AMINTIRI DESPRE VIITOR-ROMÂNIA DE MÂINE , RrOMANIKA BABANA
Doriți să reacționați la acest mesaj? Creați un cont în câteva clickuri sau conectați-vă pentru a continua.

OHA urmăreşte cu mare atenţie şi preocupare cum şase beşinoşi ce cacă pe Constituţie

Pagina 1 din 3 1, 2, 3  Urmatorul

In jos

OHA urmăreşte cu mare atenţie şi preocupare cum şase beşinoşi ce cacă pe Constituţie Empty OHA urmăreşte cu mare atenţie şi preocupare cum şase beşinoşi ce cacă pe Constituţie

Mesaj Scris de Admin Joi Mai 31, 2018 1:25 am

https://sites.google.com/site/mareegradinafacebook/oha-urmareste-cu-mare-atentie-si-preocupare-cum-sase-besinosi-ce-caca-pe-constitutie

OHA urmăreşte cu mare atenţie şi preocupare cum şase beşinoşi ce cacă pe Constituţie FXGvNebcRbDDBKIjYUMl_31_78d5df0ac130f93e074dc072eb191fe8_image

Va scoate CCR România din UE? Miza reală a deciziei.
Decizia pe care CCR ar urma sa o ia astazi nu este decat in foarte, foarte mica masura despre Laura Codruta Kovesi, desi, aparent, in joc este revocarea sau nu a domniei sale din functia de procurorsef DNA. Dna Kovesi este oricum in ultimul an de mandat, fara posibilitate de prelungire, adica a ajuns aproape in situatia numita de americani "lame duck".
Adica acea perioada a mandatului in care, in mod normal, privirile se indreapta mai mult catre viitor, catre succesor. Pe aceasta logica, intreg demersul acestei revocari declansata de Tudorel Toader pare stupid. Dar logica lui tine exact de faptul ca nu despre LCK e vorba, ci despre modificari seismice la nivelul arhitecturii statului si al statutului european al Romaniei.
Nu am nicio indoiala ca o majoritate CCR ar decide cu mare placere ca presedintele a provocat un conflict cu ministrul Justitiei si ca urmare ar fi obligat sa o revoce pe dna Kovesi. Fiecare din motivele lui: ordin politic si/sau razbunare personala. Si ma bazez pe felul in care CCR a ajuns sa abuzeze Constitutia in interese private.
Dar o asemenea decizie este imposibil de motivat din cauze pe care tehnic le-a explicat cel mai bine in pledoaria domniei sale de la CCR, prof. univ. dr. Simina Tanasescu incepand cu faptul ca nu e vorba despre niciun conflict constitutional. Pentru a fi asa ceva, ar fi fost nevoie ca atributia in cauza, adica revocarea procurorilor, sa fie una prevazuta de Constitutie. Si nu e. Chiar CCR a constatat in Decizia 45/2018 ca nu exista nicio prevedere constitutionala in materia numirii si revocarii procurorilor.
Fiind vorba despre o prevedere din Legea 303, respectarea sau incalcarea ei este verificata de instanta de contencios administrativ. Deci dl Toader nu are decat sa-si caute acolo dreptatea revocarii.
Sigur ca argumentele sunt cu mult mai multe si, cum spuneam, au fost expuse exceptional de profesoara de drept constitutional Simina Tanasescu.
In mod normal, sesizarea ministrului Justitiei ar trebui respinsa de pe scaun, exact cu deciziile CCR in mana, chiar cu opiniile formulate de dl Tudorel Toader pe cand era judecator constitutional. Ma intreb daca procurorul sef DNA Daniel Morar ar fi acceptat sa fi fost la mana ministrului Tudor Chiuariu care sa-l fi putut revoca oricand dorea?
Daca totusi CCR va schingiui cumva Constitutia si statul de drept admitand sesizarea, se vor intampla in principiu doua efecte de maxima gravitate:
1.CCR va marca o borna esentiala in transformarea Romaniei din republica semi-prezidentiala intr-una parlamentara fara ca poporul sa fie consultat, prin simpla vointa a cel mult 9 oameni care nu raspund pentru deciziile lor nici disciplinar, nici penal, nici politic. Pentru ca acesta este efectul golirii sistematice de atributii a functiei prezidentiale.
Si vom ajunge in situatia perfect aberanta ca singurul politician ales prin vot universal si direct de electoratul Romaniei, din tara si de oriunde din lume, sa aiba atributii inferioare unui ministru care nu a primit niciun vot direct pentru functia pe care o ocupa si a carui functie depinde strict de vointa unui sef de partid.
2. Romania nu va mai indeplini criteriile pentru a fi membra UE. Legile justitiei, intre care si L303, care prevede procedura de numire si revocare a procurorilor sefi, a fost initiata in 2004 de guvernul Nastase si adoptata cu voturile PSD pentru ca reprezenta conditia sine qua non pentru ca Romania sa intre in UE.
Pana in acel moment, procurorii erau numiti si revocati, surpriza!, de ministrul Justitiei. Asa cum exista si sectia pentru anchetarea magistratilor, reinviata de PSD- ALDE. Dupa ororile din perioada ministrului Rodica Stanoiu, care discuta dosarele penale in sedintele de partid, PSD a fost pus in fata unei alegeri simple: schimba situatia sau rateaza aderarea.
A venit ministrul Cristian Diaconescu care a elaborat proiectele celor trei legi, 303, 304 si 307, potrivit unor exigente nenegociabile ale Comisiei Europene. Si esentiala era scoaterea justitiei de sub control politic. De aceea in prima forma a Legii, aceea adoptata in 2004, procurorii erau propusi de CSM si numiti de presedinte.
Adica ministrul era cu totul absent din procedura. Si sa nu va imaginati ca PSD a fost fericit sa voteze asa ceva. Dar alegerea era foarte clara: ori accepta, ori termina cu aderarea, chiar asa cum a fost ea, cu clauza de salvgardare pe justitie. Un PSD cu mult mai european decar cel de acum a acceptat. Cristian Diaconescu a povestit pentru Ziare.com tot ce s-a intaimplat atunci.
Dupa doi ani, guvernul Tariceanu era cel care reintroducea ministrul in procedura, doar ca titular al propunerii de numire/revocare insa, modificare facuta prin OUG semnat de dl Tariceanu.
Daca Romania sterge totul cu buretele si revine la situatia anterioara adoptarii Legii 303, deci in situatia preaderare, inseamna ca ea nu mai indeplineste criteriile de aderare si intr-un fel, incalca Tratatul de aderare. Un avertisment a fost deja inclus in Raportul GRECO privind legile justitiei.
Regresul este cu atat mai grav cu cat lui Tudorel Toader numai fusta ii lipseste pentru a fi Rodica Stanoiu.
Deja vedem ca isi permite sa ii acuze pe procurori in bloc de represiune nedreapta, deci de comiterea unei infractiuni impotriva justitiei, declaratie care pentru sectia de procurori din CSM (patrulaterul Savonea- Baltag- Oprina- Tant nu vede, nu aude) a considerat ca poate reprezenta o incalcare a independentei justitiei.
Ministrul isi permite sa arunce in derizoriu raportul GRECO si sa ii batjocoreasca pe expertii organismului european.
Isi permite sa afirme ca sefa DNA ar fi fost reclamata de fostul procuror Negulescu, informatie care daca ar fi fost adevarata, ar fi reprezentat dezvaluirea unui aspect nepublic dintr-un dosar penal, la care nu trebuia sa aiba acces legal. Doar ca, dupa cum afirma chiar de dl Negulescu care neaga categoric existenta denuntului impotriva lui LCK, a fost o minciuna cu care ministrul a urmarit sa manipuleze.
Ministrul isi permite sa ceara apararea independentei procurorului care il ancheteaza pe dl Negulescu in fata presiunilor procurorului general, desi procurorul cu pricina neaga categoric existenta oricarei presiuni deci nevoia de aparare a independentei sale. Suspiciunea asupra procurorului general si anchetei a fost insa aruncata cu intentie, in mod evident.
In schimb, acest ministru nu cere apararea independentei nimanui dupa ce completul de 5 judecatori al ICCJ care o judeca pe Elena Udrea a reclamat ingerinte nepermise ale comisiei SRI in dosarul Gala Bute.
Acest ministru, dezlantuit de-a dreptul impotriva justitiei, ar urma sa aiba in mana soarta oricarui procuror-sef, de la numire la revocare. Si dupa cum spune Cristian Diaconescu: "orice procuror, de la Bucuresti, la Vascauti, cand se va uita la dosarul unui lider politic se va gandi in primul rand la faptul ca el e seful ministrului Justitiei", de care depinde stapanul absolut al parchtelor".
Cred ca este clar ca ne indreptam spre un regim de casapire a justitiei, care sa devina arma de strivire a adversarilor puterii, fix ca pe vremea Rodicai Stanoiu.
Nu cred ca la Bruxelles ii pasa cuiva cine e de vina pentru aceasta oroare. Desi nu am nicio indoiala ca s-au lamurit cu cine au de-a face la CCR, probabil nu vor da vina pe Curte: Asa trebuie sa fie potrivit Constitutiei, spune Curtea voastra? Inseamna ca aveti o Constitutie in dezacord cu imperativul statului de drept, ceea ce nu putem accepta.
Asta e de fapt decizia CCR de astazi. Nu despre utimele luni de mandat ale dnei Kovesi. Nu despre presedintele Iohannis. Este despre Romania in UE sau in afara ei,scrie Ioana Ene Dogioiu pe Ziare.com.


Ultima editare efectuata de catre Admin in Joi Mai 31, 2018 9:18 am, editata de 2 ori
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 10752
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

OHA urmăreşte cu mare atenţie şi preocupare cum şase beşinoşi ce cacă pe Constituţie Empty Glontul de aur al lui Klaus Iohannis. In genunchi sau presedinte?

Mesaj Scris de Admin Joi Mai 31, 2018 3:43 am

Glontul de aur al lui Klaus Iohannis. In genunchi sau presedinte?
Oricat de smechera se vrea explicatia pentru care presedintele Romaniei ar fi obligat sa semneze revocarea unui procuror-sef, in spatele ei se vede foarte clar prabusirea in pre-aderare la UE si ruperea de conditiile imperative care au permis intrarea noastra in Uniunea Europeana.Dincolo de salata de vorbe din dispozitivul deciziei CCR, doua chestiuni sunt cu adevarat seismice.
Pe de-o parte, faptul ca "art.132 alin. (1) din Constitutie este un text cu caracter special, care stabileste 
o putere de decizie a ministrului Justitiei asupra activitatii desfasurate de procurori si indica faptul ca in aceasta procedura ministrul are un rol central [a se vedea Decizia nr.45/2018], aspect care se reflecta si asupra carierei procurorilor".Ce inseamna activitatea procurorilor? Anchete penale. Deci CCR statueza cu subiect si predicat ca ministrul Justitiei are drept de decizie asupra anchetelor penale. CCR ne spune ca ministrul are dreptul sa impuna inchiderea sau deschiderea unui dosar penal, administrarea de probe, retinerile, sechestrele, pentru ca asta inseamna activitatea procurorilor. Mai poate sa fie un procuror independent in asemenea conditii?Tot in comunicatul CCR scrie: "presedintele Romaniei, in temeiul prevederilor art.94 lit.c) din Constitutie, nu are o putere discretionara proprie in cadrul procedurii de revocare, ci o putere de verificare a regularitatii acesteia. Rezulta ca prerogativa presedintelui Romaniei de a revoca procurorul din functia de conducere se circumscrie exclusiv unui control de regularitate si legalitate a procedurii."Deci, de acum inainte, singurul lucru pe care presedintele il va putea verifica in raport cu o cerere de revocare este daca sunt bifate toate etapele procedurii si daca actele sunt puse in dosar cu sina. Si poate refuza daca propunerea e facuta de presa sau de portarul ministerului. Sau daca avizul CSM nu exista deloc. Sau daca sina de la dosar e defecta.Deci, practic, ministrul Justitiei pe langa faptul ca are drept de decizie asupra dosarelor penale, capata si exclusivitatea numirii si revocarii procurorilor-sefi, anuland nu doar dreptul de decizie al presedintelui, ci si evaluarea tehnica a CSM, care nu mai este nici macar consultativa. Deci garantul independentei Justitiei devine total inutil, irelevant.Este teribil semnalul de alarma tras de procurorul sef DIICOT, Daniel Horodniceanu"Prin decizia de astazi, CCR a plasat, de fapt, parchetele nu sub autoritatea, ci sub exercitiul potential discretionar al ministrului Justitiei, care este om politic sau, dupa caz, sustinut politic.Garantul constitutional al independentei Justitiei, CSM-ul, a fost redus la un rol steril, invitat sa faca figuratie. Avizul - consultativ - al CSM este inutil, daca la capatul lantului decizional se afla doar obligatia presedintelui de a respecta decizia ministrului. Este o aberatie logica, daca vrem o Justitie independenta."Aceasta rescriere a legislatiei de catre CCR contravine flagrant angajamentelor asumate de Romania pentru aderarea la UE, angajamente care s-au concretizat in Legea 303/2004, initiata de Guvernul Nastase.Ministrul de atunci al Justitiei, Cristian Diaconescu, care a purtat toate discutiile cu reprezentantii UE, spune care au fost exigentele:"In negocierile cu UE au existat cateva puncte esentiale referitoare la independenta procurorilor: recrutarea, numirea, promovarea, revocarea procurorilor trebuie stabilite prin lege, nu pot fi lasate la discretia altor puteri, ca sa nu existe dependenta fata de autoritati din afara sistemului judiciar.Cariera procurorilor trebuie guvernata de aceleasi reguli ca ale judecatorilor. Raspunderea procurorilor e numai in fata instantelor si a breslei, iar in privinta ministrului Justitiei a fost o discutie separata: ca parte a puterii executive, el nu poate fi singura structura de evaluare a procurorilor, deoarece ar genera o amenintare la adresa independentei Justitiei.
Deci, potrivit UE, reprezinta o amenintare la adresa independentei Justitiei ca ministrul sa fie singura structura de evaluare a unui procuror. Si ne-am obligat sa schimbam asta. Acum se anuleaza toate aceste angajamente. Ce am promis la integrare nu mai e valabil.Si e chiar mai grav decat in Legea 92/1992 a carei schimbare a cerut-o UE. Controlul activitatii procurorilor de catre ministrul Justitiei nu a existat niciodata in nicio lege. A fost creata o vulnerabilitate enorma pentru Romania. Este mai grav decat in Polonia. Daca in 2004 exista aceasta decizie CCR, noi nu eram membri UE".
Culmea ironiei face ca in negocierile de atunci sa fi fost implicata direct secretarul de stat in Ministerul Justitiei, Maya Teodoroiu, actual judecator CCR, care astazi a facut parte din majoritatea decidenta impotriva angajamentelor la care chiar domnia sa a fost parte in 2004.
Cel mai putin in aceasta decizie este vorba despre Laura Codruta Kovesi. Este vorba despre dinamitarea independentei procurorilor, despre dreptul ministrului Justitiei de a lua decizii directe privind anchetele penale, despre incalcarea conditiilor esentiale ale aderarii la UE, deci implicit a Tratatului de aderare, cu consecinte care pot fi dintre cele mai teribile cu putinta.

