hectare din zona de nord a Capitalei. Libertatea a scris recent că există o solicitare transmisă autorităților române de către Comisia Europeană cu privire la verificarea legii prin care terenurile din jurul Romexpo au fost cedate Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR). În 2017, aceasta a încheiat un proiect cu compania Iulius Group din Iași pentru a realiza unul dintre cele mai mari proiecte imobiliare din România – în valoare de 2,87 de miliarde de euro. …. Cele 12 hectare din centrul orașului, cedate de Primăria Iași În 2004 – 2005, Consiliul Local de la vremea respectivă, condus de o majoritate PSD, sub primarul Gheorghe Nichita, vota o asociere în participațiune între IULIUS Group și Primăria Municipiului Iași. În urma acestei asocieri, compania ieșeanului Iulian Dascălu primea 12 hectare în spatele Palatului Culturii din Iași, pe care dorea să amenajeze Ansamblul Madison, redenumit ulterior Palas. Terenul a fost evaluat de primărie, în urma unor expertize, la aproximativ 43 de milioane de euro. …. La fel ca în cazul ansamblului de la Romexpo, unde grupul NEPI reclamă un ajutor de stat pentru Iulius Group, la Iași concurenții au contestat proiectul Palas în instanță. Firmele omului de afaceri ieșean Dănuț Prisecariu au depus o plângere prin care au denunțat asocierea între primărie și grupul Iulius. Curtea de Apel de la Oradea le-a dat dreptate și a anulat hotărârea prin care Consiliul Local Iași a trecut terenul de aproape 12 hectare din domeniul public local în cel privat. Sentința din 2010 a fost văzută ca un șoc în lumea de afaceri din Iași, întrucât complexul care urma să fie inaugurat în 2012 era în stadiu avansat de construcție. De altfel, deși au existat mai multe sentințe în mai multe procese, atât în favoarea, cât și împotriva proiectului, lucrările nu au fost sistate niciodată. … Și terenul de la Romexpo se află în centrul unui scandal public, după ce Parlamentul a decis trecerea a 46 de hectare în proprietatea Camerei de Comerț. Valoarea estimată a terenului este de peste 300 de milioane de euro. Integral:https://www.libertatea.ro

$Dacă instalațiile alea de gaze medicale au fost dimensionate pentru 800 de paturi (căci atâtea erau la începutul pandemiei în țărișoara noastră) nu puteți scoate din ele oxigen pentru mii de paturi, domnilor. Nu zic eu, zic legile fizicii. C:\Users\Mihai\AppData\Local\Temp\msohtmlclip1\01\clip_image015$ Criza economică este iminentă, dar să nu dăm vina doar pe Covid-19 …. În această atmosferă tensionată, marcată de incertitudini şi de nesiguranţa zilei de mâine a mai venit o veste rea care, însă, anunţă o certitudine, aceea a iminentei crize economice care ne va afecta în viitorul apropiat. Vestea vine de la Institutul Naţional de Statistică printr-un comunicat recent care arată că în luna septembrie a acestui an avem un deficit comercial de 13 miliarde de euro, adică 6% din PIB. Exporturile lunare au rămas pe minus, iar importurile au avansat cu 4 procente. Pragul de 1,5 miliarde euro deficit lunar a fost depăşit din nou, la fel ca în luna august, iar tendinţa consemnată în T3 2020 a fost una de reluare a creşterii deficitului comercial faţă de anul precedent, după ce în iulie se părea că vom reuşi să limităm trendul de majorare semnificativă, declanşat în condiţii de pandemie. S-a menţinut şi dependenţa periculoasă pe care schimburile noastre externe o au preponderent faţă zona comunitară, ceea ce ne face să depindem aproape exclusiv de situaţia economiei câtorva ţări dezvoltate occidentale.Astfel, pe primele nouă luni din 2020, schimburile cu ţările din UE au fost de 32,92 miliarde euro la export şi 42,37 miliarde euro la import (aproximativ 73% din total atât la exporturi, cât şi la importuri). La schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi doar de 11,90 miliarde euro şi importuri de 15,50 miliarde euro (circa 27% din total la exporturi şi la importuri). Au rezultat, astfel, solduri negative de circa -9,5 miliarde euro în schimburile cu ţările din UE şi de -3,6 milliarde euro