Simțind că-i fuge pământul de sub picioare, având de acum certitudinea că președintele Klaus Iohannis îl împinge în hău, Ludovic Orban s-a dezlănțuit. S-a întors la retorica tradițională a liberalilor. Vorbește în fine, după o lungă pauză, despre valorile naționale. Și îl anunță pe Cîțu că, dacă pierde alegerile din PNL, pierde și poziția de premier. Și e conștient că, la rândul său, poate pierde tot.
Înfruntarea dintre cei doi, fiecare având în spate câte o jumătate din PNL-ul național, dar numai unul beneficiind de susținerea lui Iohannis, a statului subteran și a factorului extern, a atins cu mult înainte de termenul limită, care este a sfârșitul lunii septembrie, cote cu adevărat explozive. Ludovic Orban o ține puia langa, insistând asupra faptului că, indiferent de rezultatele slabe pe care le-a obținut în cursa pentru adjudecarea președinților de filiale, cei 6.000 de participanți la Congres vor vota de capul lor. Iar conștiința îi va determina să-l susțină pe el. Și că, în final, cel înfrânt moral va fi Klaus Iohannis, împreună cu statul subteran pe care îl patronează, dar și cu factorul extern, interesat să-l promoveze pe Cîțu, Pentru ca acesta, la rândul său, să trădeze până la capăt valorile naționale. Este o optică interesantă în sine, pentru că ea contestă existența așa-numitei „cooperative” din PNL, care a funcționat implacabil cu ocazia tuturor alegerilor anterioare. În același timp, jocul politic devine distructiv. Orban afirmă, și cred că pe bună dreptate, că dacă Florin Cîțu pierde susținerea partidului, nefiind ales președinte, după ce s-a lăsat împins în această cursă, el nu mai poate fi sub nicio formă premier. Premier va trebui să fie cineva care are susținerea PNL. Se deduce că, în aceste condiții, vom avea un nou guvern condus de Ludovic Orban care, să nu uităm, a fost sancționat înainte de alegerile legislative printr-o moțiune de cenzură votată de Parlament. Per a contrario, este lesne de înțeles că aceleași consecințe îl așteaptă și pe Orban dacă pierde. Nu va mai fi nici președintele PNL și nici președintele Camerei Deputaților. Va fi un nimic, un oarecare din conducerea partidului, căruia statutul îi permite să ocupe o asemenea poziție, întrucât este un fost președinte.
În mod normal, cetățenii României, mai puțin poporul liberal, ar trebui să se amuze observând cum se desfășoară acest meci, în care partenerii se destrăbălează. Numai că în joc este introdusă și o componentă extrem de importantă. Soarta românilor. Nu întâmplător, în luptă au fost aruncate în ultimele zile acuzații extrem de grele. Dacă memoria românilor mai funcționează, atunci ei își pot aminti cu ușurință cum făcea Klaus Iohannis ședințe peste ședințe la Palatul Cotroceni, invitând bucăți din Guvern și promovându-l insistent pe Cîțu, tema fiind accesarea de către România a unei sume colosale, 80 de miliarde de euro. Și se declara foarte mulțumit președintele de modul în care funcționează această tipografie de bani europeni. Iar Cîțu îl îngâna, ridicând în slăvi eforturile pe are le fac în acest sens partenerii săi de coaliție. Totul mergea ca pe roate. Dar ce să vezi? Între timp, 16 state ale Uniunii Europene au primit aprobare pentru programul de redresare și reziliență și, rând pe rând, au început să acceseze banii împrumutați de la bănci în numele Uniunii Europene. România stă la coadă, după ce, de câteva ori, documentele i-au fost întoarse cu observații. Evident, nici nu mai încape discuție referitoare la suma de 80 de miliarde de euro. Coada vulpii a fost tăiată de aproape trei ori, până când s-a ajuns la 30 de miliarde. Este o piatră grea de moară, atârnată la gâtul poporului român de către propriul Guvern, condus de Florin Cîțu. Desigur, un Guvern de coaliție. Așa că nu întâmplător demnitarii politici din cele trei partide, din Guvern și din Parlament, au început să se înjure ca la ușa cortului, acuzându-se unii pe alții de inconștiență și diletantism. Și, evident, a sărit și Orban la bătaie, arătând că Florin Cîțu nu e bun de nimic.
Încă mai plutea aburul în aer după ce gângavul premier insista asupra faptului că România a reușit să traverseze o perioadă foarte grea de criză, în condițiile în care inflația e ca și inexistentă, adică nu au loc scumpiri, viața românilor se îmbunătățește, veniture lor cresc într-un mod cât se poate de firesc, întrucât România bate toate recordurile europene în materie de creștere economică. Asta se întâmpla la scurt timp după ce România bătuse toate recordurile și în ceea ce privește vaccinarea, plasându-se – era tot mesajul lui Cîțu – pe unul dintre primele locuri din Europa. Acum, când s-a tras linie, iată, suntem în coada clasamentului. La vaccinare. Cât privește componentele economice, guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, tocmai a făcut praf Guvernul. Inflația crește galopant, conform studiilor și prognozelor BNR. Nici nu are cum să se întâmple altfel, de vreme ce prețul energiei, al carburanților, al materiilor prime, chiar și al fructelor și legumelor, crește și el în mod susținut. Sunt calcule din care reiese că, la sfârșitul acestui an, veniturile reale ale fiecărui român se vor diminua în mod semnificativ, în timp ce datoriile pe termen scurt, mediu și lung cu dobânzile aferente, pe care tot fiecare român va trebui să le plătească, au crescut exorbitant.
Ministrul Energiei nu mai suflă un cuvânt. După ce, să ne amintim bine, la finele anului trecut, vorbind insistent despre liberalizarea prețurilor la energia electrică, le garanta cetățenilor că rezultatul va fi o scădere a costurilor. Și în niciun caz o creștere. Iar acum oamenii plătesc cu 30-40% mai mult. Ministrul a băgat capul la cutie, dar nu-și prezintă cu demnitate demisia și nici nu-și cere măcar scuze. Și nu o face nici Cîțu, care, în definitiv, este responsabil pentru toate nenorocirile schițate mai sus, cărora le putem adăuga multe altele.
Una peste alta, ne va fi foarte greu în această toamnă și ne va fi și mai greu la iarnă. Și, lucrurile se vor agrava în condițiile în care, așa cum ne anunță Ludovic Orban, fără să o spună pe șleau, ne așteaptă și o criză politică. Generată de schimbarea de Guvern. Vâlvătaia este atât de mare, încât Marcel Ciolacu, președintele celui mai mare partid din România, care a reușit performanța de a câștiga alegerile parlamentare, fără a se alege nici măcar cu praful de pe tobă, și-a băgat și mai mult coada între picioare și schelălăie, mimând opoziția. Dar suflă și în iaurt. Nu care cumva să se dea lucrurile peste cap și să fie împins la putere. Pentru că nu prea știe ce să facă cu puterea. Nu știu ce să facă nici procurorii cu obligațiile pe care le au, într-un stat care se tot pretinde a fi de drept și care este din ce în ce mai nedrept. Iar proba cea mai concludentă și cea mai frapantă în același timp este cum se ferește Parchetul ca dracul de tămâie să ia de coarne mizeria de la Sectorul 1 și să dea cu ea de pământ. Una peste alta, stăm foarte bine. Din ce în ce mai bine. Nu-i așa, domnule președinte Klaus Iohannis? (Sorin Roșca Stănescu)