Ce optiuni are in aceste conditii Klaus Iohannis:
1. Sa se supuna fara cracnire si sa ingroape functia prezidentiala, independenta procurorilor si statutul european al Romaniei.
2. Sa incerce sa se limiteze la cazul Kovesi, evitand revocarea fie prin emiterea decretului cu data de intrare in vigoare anul viitor, fie prin deschiderea caii unei actiuni in contencios administrativ, care insa nu rezolva fondul grav al problemei.
3. Sa se comporte ca un autentic presedinte al Romaniei si sa refuze sa devina, prin pasivitate, parte a unui plan care arunca Romania in afara UE. Nicio institutie, fie ea si CCR, nu are dreptul sa ia decizii care contravin interesului fundamental al Romaniei de a ramane in UE, prin obligarea la incalcarea angajamentelor luate in vederea aderarii.Deci presedintele ar trebui sa convoace urgent referendumul pentru care are deja procedura indeplinita si sa intrebe poporul daca este de acord sa puna procurorii sub control politic total, daca este de acord ca presedintele sa devina un simplu spectator. Si as mai intreba daca poporul doreste o reformare fundamentala a CCR care sa devina de exemplu o sectie a ICCJ.Si pana cand poporul nu se pronunta, presedintele nu ca ar trebui sa refuze, dar are obligatia sa nu semneze un act care consfinteste practic controlul politic asupra Parchetelor si iesirea Romaniei din exigentele UE.Il va suspenda CCR pentru asta? Sa-l suspende! Decat un mandat inutil in genunchi mai bine o suspendare in picioare si nu ma indoiesc ca va avea de partea lui poporul.
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 10752
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

OHA urmăreşte cu mare atenţie şi preocupare cum şase beşinoşi ce cacă pe Constituţie Empty Hibele deciziei CCR prin care Tudorel Toader ajunge jupan peste procurori si Justitia intra sub papucul politicului

Mesaj Scris de Admin Joi Mai 31, 2018 3:57 am

Hibele deciziei CCR prin care Tudorel Toader ajunge jupan peste procurori si Justitia intra sub papucul politicului
Prin decizia de miercuri, Curtea Constitutionala da peste cap intreg sistemul judiciar, procurorii fiind trecuti in randul functionarilor publici si in subordinea Executivului, a comentat un magistrat pentru Ziare.com efectul deciziei prin care CCR il obliga pe presedintele Klaus Iohannis sa emita decretul de revocare din functie a procurorului-sef DNA, Laura Codruta Kovesi.Concret, decizia CCR modifica drastic una dintre Legile esentiale ale Justitiei: Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.Nu mai este o separatie a puterilor in stat si se incalca independenta procurorilor, spune si un specialist in Drept constitutional, consultat de Ziare.com. Motivul: un exponent eminamente politic, ce se afla in raport de subordonare fata de prim ministru, si controlat de Legislativ prin motiuni de cenzura, precum ministrul Justitiei, are o putere decizionala asupra activitatii procurorilor.

CCR a motivat cu argumentele lui Toader
Articolul 132 din Constitutie, cel pe care ministrul Tudorel Toader il amintea la inceputul acestui an, de fiecare data cand ii contra pe magistratii care semnau memorii impotriva modificarii Legilor Justitiei, sta la baza deciziei date miercuri de Curtea Constitutionala, privind revocarea sefei DNA."Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justitiei", suna articolul 132 din Constitutie.
"Este un text cu caracter special, care stabileste o putere de decizie a ministrului Justitiei asupra activitatii desfasurate de procurori si indica faptul ca in aceasta procedura ministrul are un rol central [a se vedea Decizia nr.45/2018], aspect care se reflecta si asupra carierei procurorilor", a consfintit, miercuri, Curtea Constitutionala.
O modificare substantiala - trecerea de la isi desfasoara activitatea sub autoritatea ministrului Justitiei la "putere de decizie a ministrului Justitiei asupra activitatii desfasurate de procurori".
O mutare exact pe asteptarile manifestate insistent de Tudorel Toader. Care, de exemplu, declara in mai 2018, ca procurorii au uitat de aceasta prevedere. "Am facut de multe ori referire la articolul 132 din Constitutie, care spune ca procurorii isi desfasoara activitatea sub autoritatea ministrului Justitiei. Procurorii au uitat de acest articol 132 si nu prea au fost sub autoritatea ministrului Justitiei. Ce fac Legile Justitiei acum prin modificarile aduse... nu fac decat sa puna in legea infraconstitutionala prevederea de la 132. Dupa aceea, echilibrul dintre puteri nu il apreciez eu, il apreciaza CCR".
Magistrat: CCR se comporta ca un legiuitor
In plus, decizia de astazi pur si simplu adauga la lege, incalcandu-se astfel atributiile CCR si transformand-o in legiuitor pozitiv, a explicat un magistrat pentru Ziare.com.
"Practic, decizia Curtii Constitutionale modifica Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor. Or, decizia CCR un are dreptul de a modifica o lege, ci cel mult sa declare neconstitutionale parti din aceasta lege, dar CCR nu a facut-o. Este ilegal ca o decizie CCR sa modifice implicit legi care nu au fost declarate neconstitutionale.Curtea modifica practic intregul sistem judiciar roman, procurorii fiind trecuti in randul functionarilor publici aflati in subordinea Executivului, pierzand statutul de independenta conferit de articolul 3 din Legea 303/2004", arata magistratul citat.Articolul 3 din Legea 303/2004 arata ca: "Procurorii numiti de presedintele Romaniei se bucura de stabilitate si sunt independenti, in conditiile legii."

Specialist: "Nu mai este separatia puterilor"
Pe de alta parte, un specialist in Drept constitutional a aratat pentru Ziare.com ca articolul 132 din Constitutie, invocat de Toader si CCR, nu stabileste o putere de decizie a ministrului Justitiei asupra activitatii desfasurate de procurori."In cazul in care s-ar admite acest lucru, ar insemna ca prin aceasta afirmatie se incalca in mod vadit dispozitiile articolului 3 din Legea 303/2004, care prevad ca procurorii sunt independenti in conditiile legii.
Or, daca un exponent eminamente politic, ce se afla in raport de subordonare fata de primul ministru si controlat de Legislativ prin motiuni de cenzura, precum ministrul Justitiei, are o putere decizionala asupra activitatii procurorilor, inseamna ca acestia implicit se vor supune acelorasi rigori precum decidentul, aspect ce pune in discutie principiul separatiei puterilor in stat sau cel putin al independentei procurorului", arata specialistul citat.

Despre suprematia legilor
Acesta arata ca, in conditiile in care un factor politic din cadrul Executivului decide asupra activitatii procurorului, acesta nu mai poate asigura in mod independent suprematia legii, ci suprematia majoritatii parlamentare, aspect ce contravine articolului 4 din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.
"Judecatorii si procurorii sunt obligati ca, prin intreaga lor activitate, sa asigure suprematia legii, sa respecte drepturile si libertatile persoanelor, precum si egalitatea lor in fata legii si sa asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participantilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, sa respecte Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor si sa participe la formarea profesionala continua", este articolul 4 din Legea 303/2004.

Miscarea a fost premeditata din ianuarie 2018?
CCR face trimitere in comunicatul de presa la faptul ca ministrul are un rol central in baza articolului 132, dar si a Deciziei CCR nr 45 din 30 ianuarie 2018. Curtea a dat decizia in contextul in care a avut pe masa modificarile facute de Comisia Iordache la Legea 303/2004.
CCR a publicat motivarea la aceasta exceptie, in ziua in care Kovesi era audiata la CSM, in procedura de revocare a sefei DNA.
Ce spunea CCR in decizia 45/2018
"Avand in vedere caracterul bicefal al autoritatii executive, legiuitorul a optat pentru o procedura in cadrul careia Guvernul si presedintele sa conlucreze. Rolul central in aceasta ecuatie il are, insa, ministrul Justitiei, sub autoritatea acestuia functionand procurorii constituiti in parchete.Presedintele Romaniei nu are nicio atributie constitutionala expresa care sa justifice un drept de veto in aceasta materie.
Prin urmare, daca legiuitorul organic a ales o asemenea procedura de numire, mentinand un veto prezidential limitat la refuzarea unei singure propuneri de numire in functiile de conducere prevazute la art.54 alin. (1) din lege, el a respectat rolul constitutional al ministrului Justitiei in raport cu procurorii, presedintelui conferindu-i-se atributia de numire in considerarea solemnitatii actului si a necesitatii existentei unei conlucrari si consultari permanente in cadrul executivului bicefal."

Stanciu, despre drepturile presedintelui
Judecatorul Livia Stanciu a facut opinie separata, fata de restul membrilor CCR din acet caz. Magistratul a aratat ca presedintele Romaniei este ales democratic, prin vot popular si prin urmare este singurul exponent al vointei populare in raporturile cu autoritatea judecatoreasca.
"Aceasta ultima calitate justifica instituirea, in favoarea presedintelui, a dreptului sau de refuz in numirea judecatorilor si procurorilor, in cazul in care apreciaza ca propunerea CSM privind numirea unui judecator sau procuror, inclusiv in functiile de conducere de rang inalt de la nivelul ICCJ, PICCJ, DNA si DIICOT, nu ar fi justificata si s-ar impune a fi reanalizata tot de catre CSM.
Esential este faptul ca, intr-o astfel de disputa, Consiliul Superior al Magistraturii are ultimul cuvant, deci isi pastreaza integral si nestirbit dreptul de a decide asupra chestiunii mentionate", motiva Stanciu.
In termeni constitutionali, acest tip de raport juridic dintre presedinte si CSM constituie o perfecta punere in practica legislativa a principiului constitutional al "separatiei si echilibrului puterilor", mai arata judecatorul.
"Semnatura presedintelui de numire a unui judecator nu poate fi doar una formala, ci este una de substanta, neputandu-se sustine ca semnatura presedintelui ar fi, de fapt, o simpla formalitate, inclusiv atunci cand se fac numirile pe functiile de conducere, fie de la nivelul instantei supreme in stat, fie de la nivelul PICCJ, DNA si DIICOT", a conchis Stanciu.

"Legiuitorul trebuie sa decida"

Un magistrat a declarat pentru Ziare.com ca Decizia 45/2018 data de CCR arata ca factorul politic este si decident unic in ceea ce priveste revocarea din functia de conducere a unui procuror.
"Si acest lucru este evident, deoarece, in caz contrar, legiuitorul ar fi avut o alta abordare si presedintele sau CSM nu ar mai fi fost implicati in procesul decizional.Pur si simplu, prin aceasta decizie, presedintele face un simplu act redundant, fara relevanta juridica, astfel incat la fel de bine, daca nu are abilitatea de a se opune revocarii - conform principiului simetriei actelor juridice - nici nu ar trebui sa aiba obligatia de a confirma printr-un act al sau un act decizional discretionar al unui exponent al Executivului, asupra caruia nu are atributii de control (ministrul Justitiei - n.red) ", arata magistratul.
Potrivit acestuia, in acest moment, autoritatea ministrului Justitiei, la care se refera dispozitiile constitutionale, nu are corespondent in activitatea de revocare din functiile de conducere a procurorilor si nici in coordonarea activitatii profesionale a procurorilor.
"Este atributul legiuitorului cel mult de a detalia formele acestei autoritati si una a Curtii Constitutionale, deoarece in caz contrar aceasta devine legiuitor pozitiv. Legiuitorul trebuie sa detalieze pe acest aspect si abia apoi Curtea Constitutionala va putea analiza daca legiuitorul a edictat sau nu conform cu Constitutia.
Prin intermediul conflictului constitutional, CCR nu are abilitatea de a trasa linii diriguitoare legiuitorului cu privire la viitoarele acte normative", a conchis magistratul.