pe relaţiile extracomunitare. De ce consider această situaţie ca fiind o veste extrem de rea, prevestitoare a unei crize iminente? Iată de ce: deficitul balanţei comerciale, structura sa la import şi export şi mai ales trendul crescător al acestuia dezvăluie existenţa unei probleme mai grave decât cea a efectelor negative pe care le generează criza Covid-19. Dezvăluie o problemă structurală a economiei care ar fi explodat şi în absenţa pandemiei. Aceasta a funcţionat nu ca generator al crizei, ci doar ca ” accelerator” al apariţiei acesteia. Deficitul ne dezvăluie faptul că deşi producem cantităţi importante de cereale, legume şi fructe, importăm cantităţi şi mai mari de alimente deoarece nu avem capacitatea procesării în ţară a producţiei agricole. Ne mai arată că, după ce ne-am distrus industria petro-chimică, suntem nevoiţi să importăm mari cantităţi de îngrăşăminte şi insecto-fungitive. În sfârşit, ne mai arată că nu producem în ţară tractoare şi maşini agricole deşi suntem o ţară cu mare potenţial agricol, că dezvoltăm sectorul construcţiilor, dar nu mai producem în România niciun metru de oţel-beton. Balanţa comercială arată starea de sănătate sau de boală a economiei, iar existenţa deficitului comercial arată gradul de dependenţă şi de îndatorare faţă de exterior, cu implicaţii vitale asupra siguranţei şi securităţii naţionale. Actuala situaţie ne conduce la concluzia că România are o economie slab dezvoltată, raportată la parametrii europeni, că are o structură industrială apropiată de stadiul doi manufacturier al revoluţiei industriale, cu un nivel inferior mediei europene de creare a valorii adăugate, că are un consum bazat pe îndatorarea internă şi externă. Creşterea deficitului comercial duce la creşterea gradului de îndatorare la dobânzi mari, depreciază cursul leu/euro, reduce nivelul colectărilor la buget, afectează negativ programele investiţionale şi prejudiciază capacitatea de plată a salariilor şi pensiilor. Toate aceastea înseamnă criză. • Trecerea de la “reparare” la “reclădire” Pentru a lua măsuri împotriva crizei este neceasră o reformă a modului de guvernare, cu accent pe schimbarea şi modernizarea structurii economiei româneşti. Trebuie început acest proces cât mai repede cu putinţă, chiar în condiţiile crizei pandemice. Timpul nu mai este în favoarea nostră. Lumea se schimbă rapid avansând spre stadiul patru al revoluţiei industriale. Întârzierea trecerii la reforme structurale va condamna România pe termen lung la consolidarea poziţiei sale codaşe în ierarhia europeană, caracterizată prin lipsă de competitivitate şi înapoiere tehnologică. Integral: https://www.bursa.ro

$Dacă instalațiile alea de gaze medicale au fost dimensionate pentru 800 de paturi (căci atâtea erau la începutul pandemiei în țărișoara noastră) nu puteți scoate din ele oxigen pentru mii de paturi, domnilor. Nu zic eu, zic legile fizicii. C:\Users\Mihai\AppData\Local\Temp\msohtmlclip1\01\clip_image017$ Românii au dat azi peste 400.000 de acatiste ca să vină curierul mai repede Bunăstarea, fericirea sau vindecatul de boli mai pot să aștepte. Asta și-au zis românii care au fost în această dimineață la biserică. O demonstrează dincolo de orice tăgadă faptul că românii au dat azi nu mai puțin de 400.000 de acatiste, toate cu dorința să vină curierul mai repede cu coletul de Black Friday. ”Sunt români care-și amintesc de Dumnezeu doar când vor să le ajungă tigaia sau televizorul mai repede acasă, dar e bine și așa”, a explicat Patriarhul Daniel. ”Nici la moaștele Sf. Parascheva nu aveam bucurie de atât de multe acatiste, așa că îi mulțumim Domnului și pentru acești enoriași de conjunctură, banii lor sunt cât se poate de apreciați.” Cumva straniu, Patriarhul Daniel nu se regăsește printre românii care și-au comandat ceva de Black Friday….Asta doar pentru că Preafericitul așteaptă Black Friday-ul din Elveția, singura țară din care îi face plăcere să cumpere, au explicat mai mulți apropiați ai șefului BOR. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Share this: