CUM SE VA ÎNCHEIA RĂZBOIUL CU ESCHIMOȘII

Un lucru este evident și nu mai poate fi neglijat sau negat: Europa se află în razboi cu terorismul. S-a recunoscut oficial. O declară chiar liderii ei politici. După fiecare atentat și înaintea fiecărui minut de reculegere. După fiecare numărătoare a morților și înaintea fiecărui marș de solidaritate cu victimele sau împotriva urii și a fricii; anulat, uneori, de frica atentatelor teroriste – ca la Bruxelles. După ce magazinele ce vând coroane de flori și candele, îsi epuizează marfa. După ce lașității i se spune curaj.

Da, suntem în război cu terorismul! Nu cu cel al nihiliștilor ruși, nici cu terorismul ETA, IRA, al Brigăzilor Roșii, sau cu cel practicat de Ulrike Meinhof și Andreas Baader – acești Bonnie & Clyde europeni, dar în varianta ideologică, de stânga. Din păcate, deși analiștii, experții sau simpli comentatori îi pomenesc, azi, după fiecare atentat terorist, toți s-au așezat cuminți pe rafturile prăfuite ale istoriei, așa că nu mai putem fi în război cu ei.Terorismul nihilistilor ruși, al catolicilor irlandezi, terorismul separatist și cel al anarhiștilor și radicalilor de stânga nu mai există. I-a luat locul terorismul. Atât! Și tocmai cu ăsta, nebotezat, dar atât de periculos, suntem în război.

Dragostea sacră pentru diferențe și diversitate, îi oprește pe liderii europeni să identifice terorismul cu care Europa se află în conflict. Pentru că este practicat de eschimoși. Și dacă eschimoșii vor avea soarta urșilor albi, adică, în timp, vor dispărea, barem imaginea să le rămână nepătată. Și corectitudinea politică se ocupă de asta.

Altfel, războiul împotriva terorismului este în plină desfășurare. Atac și contraatac. Ofensivă și contra ofensivă. Atac și defensivă. A rezista în defensivă, înseamna a câștiga. După Paris, “eschimoșii” au atacat Bruxelles-ul, provocând moartea a 31 de oameni și rănirea altor 270. Acum, televiziunile franceze contraatacă și bombardează terorismul cu clipuri video anti-rasiste, în care “albii” îi calcă în picioare pe musulmani și pe evrei. Suntem în razboi, așa că negarea și falsificarea realității au devenit datorie civică. Acum se dovedește că solidaritatea europeană nu este o vorbă goală. Este o alianța puternică, care dă agresorului o ripostă dură. În condițiile acestea, profeția lui Manuel Valls, care avertiza că “lupta împotriva terorismului poate dura o generație”, nu mai are nicio valoare. Victoria este aproape.

Aldo Sterone spunea: “În ziua în care Europenii își vor iubi mai mult copiii decât dogmele, atunci vor începe să găsească soluții.” Deja suntem în faza asta. Conducătorii Europei le-au găsit: toleranța și dragostea față de “celălalt”, fața de agresor. Și le-au transformat în arme letale. Folosindu-le, victoria împotriva terorismului va fi sărbătorită într-o Europă populată cu “eschimoși”, în care puținii “urși albi” – urmașii vechilor europeni – vor trăi în rezervații.