Avram: CCR minte prin omisiune
Jurnalistul Liviu Avram a sesizat o alta nuanta in comunicatul CCR.

"Curtea Constitutionala minte crunt, prin omisiune, in comunicatul prin care a stabilit ca exista conflict intre presedinte si ministrul Justitiei. Au judecat ca si cum presedintele a contestat doar OPORTUNITATEA revocarii, nu si LEGALITATEA ei.
Or, adresa de refuz al revocarii insira pe 2 pagini motive de nelegalitate a cererii ministrului si abia in ultima fraza scrie ca aceasta nu e oportuna", scrie jurnalistul.Avram se intreaba ce s-ar intampla daca presedintele trimite iar o scrisoare in care ii spune limpede ministrului ca cererea sa nu intruneste conditiile LEGALE (nu de oportunitate) de revocare, asa cum scrie de altminteri si in avizul CSM. "Cred ca nu incalca decizia Curtii Constitutionale", arata Avram.

"Contravine ideii de conflict juridic"

Pe de alta parte, un specialist in Drept Constitutional arata pentru Ziare.com ca, in mod principial, decizia CCR este gresita, deoarece ea contravine ideii de conflict juridic de natura constitutionala, asa cum aceasta a fost de altfel clarificata chiar prin decizia 285/2014 la care se face trimitere in comunicat.
"Pentru a se stabili, insa, existenta unui conflict in sensul art. 146 lit. e) din Constitutie, Curtea trebuie mai intai sa determine daca autoritatile publice implicate in acest diferend - presedintele Romaniei sau prim-ministrul - au incalcat vreun text constitutional, pentru ca numai o atare conduita poate sta la baza generarii conflictului".
"Se observa din comunicatul CCR, ca nu exista vreo norma constitutionala incalcata de presedinte, pentru a se putea constata existenta unui conflict", ne-a explicat specialistul in Drept Constitutional.
 
DNA a reacționat la decizia de ieri a Curții Constituționale. Iată comunicat oficial:
În contextul discuțiilor generate de comunicatul emis de Curtea Constituțională a României (CCR) la data de 30 mai 2018, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită punctul de vedere exprimat de procurorii D.N.A
Este momentul să tragem un semnal de alarmă și să ne exprimăm îngrijorarea față de potențiala afectare a statutului de independență a procurorilor, care reprezintă o premisă esențială a luptei împotriva corupției. Fără garanțiile legale existente în prezent, lupta împotriva corupției nu ar fi fost posibilă, iar pierderea acestor garanții riscă să afecteze grav investigațiile desfășurate de procurorii anticorupție.
BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 10752
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

OHA urmăreşte cu mare atenţie şi preocupare cum şase beşinoşi ce cacă pe Constituţie Empty Majoritatea parlamentara se scurge ca nisipul printre degetele lui Liviu Dragnea. Ce s-a schimbat?

Mesaj Scris de Admin Joi Mai 31, 2018 4:09 am

Majoritatea parlamentara se scurge ca nisipul printre degetele lui Liviu Dragnea. Ce s-a schimbat?
La un an si jumatate de cand a castigat alegerile, PSD a ajuns in situatia de a nu mai controla Parlamentul, aceasta fiind, in realitate, cea mai proasta veste pentru Liviu Dragnea.
Reusita lui Victor Ponta de a-si forma un grup propriu, atragand nemultumiti de la PSD si implozia PMP sunt doua evenimente care bulverseaza actuala majoritate PSD-ALDE.
Tensiuni existau si pana acum intre cele doua partide. Acestea proveneau, mai ales, din concurenta dintre Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu in ce priveste sustinerea din partea coalitiei in cursa pentru Palatul Cotroceni.
Liderul PSD incepuse 
procesul de marginalizare a lui Calin Popescu Tariceanu, iar cele doua formatiuni au avut pozitii diferite in ce priveste rechizitionarea Pilonului II de pensii, dar si mutarea Ambasadei Romaniei de la Tel Aviv la Ierusalim.

Ponta incearca sa propuna un proiect european ca sa-i atraga pe nemultumitii din PSD
Anuntul facut de Victor Ponta, liderul Pro Romania, cum ca 
Ecaterina Andronescu ar putea parasi PSD si, totodata, ar putea candida la presedintie, fiind nominalizata de formatiunea condusa de fostul prim-ministru, va schimba tot peisajul politic de stanga.
"Eu nu intentionez sa plec din PSD, dar modul in care se intampla lucrurile in ultima vreme nu pot sa va spun ca ma multumesc. Nu imi pun aceasta problema acum (sa plece din PSD - n.red.) . (...) Ma deranjeaza faptul ca partidul acesta a fost putin diferit condus. Nu un singur om ia toate deciziile, iar acest lucru este de natura sa ma necajeasca", a declarat Ecaterina Andronescu, care a fost prezenta la evenimentul de lansare a formatiunii Pro Romania
O candidatura a doamnei Andronescu reprezinta o scoatere in decor atat a lui Liviu Dragnea, cat si a lui Calin Popescu Tariceanu pentru ca, pur si simplu, fostul ministru al Educatiei are puterea de a atrage sustinerea votantilor PSD nemultumiti de haosul creat de Liviu Dragnea, un politician compromis in fata alegatorilor propriului partid, dupa cum arata ultimele sondaje de opinie, aceasta, reusind totodata, sa opreasca incercarea liderului ALDE de a atrage pesedisti spre platforma sa politica in incercarea de a ajunge in turul doi al alegerilor prezidentiale de anul viitor.

Ce sanse de reusita are motiunea de cenzura
Victor Ponta este urmarit cu interes de foarte multi parlamentari social-democrati care stiu si inteleg faptul ca Liviu Dragnea e la o rascruce de drum, dar inca nu au curajul sa plece.
Dar, pentru cetateni, acest joc politic nu prea conteaza, ceea ce conteaza cu adevarat e ca majoritatea parlamentara a devenit volatila, iar, de acum si pana in 2020, pentru fiecare lege se va negocia vot cu vot.
"Venirea celor de la PMP in tabara Dragnea nu are niciun efect pentru o motiune de cenzura. Noi cei de la Pro Romania am anuntat deja ca nu votam sa o inlocuim pe Viorica Dancila cu Ludovic Orban, dar oricum UDMR a anuntat deja ca nu voteaza (nicio surpriza), asa ca acest transfer are doar scopul de a-l intari pe Dragnea in batalia cu pesedistii din partid", 
a scris Victor Ponta intr-o postare pe Facebook.
In acest moment, o eventuala motiune de cenzura depusa de Opozitie are sanse mult mai mari sa treaca fata de sesiunea anterioara, UDMR devenind arbitru, voturile parlamentarilor acestei formatiuni fiind decisive atat pentru o tabara, cat si pentru cealalta.

Mitingul PSD e vazut de Liviu Dragnea ca un colac de salvare
Liviu Dragnea poarta in aceste zile, conform mai multor surse, negocieri pentru a opri "tradarile" si cauta o solutie disperata pentru a-si relansa mandatul de presedinte al PSD.
In acest context, trebuie inteles proiectul mitingului de sustinere a conducerii partidului. Liviu Dragnea are nevoie ca de aer de o baie de multime pentru a-si pastra puterea, dar exista multe sanse ca un astfel de eveniment sa se intoarca impotriva lui. Ce va face daca va fi huiduit sau fluierat? Cum pot Liviu Dragnea si cercul sau de putere sa controleze multimea? Exista riscul ca mitingul PSD sa devina o confruntare a lui Liviu Dragnea cu noua realitate din partid, aceea ca nu mai are sustinerea bazei.
Ce garantii are presedintele PSD ca oamenii adusi din tara de liderii locali il vor ridica in slavi?
Senatorul 
Adrian Tutuianu a declarat ca poate veni cu 20.000 de oameni din judetul Dambovita la miting, judet pe care-l controleaza, dar relatia dintre Liviu Dragnea si senatorul PSD e una complicata, ultimul fiind obligat de presedintele PSD sa-si dea demisia din functia de ministru al Apararii, iar la congresul partidului, Liviu Dragnea a incercat din rasputeri sa-l blocheze pe Adrian Tutuianu sa ajunga vicepresedinte PSD, sustinandu-l pe Serban Valeca (PSD Arges), dar senatorul de Dambovita a reusit sa castige in extremis. "Eu am spus ca organizatia judeteana Dambovita pe care o conduc poate veni la Bucuresti cu peste 20 de mii de oameni. Dificultatea principala este de natura logistica, nu avem atatea mijloace de transport, care ne-ar fi necesare pentru deplasarea colegilor nostri", a declarat Adrian Tutuianu.

Miscarile de trupe arata slabiciunea majoritatii parlamenatre PSD-ALDE
Situatia e confuza in PSD, iar blocajul e reprezentat chiar de aceste discutii interminabile despre oportunitatea organizarii unui miting.
Implozia facuta de PMP nu poate salva majoritatea parlamentara decat teoretic, iar trecerea lui Valeriu Steriu de la formatiunea condusa de Traian Basescu la PSD e departe de a reprezenta o gura de oxigen pentru Liviu Dragnea, aflat sub presiunea exercitata de Victor Ponta.
"Ce urmeaza pentru mine? Sfarsitul experimentelor si intoarcerea acasa, din punct de vedere politic. Am aproape un deceniu de experienta cu proiecte politice aflate in constructie (UNPR) sau in dezvoltare (PMP), am nenumarate runde de alegeri in care am vazut ca si in politica se adevereste vorba aceea care spune ca nota cel mai greu de obtinut nu e 10, ci 5.
In cazul alegerilor, 5%. Aleg, constient si responsabil, sa-mi aduc aportul la stabilitate in Parlament. Ma intorc in familia mea politica, PSD. Revin in grupul PSD din Camera Deputatilor", a scris 
deputatul Valeriu Steriu intr-o postare facuta pe pagina sa oficiala de Facebook.
In mod cert, luptele corp la corp pentru controlul Parlamentului Romaniei au inceput, iar majoritatea PSD-ALDE a devenit una care nu se mai afla sub controlul absolut al lui Liviu Dragnea cum a fost pana acum.
"Romania se va elibera odata ce ei vor pierde controlul. Cativa colegi de-ai vostri au acceptat sa faca parte din planul asta si nu e de acum, e de anul trecut", a spus Liviu Dragnea intr-un discurs tinut intr-o sedinta de urgenta a PSD, conform unor surse din partid.
Liderul PSD nu precizeaza cine sunt ei, dar dupa cum merg lucrurile la social-democrati, controlul pare ca a fost pierdut de cei care "au acceptat sa faca parte din plan".
CCR l-a obligat pe preşedintele Klaus Iohannis să semneze decretul de revocare a şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi. Însă decizia CCR ridică semne de întrebare: magistraţii au judecat ca şi cum preşedintele a contestat doar oportunitatea revocării, nu şi legalitatea deciziei luate de ministrul Justiţiei. CCR l-a obligat pe preşedintele Klaus Iohannis să semneze decretul de revocare a şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi. Însă decizia CCR ridică semne de întrebare: magistraţii au judecat ca şi cum preşedintele a contestat doar oportunitatea revocării, nu şi legalitatea deciziei luate de ministrul Justiţiei. CCR a stabilit că există un conflict juridic de natură constituţională între preşedintele Klaus Iohannis şi ministrul Justiţiei, după ce şeful statului a refuzat să o revoce pe Laura Codruţa Kovesi la propunerea ministrului Justiţiei, Tudorel Toader. CCR a dat dreptate Guvernului şi l-a obligat pe şeful statului să semneze decretul de revocare a şefei DNA. „Curtea, având în vedere jurisprudenţa sa, a stabilit şi conduita constituţională care trebuie urmată, respectiv emiterea, de către Preşedintele României, a decretului de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA, doamna Laura Codruţa Kövesi“, se arată în comunicatul CCR.  Pe ce se bazează decizia magistraţilor?„Preşedintele României nu are competenţa constituţională de a opune argumente de oportunitate în raport cu propunerea de revocare din funcţie iniţiată, în condiţiile legii, de ministrul Justiţiei“, motivează magistraţii. Argumentul invocat de Curte este însă discutabil. Magistraţii au judecat ca şi cum preşedintele a contestat doar oportunitatea revocării şefei DNA, nu şi legalitatea ei. Or, preşdintele, în adresa prin care a motivate refuzul de a semna revocarea Codruţei Kovesi,  înşiră pe două pagini argumente de nelegalitate a cererii ministrului, şi abia în ultima frază scrie că aceasta nu e nici oportună. Magistraţii CCR au ignorant însă motivele de legalitate invocate de şeful statului şi s-au axat doar pe oportunitate, spunând că ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, decide dacă e oportună sau nu revocarea unui procuror-şef, nu preşedintele. Dar are preşedintele dreptul să judece legalitatea revocării? Da, o spune chiar CCR: „Preşedintele României, în temeiul prevederilor art.94 lit.c) din Constituţie, nu are o putere discreţionară proprie în cadrul procedurii de revocare, ci o putere de verificare a regularităţii acesteia. Rezultă că prerogativa Preşedintelui României de a revoca procurorul din funcţia de conducere se circumscrie exclusiv unui control de regularitate şi legalitate a procedurii“. Şeful statului va aştepta motivarea deciziei, pe care CCR o publică de regulă cam în 30 de zile de la sentinţă, apoi va decide dacă o revocă pe şefa DNA. În caz contrar, riscă să fie suspendat de majoritatea PSD-ALDE. Vot covârşitor pro-PSD Votul judecătorilor Curţii Constituţionale în cazul revocării şefei DNA a fost de 6 la 3. Surse politice au declarat  pentru „Adevărul“ că judecătorii Livia Stanciu, Daniel Morar şi Ştefan Minea au votat de partea preşedintelui Iohannis. Printre cei care au votat în favoarea Guvernului se numără: Valer Dorneanu, preşedintele CCR, fost deputat PSD; Maya Teodoroiu, - numită la CCR cu sprijinul PSD; Marian Enache - numit la CCR tot cu sprijinul PSD; Mona Pivniceru - fost ministru al Justiţiei în vremea guvernării USL.
Citeste mai mult: 
adev.ro/p9jy7d
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 10752
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

OHA urmăreşte cu mare atenţie şi preocupare cum şase beşinoşi ce cacă pe Constituţie Empty Re: OHA urmăreşte cu mare atenţie şi preocupare cum şase beşinoşi ce cacă pe Constituţie

Mesaj Scris de Admin Joi Mai 31, 2018 4:11 am

Decizia CCR, fundamental eronată din punct de vedere tehnic juridic. Sesizarea Guvernului era inadmisibilă
Deputatul PNL Cătălin Predoiu spune că decizia Curţii Constituţionale, care a admis sesizarea Guvernului privind un conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele Klaus Iohannis generat de refuzul şefului statului de revocare a şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, este fundamental eronată din punct de vedere tehnic juridic, iar sesizarea era inadmisibilă. „În general, mă abţin să comentez deciziile CCR, nu am făcut-o nici atunci când au fost discutabile, din punctul meu de vedere. Dar, în acest caz, avem o decizie fundamental eronată din punct de vedere tehnic juridic. Sesizarea era inadmisibilă. Pe lângă faptul că legea este foarte clară în privinţa atribuţiilor prezidenţiale, nu poate exista conflict juridic în interiorul aceleiaşi puteri, de aceea vorbim în teorie de conflict juridic constituţional între puteri. Citiţi pledoaria prof. univ. dr. Simina Tănăsescu, susţinută la CCR şi veţi găsi în conţinut argumente impecabile şi imbatabile. Şi atunci, ce contra-argumente le-a înfrânt în viziunea CCR? Probabil cele de oportunitate. Dar când înfrângi dreptul cu oportunitatea, îi invadezi sfera sau invers, ieşi din sfera principiilor de drept. Să vedem acum şi motivarea şi soluţia indicate de CCR în concret pentru ieşirea din conflict“, a scris, pe Facebook, Cătălin Predoiu. Curtea Constituţională a admis, miercuri, sesizarea Guvernului privind un conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele Klaus Iohannis şi între Guvern şi preşedinte, ca urmare a respingerii de către şeful statului a cererii de revocare a şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi. Curtea Constituţională a decis că refuzul lui Klaus Iohannis de a o revoca pe Laura Codruţa Kovesi de la conducerea DNA a dus la un conflict juridic de natură constituţională.  „Am admis cu majoritate de voturi şi am stabilit că există un conflict între ministrul Justiţiei şi preşedinte datorat refuzului preşedintelui de a da curs propunerii ministrului Justiţiei. Vom publica minuta şedinţei şi acolo va fi indicată calea de rezolvare a conflictului”, a spus preşedintele Curţii, Valer Dorneanu. 

Citeste mai mult: 
adev.ro/p9jm28
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 10752
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

OHA urmăreşte cu mare atenţie şi preocupare cum şase beşinoşi ce cacă pe Constituţie Empty ședința din WC

Mesaj Scris de Admin Joi Mai 31, 2018 4:13 am

Minuta ședinței CCR a fost redactată în weekend de Dorneanu și Toader! O spun chiar surse din CCR! Cert este că minuta publicată la scurt timp după ce Dorneanu a anunțat decizia preliminară fusese deja redactată la ora începerii ședinței! Dealtfel, se pare că unul dintre judecători chiar a atras atenția în momentul în care a fost citit textul că pare copiată din textul sesizării făcute de Toader în numele Guvernului!
Aceleași surse mai spun că ședința din WC a avut loc deoarece se instalase panica: la acel moment scorul era de 8-1 în favoarea sesizării Guvernului! Singurul judecător din CCR care n-a participat la niciun fel de jocuri a fost fosta președintă a Curții Supreme, Livia Stanciu.
Așa s-a decis ca alături de Stanciu să voteze împotrivă și Daniel Morar și Ștefan Minea. Sursele asigură că acest lucru se va vedea la momentul redactării motivărilor definitive.
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 10752
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

OHA urmăreşte cu mare atenţie şi preocupare cum şase beşinoşi ce cacă pe Constituţie Empty Efectele deciziei CCR: Ne întoarcem în epoca procurorului aplaudac/ România se schimbă din temelii

Mesaj Scris de Admin Joi Mai 31, 2018 4:15 am

Efectele deciziei CCR: Ne întoarcem în epoca procurorului aplaudac/ România se schimbă din temelii
O zi cumplită pentru justiția din România și nu numai. Uitati-vă bine la imaginea de mai jos. Decizia Curții Constituționale de azi ne întoarce cu 15 ani în urmă, la epoca Năstase-Stănoiu, când procurorii-șefi erau selectați pe criterii de obediență și aplaudau cu entuziasm la ședințele de partid. Lucram la Evenimentul Zilei în 2004 când în redacție au venit aceste imagini de la Cluj. Explicau perfect de ce nici un politician corupt nu era vreodată anchetat. Procurorii-șefi erau numiți politic, iar cine își lua rolul în serios și insista să-și facă meseria zbura din magistratură cu un șut în spate, așa cum s-a întâmplat cu procurorul Ovidiu Budușan, care a îndrăznit să ancheteze un caz de mare corupție la vârful PSD (Afacerea Eterna și Fascinanta Românie)
Decizia CCR de azi, scrisă parcă la dictarea lui Tudorel Toader după cum arată comunicatul oficial, învestește ministrul Justiției cu autoritate totală asupra procurorilor. Or, ministrul este pus acolo politic și răspune la comanda partidului. Azi e Tudorel Toader, servitorul perfect al politicienilor PSD-ALDE, dar mâine poate fi cineva care nici măcar nu va mai încerca să păstreze vreo aparență, gen Eugen Nicolicea, Șerban Nicolae sau, din nou, Florin Iordache, în mandatul căruia a ieșit scandalul OUG 13.
Acest ministru-politruc, având de azi puterea de revocare și, în oglindă, de numire a procurorilor șefi, va rade tot la vârful parchetelor și pune în loc oamenii recomandați de la partid. Odată schimbată garnitura, o liniște de mormânt se lasă peste instituții. Nici un procuror nu va mai avea curajul să înceapă o anchetă cu politicieni aflați la putere câtă vreme șeful său suprem, ministrul, dispune de puterea de a acționa discreționar împotriva lui. Procuratura funcționează ierarhic și, chiar dacă procurorul este independent în anchetă, cariera lui depinde de bunăvoința șefilor. Dar efectul deciziei de astăzi a CCR depășește cu mult sfera justiției și va avea efecte letale la nivelul întregii societăți. În primul rând, decizia induce ideea că legea este facultativă și introduce arbitrariul suprem în interpretarea regulilor, oricât de clare ar fi ele. Nu contează că legea acordă un drept de veto președintelui sau că judecătorii CCR au decis altfel în trecut în legătură cu rolul președintelui. Prin astfel de decizii împotriva bunului simț juridic elementar, încrederea în instituții se face țăndări.
Acum, după decizia CCR, citim cu alți ochi invitația lui Călin Popescu Tăriceanu făcută zilele trecute, când a propus așa numita Comisie pentru Adevăr și Reconciliere: Toți oamenii din justiție și servicii care ies public și oferă informații despre abuzurile generate de protocoale nu vor avea de suferit. Ceva îmi spune că după decizia Curții, primii care se vor preda necondiționat vor fi procurorii. Orice împotrivire se soldează implacabil în sistemul lor ierarhic cu evacuarea din peisaj, soluția ”rezist” nu prea ține în lumea lor.
Apoi, decizia CCR modifică din temelii arhitectura statului român. România a devenit o republică parlamentară, în care președintele are un rol pur decorativ, dezbrăcat treptat de atribuții. (Vezi detalii în textul lui Cristian Citre)
Mai urmează să-i ia de sub nas serviciile secrete și opera de amputare a funcției prezidențiale s-a încheiat. Procurorii sunt mutați de facto în puterea executivă, cum de altfel coalția PSD și ALDE a tot încercat să facă prin modificările la legile justitiei. Redus la un simplu secretar, președintele rămâne fără o atribuție importantă în chestiunea numirii/revocării procurorilor. Echilibrul democratic în stat se face praf. Dincolo de prăbușirea arhitecturii statului, așa cum o cunoșteam până azi, efectele deciziei se vor întinde în toate straturile societății.
Imaginati-vă că sunteți un simplu cetățean abuzat de cineva cu proptele la partidul aflat la putere și doriți să-l trageți la răspundere penală. La fel, că aveți o companie supusă unei tentative de take-over din partea puternicilor zilei. Orice sesizare la parchet va fi din start sortită eșecului. Cine se va pune cu partidul sau cu oamenii lui? Inhibarea parchetelor transformă România rapid în raiul infractorilor, în țara măcinată de corupția la vârf pe care o cunoaștem atât de bine pe pielea noastră.
Asta va încuraja abuzul de putere cu tot ce vine la pachet: o societate profund distorisionată, un stat captiv, o nomenclatură deasupra legii și mare de cetățeni frustrați într-o țară distrusă de o mână de borfași cu complicitatea unor instituții. Spre deosebire de epoca Năstase-Stănoiu, când România nu era membră UE și cetățenii nu se bucurau de libertatea de circulație, astăzi frustrările crescânde din societate vor genera un nou val de plecări spre țări mai prietenoase.
Deja România este campioană la capitolul mobilitate în UE. Aproape un român din cinci trăieşte într-un alt stat membru din UE, dezvăluie datele Eurostat, biroul de statistică al UE. În 2017, românii între 20 şi 64 de ani care locuiau într-o altă ţară UE erau 19,7% din populaţia totală. Această tendință se va accentua pe măsură ce situația politică și economică se degradează.
După decizia CCR vine implacabil modificarea Codurilor în sesiune extraordinară și intrarea în vigoare a legilor justiției. Toate la un loc descriu viitorul stat nefuncțional, capturat de o mână de borfași politici și de incompetenți fără egal în istorie. Cu aceste transformări în rău, România sfidează toate recomandările formulate de experții europeni și încalcă grav principile de bază ale funcționarii UE: statul de drept și o justiție independentă. Din acest motiv, riscul ca România să piardă pe viitor accesul la fondurile UE pe baza noului mecanism gândit de Comisia Europeana crește de la o zi la alta. Intrăm de facto în grupul țărilor cu deficit democratic grav, cu un pas în afara UE.
Pregătiti-vă pentru impact.
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 10752
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

OHA urmăreşte cu mare atenţie şi preocupare cum şase beşinoşi ce cacă pe Constituţie Empty PSD și-a luat țara înapoi, președintele României devine un personaj decorativ

Mesaj Scris de Admin Joi Mai 31, 2018 4:18 am

PSD și-a luat țara înapoi, președintele României devine un personaj decorativ
Președintele Klaus Iohannis a ajuns să fie din ce în ce mai izolat între zidurile Palatului Cotroceni, iar funcția prezidențială este în fiecare zi golită de conținut de tandemul Dragnea-Tăriceanu, cu ajutorul esențial al Curții Constituționale.
Rând pe rând, precum într-un joc de domino, atribuțiile șefului statului au fost dărâmate și confiscate de majoritatea PSD-ALDE.
Au început timid, cu Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), instituție pe care Guvernul Grindeanu a trecut-o prin Ordonanță de Urgență în subordinea Parlamentului. Adică a majorității PSD-ALDE. Decizia a fost validată de Curtea Constituțională.
A mai urmat un pas mic cu numirea șefului Direcției Generale de Informații a Armatei, unde președintele, prin CSAT a pierdut dreptul de veto.
Apoi au fost mai îndrăzneți: i-au luat președintelui dreptul de a refuza numirea șefilor Curții Supreme. Modificarea a fost operată în comsia Iordache cu ocazia revizuirii legilor Justiției, iar Curtea Constituțională a validat-o.
Următoarea mutare a fost scoaterea președintelui din procedura de convocare a referendumului constituțional, atribuție transferată în totalitate Parlamentului.
Un intermezzo simbolic a fost decizia Consiliului pentru Combaterea Discriminării. Atunci, președintele a fost pus la colț de o instituție confiscată de PSD, care i-a luat până și dreptul de a se exprima ca om politic.
Văzând că se poate, atacul a fost apoi declanșat simultan pe trei fronturi: negarea rolului președintelui în politica externă, subtilizarea serviciilor secrete și eliminarea șefului statului din procedura de numire și revocare a procurorilor-șefi (Parchetul General, DNA, DIICOT).
Pe ultimul dintre cele trei fronturi, armata PSD-ALDE tocmai a repurtat o zdrobitoare victorie. În rol de cal troian, aceeași Curte Constituțională care a validat și amputările anterioare din atribuțiile președintelui. Călin Popescu Tăriceanu efectiv a jubilat la aflarea deciziei CCR de astăzi care îl va obliga pe Iohannis să o revoce pe Kovesi: ”E consolidarea caracterului de republică parlamentară, nu semiprezidențială. Președintele are un rol solemn”. Un rol solemn, adică decorativ.
Pe celelalte două fronturi bătălia se duce încă. În ceea ce privește politica externă, securea războiului a fost dezgropată odată cu memorandumul misterios adoptat de Guvern în privința relocării ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim. În acest caz, Constituția prevede, la art. 91 alin (2) că ”Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice”.
La fel prevede și legea în ceea ce privește numirea și revocarea procurorilor șefi: ministrul Justiției propune, CSM avizează, președintele numește sau revocă. Am văzut cu toții astăzi cum au interpretat judecătorii constituționali legea: 6 dintre ei au înțeles că președintele nu are niciun rol în numirea sau demiterea procurorilor șefi, iar 3 au văzut situația în sens invers. Dacă se va ajunge și cu politica externă la Curtea Constituțională, decizia nu cred va fi o surpriză pentru nimeni.
O altă atribuție care este pe cale să-i fie luată președintelui este numirea șefilor serviciilor secrete. Liviu Dragnea a înființat deja o comisie specială în Parlament care să modifice legile siguranței naționale cu scopul clar de a transfera în totalitate atributul numirii directorilor SRI și SIE la Parlament. Adică în mâinile sale, ale președintelui PSD. În prezent, șeful SRI este numit de Parlament la propunerea președintelui României, iar cel al SIE de CSAT la propunerea președintelui.
Iar Klaus Iohannis a stat aproape pasiv în fața acestor atacuri din partea PSD. În loc să fie ofensiv, a ales varianta mai confortabilă a retragerii în cazarmă în timp ce funcția prezidențială era golită de conținut. Non-combatul său a fost un semnal de demobilizare pentru cei care i-ar fi putut fi aliați. Președinții însă vin și pleacă, iar perdantul pe termen lung al acestei abdicări va fi România.
Și nu este ca și cum Klaus Iohannis nu ar fi avut ocazii de a fi ferm în fața asaltului PSD asupra funcției prezidențiale, numai câte tribune i-au oferit oamenii care au ieșit în stradă. Iar absurdul absolut al situației este că președintele Iohannis merge în acest weekend în Germania pentru a fi premiat pentru lupta anticorupție.
P.S. Golirea de conținut a funcției prezidențiale este un plan mai vechi al PSD, cât pe ce să fie pus în practică în 2013, când USL deținea peste două treimi din Parlament. Motivul ține de calcul rece: PSD nu a mai reușit să trimită un om la Cotroceni din 2000, când Ion Iliescu a fost ales pentru cel de-al treilea mandat. Și dacă nu poate cuceri Palatul Cotroceni, atunci îl golește de putere și îl transformă în hotel de lux.
Întrebarea care se pune în aceste condiții: noi de ce să mai mergem la vot la prezidențialele din 2019?
Care sunt opțiunile lui Iohannis și Kovesi după ce CCR l-a transformat pe președinte în spectator
Curtea Constituțională l-a scos astăzi pe președinte din mecanismul revocării șefei DNA, Laura Codruța Kovesi. Jocul politic nu s-a încheiat încă. Cei doi actori principali au câteva opțiuni la îndemână ca să temporizeze sau să oprească iureșul penalilor sprijiniți de CCR. Toate opțiunile au riscuri politice și de imagine, dar pot cumpăra timp pentru o societate pusă în pericol de acțiunile PSD-ALDE-CCR.
Opțiunile lui Iohannis.
1. Să semneze rapid decretul de revocare din funcție a Laurei Codruța Kovesi. O conduită normală din punct de vedere formal, care însă îl va costa politic. Semnarea decretului de revocare deschide jocul însă pentru Kovesi, care l-ar putea ataca în contencios administrativ. Dar propaganda PSD va lansa imediat atacul total asupra lui Kovesi, aratând că șefa DNA nu respectă nici măcar decretul lui Iohannis, până mai ieri aliatul ei.
2. Să semneze un decret în care să scrie că ia act de cererea de revocarea a lui Kovesi de către ministrul Justiţiei, confirmată prin decizia CCR, din funcția de procuror șef DNA, și să adauge că decretul poate fi atacat în condițiile legii contenciosului administrativ. Dan Tăpălagă a avansat această soluție, al cărei avantaj politic ar fi că evită aparența de ostilitate dintre Iohannis și Kovesi. Și acest decret poate fi atacat de Kovesi în contencios administrativ.
3. Să anunțe public că nu semnează decretul de revocare, invocând motive precum întoarcerea României în epoca pre-aderare sau tentativa de politizare a justiției. Dacă ar refuza să semneze decretul, Iohannis ar galvaniza instantaneu publicul anti-PSD și pro-justiție. Dar această decizie ar deschide calea spre o suspendare rapidă, pe motiv că președintele sfidează o decizie a CCR. Nici măcar aliații din UE și SUA nu ar putea să-l apere prea apăsat pe un președinte care nesocotește deciziile Curții Constituționale.
Probabil că Iohannis ar câștiga la pas referendumul de demitere. Dar, pe durata suspendării, președintele interimar Călin Popescu  Tăriceanu va schimba rapid procurorii-șefi, ba poate chiar și șefii serviciilor secrete. Mai mult: l-ar putea numi pe Liviu Dragnea premier într-o mișcare de forță care ar distruge pur și simplu imaginea României.
4. Să anunțe public că nu semnează decretul de revocare și să anunțe declanșarea referendumului pe justiție pe care l-a anunțat încă de acum un an. Se aplică raționamentul de mai sus, la care se adaugă un element suplimentar de radicalizare a cetățenilor anti-PSD. Dar politic tot alianșa PSD-ALDE are inițiativa.
5. Să nu facă nimic, forțând decizia CCR. În acest caz, riscă o acțiune de suspendare și un nou conflict la Curtea Constituțională.
Opțiunile lui Kovesi.
1. Să demisioneze. Este o opțiune de înțeles, sub asaltul mediatic, dar și legislativ al penalilor care sprijină și finanțează alianța PSD-ALDE. Dacă șefa DNA alege să părăsească lupta rapid, victoria lui Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu va fi totală. Procurorii, oricum demoralizați, vor ceda rapid în fața noilor șefi.
2. Dacă Iohannis semnează decretul de revocare sau un decret în care scrie doar că ia act de decizia CCR, Kovesi poate ataca decretul în contencios administrativ. Ce câștiga? Timp. Odată ajunsă în instanță, Kovesi poate cere suspendarea decretului prezidențial.
De ce e important timpul? În acest timp, procurorii să termine măcar dosarele aflate acum în lucru. De asemenea, în câteva luni se poate produce o reașezare politică de natură să schimbe datele jocului, iar o eventuală numire a unei noi garnituri de procurori-șefi să fie făcută de un personaj cu mai multă credibilitate decât Tudorel Toader, care a trecut ireversibil de partea penalilor.
Ce mai poate câștiga Kovesi prin atacarea în contencios administrativ? O eventuală decizie a Justiției prin care cererea formală a ministrului Tudorel Toader să fie invalidată pe motiv de nelegalitate a motivelor invocate pentru revocare. Sigur că e greu de mizat pe un asemenea deznodământ, dar dacă există și 1% șanse ca penalii să fie măcar întârziați, de ce să nu fie folosită?
Toate aceste scenarii se deschid din momentul în care Curtea Constituțională va publica motivarea deciziei de astăzi. Probabil că va dura câteva săptămâni. E posibil să avem o nouă vară fierbinte, e posibil ca unele dintre opțiuni să declanșeze o criză politică. Un lucru e însă sigur: dacă Iohannis și Kovesi vor ceda instantaneu, fără o minimă împotrivire, misiunea penalilor va fi mult ușurată.
Ludovic Orban acuză Curtea Constituțională de lovitură de stat: Președintele nu poate fi determinat să ia o decizie împotriva oamenilor care i-au acordat mandatul
Președintele PNL, Ludovic Orban, a acuzat Curtea Constituțională de lovitură de stat în urma deciziei de a admite existența unui conflict între președintele României și Guvern și de a-l obliga pe Klaus Iohannis să o revoce din funcție pe șefa DNA, Laura Codruța Kovesi.
„Îmbracă caracterul unei lovituri de stat. Curtea Constituțională nu are calitatea să impună decizii președintelui României. Președintele este omul cel mai legitim care beneficiază din votul a jumătate plus unu a cetățenilor României cu drept de vot și care nu poate fi determinat să ia o decizie împotriva voinței oamenilor care i-au acordat mandatul. Nu poate o Curte Constituțională, în care membrii sunt numiți de Parlament pe un mandat limitat, încălcând Consituția să îl oblige pe președinte să facă ceva”, a declarat președintele PNL Ludovic Orban la Chișinău, pentru Cotidianul.md.
6 oameni s-au căcat fără jenă pe Constituția României
Nu mai e cale de-ntors! Totul se va decide la moțiune! Dacă Dragnea învinge, își va încătușa toți adversarii... De la Ponta, la Iohannis și Tăriceanu! În Parlament se va juca tot. În mai puțin de-o lună! Miza e simplă: statul român. Care va cădea în mâinile unui singur om: Dragnea.
Deja, cele peste 6 milioane de voturi cu care a fost ales Iohannis au devenit istorie începând de ieri... 6 oameni au decis asta... 6 oameni s-au căcat fără jenă pe Constituția României.
Strada nu mai reprezintă pentru Dragnea o amenințare. Singurii care pot să-i ia gâtul sunt la el în partid!
Oameni buni, asta este realitatea. Teoriile fanteziste, cu asumarea de către președinte a suspendării, cu referendumul, etc, sunt niște prostii.
Dacă Guvernul nu va cădea la moțiune urmează DICTATURA! Toți cei care încă nu cred că va fi așa, că nu se poate întâmpla, sunt niște idioți!
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 10752
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

OHA urmăreşte cu mare atenţie şi preocupare cum şase beşinoşi ce cacă pe Constituţie Empty CCR l-a pus pe Iohannis în situaţia Regelui Mihai între 1945 şi 1947

Mesaj Scris de Admin Joi Mai 31, 2018 4:27 am

CCR l-a pus pe Iohannis în situaţia Regelui Mihai între 1945 şi 1947
Decizia CCR de azi ar trebui respectată, dar societatea civilă trebuie să lupte, a declarat la Digi24 jurnalistul Cristian Tudor Popescu, el subliniind că judecătorii CCR l-au pus pe Klaus Iohannis în situaţia Regelui Mihai între 1945 şi 1947 când s-a rezolvat prin abdicare, iar acum se poate recurge la suspendare. "E o consecinţă logică a ce s-a întâmplat după alegerile din 2016, obiectivul acesta a fost, principalul obiectiv al coaliţiei care a ajuns la guvernare şi acum e pe cale să fie îndeplinit, adică stăpânirea asupra justiţiei.
Situaţia este echivalentă cu cea din vara anului 1945 când şeful statului de atunci, Regele Mihai a început Greva Regală. Atunci, şeful statului i-a cerut demisia prim-ministrului Petru Groza, care a refuzat, nesupunându-se legilor în vigoare, având în spate tancurile sovietice. Iohannis se găseste într-o situaţie asemănătoare pentru că e ultima instituţie care rămâne neocupată de către actuala putere.
Atunci, Regele Mihai a refuzat să contrasemneze decrete. Acum, Iohannis poate să intre într-o grevă prezidenţială, refuzând să semneze revocarea lui Kovesi, situaţie în care se ajunge la suspendare. Este singura modalitate de reacţie a PSD-ALDE, vor avea majoritatea parlamentară, vor avea avizul CCR pentru referendumul de suspendare, de vreme ce CCR a emis această hotărâre istorică şi se va ajunge la consultarea electoratului.
Întrebarea e: e corect aşa ceva?
Preşedintele refuză se semneze o decizie a CCR, ceea ce potrivit legii nu se poate, dar sancţiunea ar însemna întoarcerea la popor, la vot şi ar exista o justificare legată de logică şi de bun simţ, pentru că cu ele se ciocneşte această decizie CCR de azi. Şi anume în campania din 2106 cu care au câştigat alegerile, PSD-ALDE nu au pomenit nimic de tot acest război uriaş contra justiţiei. Nu ştim dacă cei care au votat sunt de acord cu tot ce a făcut PSD-ALDE  în această direcţie, culminând acum cu această hotărâre a majorităţii politice din CCR, şi atunci poporul se poate pronunţa, suntem de acord cu ce aţi făcut şi faceţi, sau nu suntem de acord şi atunci preşedintele rămâne.
Ar mai putea preşedintele să o revoce pe Kovesi şi rămâne de văzut cum vor reacţiona magistraţii la ce se întâmplă acum, e o îngenunchiere a puterii magistraţilor de puterea politică.
Nu ştiu ce va face Iohannis, dar acum o etapă se încheie, lupta anticorupţie aşa cum s-a desfăşurat în ultimii 5 - 6 ani nu mai poate continua, s-a sfârşit, ce va urma e o chestiune fundamentală de atmosferă, aşa cum dinainte de 2004 un om politic putea să arunce un pahar de apă în faţa unui executor judecătoresc, să scoată chipiul de pe capul unui poliţist şi să-l arunce, niciun ştab politic nu era deranjat nici măcar cu o urmărire penală. Atmosfera a fost distrusă în 2004, au căpătat curaj magistraţii şi atmosfera se schimbă din acest moment.
Tudorel Toader, Guvernul, Dragnea, Tăriceanu au demonstrat cu acest CCR că sunt mai tari decât preşedintele Iohannis ales de 6 milioane de cetăţeni.
CCR avea posibilitatea să nu spună: foarte bine a facut Iohannis, dar nici să spună să o demită de îndată pe Kovesi. Putea să spună doar că e conflict, fără să ofere soluţii imperative, aşa ceva e act politic a majorităţii din CCR. Oricât ar fi de respingătoare o astfel de decizie, ar trebui respectată.
Rămâne să lupte, dacă doreşte, justiţia în această ţară, pentru schimbarea legii de numire a celor din CCR şi pentru schimbarea Constituţiei.
E o lovitură politică pe care o dă această CCR, totul depinde de preşedintele Iohannis şi de reacţia oamenilor" 
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 10752
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

OHA urmăreşte cu mare atenţie şi preocupare cum şase beşinoşi ce cacă pe Constituţie Empty „Codruţa, go home!”

Mesaj Scris de Admin Joi Mai 31, 2018 4:31 am

„Codruţa, go home!”
„Vrem nu vrem”, trebuie s-o recunoaştem: astăzi (deşi, nu chiar astăzi-astăzi), s-au limpezit apele în politica românească. Cum, de fiecare dată, indiferent ce fel de nume purta acela care controla/conducea România, hotărârile CCR au fost absolute şi de necontestat, tot aşa se întâmplă, iată, şi pe timpul preşedinţiei lui Iohannis şi al guvernării PSD: Curtea a hotărât că există un conflict constituţional, între preşedinte şi ministrul Justiţiei, omul „tehnicii legislative-profesionistul” – care va să zică reprezentantul puterii juridice în guvernul politic - şi preşedintele Iohannis, adică parte a executivului, consecinţa existenţei acestei stări de fapt fiind, potrivit aceleiaşi Curţi, obligativitatea ca Iohannis să o suspende pe Kovesi. Aşa spune CCR. Potrivit cutumei „CCR decide peste toate instituţiile statului, conduse fie de aleşi ai poporului, fie de numiţi politic”, e musai ca preşedintele să ducă la îndeplinire, prin propria-i semnătură (care devine astfel un fel de sigiliu domnesc), decizia ministrului Justiţiei, Tudorel Toader: revocarea şefei DNA, Codruţa Kovesi.
Trebuie să recunosc că, până la urmă, cineva trebuia să pună echilibru în toate cele ce sunt şi-n cele ce mâine vor râde la soare. Iar cineva-ul cu pricina este chiar curtea judecătorilor constituţionali, ale cărei decizii au fost respectate, de-a lungul timpului, de toţi preşedinţii, premierii, politicienii, ambasadorii acreditaţi la Bucureşti, şi ai României, peste hotare, într-un cuvânt de toţi şi de toate, ca unitate de decizie juridic-constituţională absolută.
A, da, ştiu, o să mi se spună că toţi, dar absolut toţi, cei de acolo sunt săgeţi politice. Este adevărat, sunt de acord. Doar că trebuie s-o recunoaştem: nimeni n-a intenţionat, de atâta amar de democraţie românească, să schimbe ceva din acest punct de vedere, indiferent de culoarea lui politică, căutând să pună în loc jurişti profesionişti în drept constituţional, pur şi simplu.
Pentru că, nu-i aşa, nimeni nu voia să piardă posibilitatea de a controla deciziile Curţii, la un moment dat, când şi dacă ar fi fost cazul.
Iar jocul acesta a devenit extrem de vizibil, începând cu anul 2012, odată cu luptele politice generate de suspendarea preşedintelui Băsescu.
Ce vreţi mai interesant decât ca tu, judecător constituţional, să negociezi, până azi, soarta unor oameni de decizie în stat, indiferent care sunt aceştia?
Iar acum, gata, jocurile sunt făcute: CCR a hotărât că LCK trebuie să plece şi că Iohannis, preşedintele, trebuie să-i semneze revocarea, aşa cum a cerut Tudorel Toader, ministrul Justiţiei.
„Că ne plac sau nu ne plac deciziile Curţii…”. Aud sintagma asta de câteva ore şi nu-i înţeleg profunzimile. Aici nu mai e vorba de plăcere, ci de efectul imediat al legilor la a căror elaborare au pus umărul toţi aleşii poporului, legi care le-au plăcut, când le-a convenit.
Mult mai interesant decât decizia Curţii, mi se pare a fi, însă, decizia lui Iohannis.
Fie o demite, fie îi cere demisia, fie mai aşteaptă.
Fostul şef al CCR Augustin Zegrean susţine că preşedintele nu e musai să pună în aplicare, întocmai şi la timp, deciziile anunţate de Valer Dorneanu, mai ales că judecătorii Curţii nu au competenţa de a da soluţii pe caz.
Şi chiar dacă ar fi musai, potrivit comunicatului emis de judecătorii constituţionali, e foarte posibil ca preşedintele să n-o facă. Aşa stând lucrurile, ar contraataca PSD, demarând procesul de suspendare a preşedintelui? Dar dacă, Iohannis, chiar asta urmăreşte, mizând pe încrederea electoratului? Nu ar ieşi el mai întărit dintr-un astfel de clinci. Ar mai rămâne în avantaj social-democraţii după o eventuală revenire a lui Iohannis la Cotroceni?
Aşa cum spuneam, jocul abia acum începe, după ce, practic, CCR, TT şi PSD, au trimis-o acasă pe Kovesi.
Sau, aşa cum spunea inegalabilul Iordache: „Codruţa, go home!”.
Şi, ca să vorbesc şi eu pe limba foştilor miniştri ai Justiţiei, eu unul am băgat pop-corn-ul la cuptor.          
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 10752
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

OHA urmăreşte cu mare atenţie şi preocupare cum şase beşinoşi ce cacă pe Constituţie Empty Dezastruoasa decizie a CCR. Ce mai poate face Iohannis

Mesaj Scris de Admin Joi Mai 31, 2018 4:52 am

Dezastruoasa decizie a CCR. Ce mai poate face Iohannis
Curtea Constituțională a pus astăzi Justiția pe tava PSD. Astăzi, pentru că astăzi PSD este la putere. Interpretând însă politic Constituția , CCR dă o lovitură devastatoare independenței autorității judiciare de acum înainte. Practic, procurorii au fost puși oficial în subordinea politicului, prin consacrarea unei „competențe constituționale speciale și exprese” a Ministrului Justiției.  
Curtea Constituțională a explicat într-un comunicat că, în procesul de revocare, prerogativa președintelui României „se circumscrie exclusiv unui control de regularitate și legalitate a procedurii”, iar în final, fără precedent, i-a dictat șefului statului că trebuie să emită decretul de revocare a șefei DNA. Cu alte cuvinte, președintele ar trebui să-l creadă pe cuvânt pe ministrul Justiției că procurorul-șef a săvârșit abateri disciplinare sau exercită necorespunzător atribuțiile manageriale, că a primit un aviz de la CSM, chiar dacă acesta este negativ, și să semneze decretul.  
Dincolo de rolul decorativ pe care i-l atribuie președintelui, Curtea Constituțională consacră și inutilitatea Consiliului Superior al Magistraturii, care, constituțional, este garantul independenței justiției. Este adevărat că, în cazul procedurii de revocare, avizul CSM este unul consultativ, însă, cu toate acestea, el este relevant în economia deciziei, ca o garanție într-un proces început și încheiat de doi oameni politici: ministrul Justiției și președintele. În context merită amintită o recomandare din Carta de la Roma, potrivit căreia „recrutarea și cariera procurorilor, inclusiv promovarea, mobilitatea, procedurile disciplinare și demiterea lor, ar trebui să fie reglementate prin lege și ar trebui să aibă la bază criterii transparente și obiective, conform unor proceduri imparțiale, excluzând orice discriminare și putând fi supuse unui control independent și imparțial”. Carta de la Roma a fost elaborată de Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni, însărcinat de către Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei, al cărui organ consultativ este Comisia de la Veneția care a remarcat constant riscul interferenței politice în sistemul judiciar, prin conferirea unui rol important ministrului Jusției. 

Cât de gravă este decizia de astăzi o spune chiar fostul șef al Curții Constituționale, Augustin Zegrean: „Nu am mai văzut așa ceva. Eu am participat la soluționarea unor conflicte juridice de natură constituțională, dar de fiecare dată Curtea s-a limitat să constate existența conflictului (...) Nu poți să dai dispoziții președintelui. (...) Ne putem aştepta ca orice ministru care vine să schimbe procurorii, procurorii-şefi, că dacă poate schimba procurorii şefi, de ce nu ar putea să schimbe procurorii efectiv? Nimic nu îl mai opreşte”. 
Lucrurile sunt clare. Mingea este acum în terenul președintelui Iohannis. Variantele sale nu sunt multe:
1. Poate semna decretul de revocare a șefei DNA, o decizie care însă îl poate costa enorm din punct de vedere politic. În plus, prin asta legitimează controlul politic asupra justiției. 
2. Poate refuza să o revoce pe Kovesi. Consecința ar putea fi suspendarea, preluarea interimatului de Șeful Senatului și revocarea șefei DNA. Mai mult, în acest caz ar transmite mesajul clar că, în România, statul de drept și, implicit, democrația, garantate în teorie de principiile constituționale, se află în disoluție. 
3. Poate aștepta pur și simplu să vadă ce se întâmplă, fără a anunța nicio decizie și forțând o altă decizie a CCR. 
4. Poate invoca faptul că adresa trimisă ministrului Justiției este un act administrativ care a produs efecte juridice, adică șefa DNA a rămas în funcție. Într-un atare scenariu s-ar putea relua procedura de revocare, dacă președintele nu-și revocă propriul act sau acesta nu ar fi atacat în contencios administrativ. 
Ce va face, rămâne de văzut. Însă, mai mult ca niciodată, Klaus Iohannis are șansa, istorică în cariera sa politică, de a demonstra că este cu adevărat președinte și nu doar un primar mutat temporar la Palatul Cotroceni. Chiar dacă asta ar presupune să-și asume și greșelile.
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 10752
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

OHA urmăreşte cu mare atenţie şi preocupare cum şase beşinoşi ce cacă pe Constituţie Empty Cum trebuie reactionat la decizia Curtii Constitutionale

Mesaj Scris de Admin Joi Mai 31, 2018 5:00 am

Viitorul democratiei constitutionale din Romania depinde in mare parte de reactia pe care Presedintele Iohannis si societatea civila o vor avea la decizia de ieri a Curtii Constitionale.
Este evident ca decizia Curtii face parte dintr-un proces mai lung si destul de usor de anticipat prin care puterea politica incearca aservirea statului si implicit distrugerea sistemului constitutional. Spre deosebire de Ungaria si Polonia, unde procesul de distrugere a statului constitutional este aproape complet, situatia Romaniei are un numar de particularitati: in Romania, presedintele ramane, cel putin deocamdata, o autoritate politica si institutionala care se opune distrugerii statului de drept (nu exista nici o institutie similara in Ungaria parlamentara si Polonia semi-prezidentiala unde aceeasi forta politica controleaza parlamentul, presedintia si guvernul); in Romania exista o monitorizare UE mai atenta decat in alte tari, in special in domeniul independentei justitiei; coruptia ii face pe liderii politici romani, de la Nastase la Ponta la Tariceanu si acum Dragnea, mai vulnerabili si mai usor de anticipat decat sunt Orbán si Kaczyński; discursul nationalist, care joaca un rol important de legitimare a politicilor statului in Ungaria si Polonia, este in circulatie in Romania insa este inca departe de a deveni discursul oficial sau dominant al statului; capacitatea de reactie a societatii civile in Romania s-a dovedit, in ultimii ani, mult superioara societatii civile din Ungaria si chiar din Polonia.
Pe acest fundal vine decizia de ieri a Curtii Constitutionale. Curtea de acum nu mai este institutia din vara anului 2012, cand judecatorii constitutionali au salvat democratia constitutionala. Acum avem nesansa sa aflam, cum au aflat-o si cei din Ungaria, Polonia, Rusia, Turcia, Venezuela, printre altii, cum atacurile la adresa statului constitutional sunt mult mai perfide atunci cand vin din partea judecatorilor constitutionali.
Vor fi multe de spus dupa ce citim motivarea Curtii. Insa este extrem de important ca reactiile la decizia de ieri sa vina inainte de publicarea motivarii. Aceste reactii trebuie sa fie imediate si corect calibrate, din perspectiva nu doar a efectelor acestei decizii, dar si a luptei pe termen lung pentru salvarea statului de drept.
Concret, Presedinte Iohannis trebuie sa reactioneze dur si imediat, insa in acelasi timp sa protejeze autoritatea institutiei. El trebuie sa anunte, cat de curand, ca va pune imediat in aplicare decizia Curtii dupa publicarea in Monitorul Oficial. Orice ezitare in aceasta privinta l-ar discredita personal si ar afecta grav statul constitutional. S-ar putea probabil imagina o situatie cu totul exceptionala in care presedintele sau o alta o institutie ar fi indreptatiti sa nu aplice o decizie a Curtii. Nu suntem insa acum intr-un asemenea caz limita.
Declaratia privind aplicarea deciziei Curtii nu este decat inceptul, nu sfarsitul rolului presedintelui. Atat societatea civila cat si presedintele trebuie sa ceara explicatii, ultimul evident in limitele rolului constitutional, de la judecatorii constitutionali care au votat pentru decizia de ieri. Redactarea motivarii deciziei va reveni cel mai probabil Presedintelui Curtii, Valer Dorneanu, insa nu uitati ca toti cei sase judecatori din majoritate vor trebui sa isi puna in joc numele si reputatia prin semnarea intregii motivarii. Comunicatul Curtii semnaleaza un numar mare de elemente ale deciziei ce vor fi greu de motivat: distinctia dintre legalitate si oportunitate in cazul deciziilor institutiilor cu puteri executive; interpretarea extrem de restansa a conditiilor de legalitate; interpretarea deciziei presedintelui in cazul de fata ca fiind una de oportunitate, nu legalitate; ordinul direct ca presedintele sa emită decretul de revocare din funcţie a doamnei Kövesi. Multi din acesti factori sunt incompatibili cu logical sistemului semi-prezidential, cu deciziile precedente si practica Curtii Constitutionale. Presedintele ar trebui sa informeze opinia publica in termeni ce pot fi intelesi de publicul larg despre interpretarile Curtii de pana acum, si cum decizia de ieri pare o ruptura de neinteles – cel putin judecand pe baza comunicatului de presa – cu practica constitutionala din trecut. In plus, presedintele ar trebui sa explice, grav si raspicat, care sunt efectele deciziei Curtii pentru independenta justitiei si pentru obligatiile pe care Romania si le-a asumat in UE. Va fi cu atat mai greu pentru majoritatea de 6 judecatori sa isi distruga reputatia adaugandu-si numele la o asemenea decizie cu cat presiunea din spatiul public devine mai intensa in orele si zilele urmatoare.
Sa nu uitam nici opiniile separate, a caror publicare este extrem de importanta. Dat fiind ca, printr-o hotarare recenta extrem de controversata, Curtea Constitutionala i-a acordat presedintelui curții dreptul de a refuza publicarea opiniilor separate, este vital sa se faca presiuni pentru ca opinia sau opiniile separate ale celor trei judecatori (Morar, Minea si Stanciu) sa fie facute publice. Sa speram ca judecatorii minoritari vor redacta opinii pe care presedintele Dorneanu nu le va putea respinge. Mai probabil, insa, este ca Dorneanu va face tot posibilul sa nu publice nici o opinie separata. In acest caz, atat presedintele cat si societatea civila vor trebui sa reactioneze. In Polonia, spre exemplu, manifestantii au proiectat pe cladirile guvernamentale deciziile judecatorilor constitutionali pe care guvernul refuza sa le publice in jurnalul oficial. E posibil ca aceasta e directia spre care ne indreptam in acest moment. Nu e nici o garantie ca statul de drept va supravietui, sigur este doar ca statul de drept nu va supravietui daca nu e aparat.
Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere 
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 10752
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

OHA urmăreşte cu mare atenţie şi preocupare cum şase beşinoşi ce cacă pe Constituţie Empty Decizia CCR în cazul Kovesi. Ce face Iohannis

Mesaj Scris de Admin Joi Mai 31, 2018 5:21 am

Decizia CCR în cazul Kovesi. Ce face Iohannis
Curtea Constituţională a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele Klaus Iohannis, generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kövesi. CCR arată că, pentru soluţionarea acestui conflict, preşedintele urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, spune că decizia CCR valorifică principiul constituţional potrivit căruia procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei. Toader mai susţine că şeful statului nu are nici o abilitare legală pentru evaluarea competenţelor profesionale sau manageriale ale procurorilor de rang înalt, spre deosebire de ministrul Justiţiei.
În comunicatul de presă în care explică decizia prin care a admis sesizarea Guvernului privind un conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele Klaus Iohannis generat de refuzul şefului statului de revocare a şefei DNA, CCR arată că a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele României.<
Potrivit CCR, pentru soluţionarea acestui conflict preşedintele Românieiurmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kövesi.Redăm integral comunicatul CCR:
Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul dispoziţiilor art.146 lit.e) din Constituţie şi ale art.11 alin.(1) pct.A lit.e), precum şi ale art.34, art.35 şi art.36 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între Ministrul Justiţiei, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte, în principal, şi între Guvernul României şi Preşedintele României, în subsidiar, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului, determinată de refuzul Preşedintelui României de a da curs cererii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.
Curtea a constatat că primul-ministru al Guvernului este titular al dreptului de a sesiza Curtea Constituţională cu soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională, conform art.146 lit.e) din Constituţie.
Cu privire la calitatea ministrului justiţiei de parte în cadrul conflictului juridic de natură constituţională, Curtea a constatat că ministrul justiţiei este nominalizat, în mod expres, prin art.132 alin.(1) din Constituţie, text constituţional care stabileşte că procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea acestuia. Astfel, ministrul justiţiei exercită, în această privinţă, o competenţă constituţională specială şi expresă, care nu are legătură cu competenţa generală a Guvernului.
Prin urmare, potrivit jurisprudenţei sale, reprezentată de Decizia nr.285/2014, Curtea a constatat că ministrul justiţiei poate fi parte în cadrul unui conflict juridic de natură constituţională. Curtea a stabilit că problema de drept asupra căreia poartă obiectul sesizării este aceea de a determina întinderea şi conţinutul sintagmei „sub autoritatea ministrului justiţiei” din cuprinsul art.132 alin.(1) din Constituţie, prin raportare la art.94 lit.c) din Constituţie, aspect care se subsumează unui raport de drept constituţional pur. Astfel, situaţia litigioasă dedusă judecăţii Curţii Constituţionale are natură constituţională, soluţionarea acesteia fiind de competenţa sa exclusivă, şi nu a instanţelor judecătoreşti. De asemenea, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, nu ţine de competenţa instanţelor judecătoreşti interpretarea şi aplicarea la cauze concrete a Constituţiei, pentru că, astfel, ele s-ar substitui Curţii Constituţionale [a se vedea Decizia nr.377/2017].
În aceste condiţii, Curtea a statuat că, în procedura de revocare a procurorului din funcţiile de conducere prevăzute de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, raporturile dintre ministrul justiţiei şi Preşedintele României sunt raporturi de drept constituţional pur, în sensul că ele formează obiectul de reglementare al Constituţiei, neputând fi reglementate prin norme juridice aparţinând altor ramuri de drept. Curtea a stabilit că art.94 lit.c) din Constituţie este un text cu caracter general, de principiu, în sensul că Preşedintele României numeşte în funcţii publice, în condiţiile legii [a se vedea Decizia nr.285/2014], aplicându-se, deopotrivă şi în ipoteza revocării/ eliberării din funcţie. În schimb, art.132 alin.(1) din Constituţie este un text cu caracter special, care stabileşte o putere de decizie a ministrului justiţiei asupra activităţii desfăşurate de procurori şi indică faptul că în această procedură ministrul are un rol central [a se vedea Decizia nr.45/2018], aspect care se reflectă şi asupra carierei procurorilor.
Curtea a statuat că, în cazul revocării procurorului din funcţiile de conducere, prevăzute de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, ministrul justiţiei acţionează în cadrul unor limitări stricte impuse de lege, sub forma cazurilor care, în mod obiectiv, justifică revocarea din funcţia de conducere a procurorului.
Preşedintele României, în temeiul prevederilor art.94 lit.c) din Constituţie, nu are o putere discreţionară proprie în cadrul procedurii de revocare, ci o putere de verificare a regularităţii acesteia. Rezultă că prerogativa Preşedintelui României de a revoca procurorul din funcţia de conducere se circumscrie exclusiv unui control de regularitate şi legalitate a procedurii. Astfel, Preşedintele României nu are competenţa constituţională de a opune argumente de oportunitate în raport cu propunerea de revocare din funcţie iniţiată, în condiţiile legii, de ministrul justiţiei. Or, în cauza de faţă, Preşedintele României a refuzat emiterea decretului de revocare a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe motive de oportunitate, şi nu de legalitate, ceea ce a creat un blocaj în privinţa exercitării autorităţii ministrului justiţiei asupra activităţii procurorilor.
Prin urmare, conduita Preşedintelui României de a nu-şi exercita competenţele potrivit Constituţiei a determinat imposibilitatea ministrului justiţiei să îşi exercite competenţele constituţionale conferite de art.132 alin.(1) din Constituţie, ceea ce a determinat un conflict juridic de natură constituţională.
De asemenea, Curtea, având în vedere jurisprudenţa sa, a stabilit şi conduita constituţională care trebuie urmată, respectiv emiterea, de către Preşedintele României, a decretului de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.
Având în vedere cele de mai sus, Curtea, cu majoritate de voturi, a statuat: 1. Constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministrul justiţiei şi Preşedintele României, generat de refuzul Preşedintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi. 2. Preşedintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.
Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, Preşedintelui României, prim-ministrului Guvernului României şi Ministrului Justiţiei şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Argumentele reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I”.
Tudorel Toader: Decizia CCR valorifică principiul constituţional potrivit căruia procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei
“Decizia CCR valorifică principiul constituţional potrivit căruia procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei. Preşedintele României nu are nici o abilitare legală pentru evaluarea competenţelor profesionale sau manageriale ale procurorilor de rang înalt, spre deosebire de ministrul justiţiei care are astfel de competenţe, stabilite atât la nivel constituţional cât şi la nivel infraconstituţional”, a scris Tudorel Toader pe Facebook, la scurt timp de la anunţul privind decizia CCR.
CCR a admis sesizarea Executivului privind conflictul Guvern-Preşedinte legat de revocarea şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi
Curtea Constituţională a decis că refuzul lui Klaus Iohannis de a o revoca pe Laura Codruţa Kovesi de la conducerea DNA a dus la un conflict juridic de natură constituţională.
“Am admis cu majoritate de voturi şi am stabilit că există un conflict între ministrul Justiţiei şi preşedinte datorat refuzului preşedintelui de a da curs propunerii ministrului Justiţiei. Vom publica minuta şedinţei şi acolo va fi indicată calea de rezolvare a conflictului”, a spus preşedintele Curţii, Valer Dorneanu.
La această oră este aşteptat comunicatul oficial al Curţii Constituţionale.
Preşedintele Klaus Iohannis a fost întrebat, miercuri, ce va face în cazul în care Curtea Constituţională (CCR) decide că există un conflict Guvern-Preşedinte în privinţa revocării şefei DNA, el răspunzând că va aştepta motivaţia, o va citi şi va acţiona în consecinţă.
”Indiferent ce va decide Curtea, voi aştepta decizia, voi aştepta motivaţia, voi citi şi voi acţiona în consecinţă”, a afirmat Klaus Iohannis.
În 19 mai, Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, în faţa judecătorilor Curţii Constituţionale, că refuzul lui Klaus Iohannis de a o revoca din funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) pe Laura Codruţa Kovesi este unul exclusiv politic, care a dus la acest conflict de natură constituţională între cele două instituţii.
Toader a afirmat că preşedintele a blocat procedura de revocare la jumătatea drumului, cu toate că, spune el, legea nu îi oferă preşedintelui posibilitatea de a accepta propunerea ministrului Justiţiei de revocare a procurorilor din funcţii de conducere, ci obligaţia, şi, în plus, Iohannis ar fi trebuit să invoce motive de nelegalitate pentru refuzul său, iar pentru asigurarea simetriei actului juridic, soluţia de refuz trebuia să se finalizeze tot printr-un decret.
La rândul său, reprezentantul Preşedinţiei, consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu, a invocat inadmisibilitatea sesizării Guvernului privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţionlă între preşedinte şi ministrul Justiţiei ca parte a Guvernului.
Ea a spus că nu poate fi vorba de un conflict juridic de natură constituţională între preşedinte, care are atribuţii explicitate în Constituţie şi ministrul Justiţiei, care îşi are atribuţiile prevăzute într-o lege.
În 22 februarie, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat declanşarea procedurilor de revocare din funcţia de procuror şef al DNA a Laurei Codruţa Kovesi, prezentând un raport de 36 de pagini cu 20 de puncte care prezintă 20 de “categorii de acte şi fapte” din perioada februarie 2017 – februarie 2018, pe care Toader i le impută şefei DNA.
Ministrul Justiţiei a arătat că într-un singur an au fost înregistrate trei conflicte juridice de natură constituţională în cadrul cărora DNA a fost chemată în faţa instanţei de contencios consituţional, iar “CCR a sancţionat comportamentul lipsit de loialitate din partea procurorului şef al DNA”. El a susţinut că în cazul anchetei declanşate după adoptarea OUG 13 DNA şi-a arogat o competenţă pe care nu o are, respectiv de a aprecia oportunitatea emiterii unui act normativ, şi că prin declanşarea unei ample anchete penale, care s-a concretizat în descinderi la Ministerul Justiţiei, ridicare de acte, s-a creat o stare de tensiune şi de presiune psihică, iar Guvernul a fost blocat în activitatea de legiutor. Toader a mai susţinut că şefa DNA a continuat să încalce Constituţia prin anchetarea hotărârilor de Guvern în cazul Belina.
De asemenea, Tudorel Toader i-a mai imputat, printre altele, Laurei Codruţa Kovesi: împiedicarea aflării adevărului şi lămuririi unor aspecte de interes public, prin refuzul de a se prezenta la audierile comisiilor parlamentare de anchetă, contestarea actelor şi autorităţii Curţii Constituţionale, implicarea în anchetele altor procurori, comportamentul excesiv de autoritar, discreţionar, contrar obligaţiilor de rezervă şi deontologice impuse magistraţilor, prioritizarea soluţionării dosarelor cu impact mediatic, încercarea de a obţine condamnări cu orice preţ, creşterea numărului de achitări, sporirea cheltuielilor DNA şi raportări eronate, tergiversarea soluţionării unor cauze, invocând dosarul Microsoft, neimplicarea în identificarea şi eliminarea comportamentelor abuzive presupuse a fi comise de procurori, falsificarea transcrierii unor convorbiri telefonice, lipsa de reacţie în verificarea activităţii profesionale şi conduitei unor procurori de la DNA Ploieşti.
În 16 aprilie, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că nu va da curs propunerii ministrului Justiţiei de revocare a şefei DNA, spunând că motivele de revocare prezentate de ministrul Justiţiei nu au fost de natură să îl convingă.
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 10752
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

OHA urmăreşte cu mare atenţie şi preocupare cum şase beşinoşi ce cacă pe Constituţie Empty Re: OHA urmăreşte cu mare atenţie şi preocupare cum şase beşinoşi ce cacă pe Constituţie

Mesaj Scris de Admin Joi Mai 31, 2018 5:25 am

România, go home! Și stinge și lumina la plecare!
Curtea Constituțională duce România înapoi în anii '90. O decizie fără precedent pune procurorii sub comanda unui singur om, numit politic. Florin Iordache, unul dintre pionii PSD în lupta împotriva Justiției, a jubilat: „Codruța, go home!”.
6 dintre cei 9 judecători constituționali au votat în plenul Curții că președintele Klaus Iohannis trebuie să o revoce pe Laura Codruța Kovesi, iar toată puterea asupra procurorilor, deci și a anchetelor, să fie în mâna unui singur om: ministrul Justiției.
Așa poate fi rezumată decizia de miercuri a Curții Constituționale prin care pașii importanți făcuți de România în lupta împotriva corupției în ultimii aproape 15 de ani au fost șterși cu buretele de niște indivizi numiți politic într-o instituție ce poate lua decizii ce nu pot fi contestate nicăieri.
Intrând în rolul Dumnezeilor României, cei 6 din 9 au făcut ceea ce nici măcar Iordache, Nicolicea sau Șerban Nicolae nu au făcut într-un an și jumătate de când sapă fără oboseală la temelia Justiției.
O decizie ce a scandalizat opinia publică, opoziția și societatea civilă lasă în urmă mai multe întrebări la care, cu siguranță, CCR va încerca să răspundă. Rămâne de văzut cât de bine, argumentat și bazat pe CONSTITUȚIE o va face.
Președintel Klaus Iohannis nu a reacționat încă, probabil caută soluții împreună cu specialiștii din aparatul prezidențial. În schimb, fostul președinte Traian Băsescu, care în timpul mandatelor la Cotroceni a susținut Justiția și apoi a atacat-o cât a putut, a avut o reacție antiCCR și spune și el că a întors Justiția din România la nivelul anului 2004.
Totul s-a întâmplat în momentul în care șeful PSD, Liviu Dragnea, a plecat în Elveția într-o vizită oficială. Presa din Elveția l-a făcut praf pe liderul partidului ce luptă împotriva Justiției și spune că nu este singurul personaj controversat invitat în parlamentul lor.
O anchetă uriașă este în desfășurare la DIICOT: Holzindustrie Shweighofer, este acuzată de afaceri ilegale cu lemn tăiat fără documente, iar prejudiciul invocat este de aproximativ 25 de milioane de euro.
La Bruxelles, eurodeputații critică amploarea reducerilor bugetare propuse de Comisie.
Eurodeputațíi condamnă persistența controalelor la frontieră în interiorul spațiului Schengen și cer Consiliului UE să aprobe intrarea României și Bulgariei în zona de liberă circulație.
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 10752
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

OHA urmăreşte cu mare atenţie şi preocupare cum şase beşinoşi ce cacă pe Constituţie Empty Iohannis face ce stie mai bine. Ne calca in picioare

Mesaj Scris de Admin Joi Mai 31, 2018 7:30 am

Iohannis face ce stie mai bine. Ne calca in picioare
pe site

Pentru mine a fost una din zilele foarte urate. Incarcata de simboluri de imagine si de vorbe ascunse in spatele altor vorbe. Iohannis s-a dus la Bookfest, un eveniment eminamente cultural – repet, CUL-TU-RAL -unde nu s-a abtinut si a aruncat cu alti bolovani in curtea PSD. Guvernul asta sa puna mana sa munceasca, nu sa faca mitinguri, care lui ii evoca perioada comunista. Nu neinspirata, ci chiar imbecila trimiterea. A atacat, apoi, pensiile si cam tot ce era bun de luat in raspar. Cu asistenta de soi, caci era insotit de doi ambasadori. Al SUA si al Germaniei. A vrut sa-si arate din nou muschii sau ce?
Bineinteles ca s-a declarat cititor, dar cred ca „Radacinile naziste ale UE-Bruxelles” a abandonat-o imediat dupa ce i-a parcurs titlul. Si nici raportul lui Radu Golban despre vaduvirea Romaniei de 15-18 miliarde de euro, prin preluarea ilegala de catre FDGR a bunurilor confiscate de statul roman nu l-a dus mai departe de prefata.
Ii cade greu la lingurica
Si asta nu ar fi fost nimic pe langa modul arogant in care, la acelasi eveniment cultural, a spus ca, indiferent de decizia CCR privind revocarea Codrutei Kovesi, va actiona in consecinta.  Loc de multa interpretare, mai ales dupa zambetul lui cinic. Daca CCR ar fi declarat ca inadmisibila sesizarea Guvernului Dancila, ar fi fost cel mai fericit. Binomul mai avea zile bune de trait si nu l-ar mai fi deranjat nimeni in potlogariile lui. Scorul a fost insa dezastruos pentru sustinatorii acestuia si ai lui Iohannis. 6-3 nu mai reprezinta finalul unui vot, ci rezultatul unui meci castigat de exact cine nu se astepta el. Este un semn clar ca justitia care nu vrea sa se reformeze a mancat bataie ca la o miuta pe maidan. Or, asa ceva nu-i cade bine la lingurica lui Iohannis.
Cine a luat stiloul?
Sa nu ne imbatam, insa, cu apa chioara ca gata, pana spre seara, Kovesi va fi revocata din functie. Iohannis trebuie sa citeasca, intai, decizia CCR. Mi-e greu sa precizez cate saptamani ii va lua. Desi lucreaza cam patru zile pe saptamana, niciodata nu va avea timp pentru asta. Apoi, trebuie sa citeasca si motivatia Curtii. Alta portita de a face joc de glezne pe teren sau de a trimite mingea in tribune, ca sa treaca timpul. Ca o va citi, candva, nu ar fi o problema. Dar trebuie sa o discute si cu consilierii lui, poate si cu bucatareasa, si cu trandafirii din gradina de la Sibiu, si cu perisoarele din ciorba Ravasitoarei, eventual. Cat timp ii va lua? Mult. Nesperat de mult. Nu te asezi la birou si rezolvi o problema de stat cu o semnatura nervoasa. Nu asa se face treaba, pe repede inainte, ci pas cu pas. Trebuie studiata pozitia la scris, cerneala potrivita, nici stiloul pentru destituiri nu mai e de gasit, asa ca nu-i usor.
Fochistul de la Cotroceni
Variante de fuga nu mai exista pentru Iohannis. Doar trasul de timp, lucru nesanctionat de Constitutie. Si chiar daca i-ar spune cineva ca exista totusi un timp rezonabil, ce daca? Macar, la fotbal, mai urla tribunele, mai huiduie si mai injura, mai fluiera arbitrul. Constitutia insa e o doamna, nu poate injura. Si apoi, despre ce vorbim aici? Cand s-a impiedicat Iohannis de Constitutie? Presedintele stie ca, acum, nici ambasadele nu-l mai pot ajuta. Nu mai au cum sa protesteze fatis, ar fi mult prea evident jocul lor in politica romaneasca si nu toata lumea le-ar mai inghiti fitele. Iar asta e de natura sa-l scoata din minti pe Iohannis, care, nu m-ar mira sa ajunga sa se simta stingher in propria tara. Teoretic doar. Practic, insa, presedintele are la mana o suita impresionanta de procedee prin care sa ne calce in picioare. Atacurile lui la adresa PSD-ALDE vor spori si ca numar, si ca intensitate. Puterea va fi de vina si ca e seceta, si ca ploua. Va solicita acordul Comisiei de la Venetia, ca sa faca misto de Dragnea, si pentru legea coaforului, a manichiurii si a pedichiurii.  Strada, mobilizata de cine trebuie, va face explozie. Divizia de presa a SRI va sparge norma de stiri si dezvaluiri inventate, de natura a crea haos. Rares Bogdan va rage ca un leu in calduri ca Romania a fost incalecata de PSD, desi tara nu vrea sa stea la monta. Ce treaba are Iohannis cu toate astea? Pai, daca nu atata el focul, avand grija sa nu se stinga valvataia, atunci cine sa o faca?
 
OHA urmăreşte cu mare atenţie şi preocupare cum şase beşinoşi ce cacă pe Constituţie Clip_image001 
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 10752
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

OHA urmăreşte cu mare atenţie şi preocupare cum şase beşinoşi ce cacă pe Constituţie Empty Partidul lui Ponta, condus de Pahontu!

Mesaj Scris de Admin Joi Mai 31, 2018 7:38 am

&
Cu doar doua – trei zile inainte de instructajul facut de Gabriel Oprea lui Victor Ponta la restaurantul „La doi cocosi” avut loc o alta intalnire de taina, in urma careia s-a stabilit reactivarea fostului premier. Si la ce panarama de protectie interna are la U.M. 0163H seful SPP, uite ca „documentarea” acestuia continua, dar ies la iveala noi amanunte privind „instrumentele” prin care statul paralel, prin „captivul” sau, Klaus Iohannis incearca sa opreasca in orice mod, cu amenintari sau milogeli, intrarea in vigoare a legii raspunderii magistratilor. Astfel ca, ”la o masa mai retrasa”, intr-o locatie discreta si de fite din zona Baneasa, generalul Lucian Pahontu, cel care isi plateste scaunul prin preluarea spalarii rufelor murdare ale sefului statului si a celor in fata carora „neamtul” are obligatii l-a convocat de urgenta pe Niculae Badalau. Iar fostul numar doi al Partidului Social Democrat, pana ce a fost dibuit ca fiind „sifonul” din cadrul conducerii partidului nu avea cum sa nu raspunda acestei „oferte de nerefuzat”, din moment ce, in urma cu aproximativ sase luni a scapat „ca prin miracol” de doua dosare care, in mod normal trebuiau sa-i explodeze in fata prin trimiterea in instanta. Drept urmare, dupa cum reiese din informatiile intrate in posesia noastra, cum generalul Lucian Pahontu nu putea risca sa fie tras in poza la o intrevedere directa cu Victor Ponta, l-a chemat in Baneasa pe „fan curierul” Badalau. Care a primit insarcinarea atat de a-i da lui Ponta semnalul de a incepe „circul” racolarilor si a scandalului mediatic, dar si sa incerce sa forteze barem dezertarea unor lideri pesedisti, in frunte cu fostul premier Mihai Tudose. Plus sa o convinga pe Ecaterina Andronescu sa pice in plasa anuntului candidaturii la prezidentiale. Numai ca, din cate se vede, Badalau pare sa nu fi reusit sa duca la bun sfarsit decat misiunea de a-l anunta pe Ponta de consemnul primit din partea lui Pahontu.Astfel ca, la doar 72 de ore de la intalnirea Pahontu – Badalau, Ponta se vedea la randul sau cu nasul Gabriel Oprea, intalnire dezvaluita de „National”. Rascolirea acestui „viespar” neavand insa in niciun caz scopul de a darama guvernul, ci doar de a-i da astfel ceva „oxigen” lui Iohannis in incercarea disperata a acestuia de a negocia in secret obtinerea unei „amanari” a intrarii in vigoare a noului pachet legislativ pe Justitie, ceea ce ar reprezenta „decaparea” definitiva a statului paralel instaurat in Romania in ultimul deceniu…
Badalau, la ordin !
Niculae Badalau a fost „ejectat” din conducerea Partidului Social Democrat dupa ce ar fi fost ”instrumentat” ca fiind principalul ”sifon” al generalului Lucian Pahontu. Adica exact a omului care s-a angajat in fata lui Klaus Iohannis ca ar putea opri degringolada care a cuprins ultimele ramasite ale statului paralel odata cu avansarea pachetului legislativ pe justitie. Ce-i drept, desi constrans sa paraseasca functia de presedinte executiv al PSD, pragmaticul Badalau nu a ramas cu mana goala, el reusind sa scape de niscai dosare care ii dadeau frisoane, dupa cum bine se stie printre initiatii sistemului. Astfel ca, atunci cand generalul Pahontu era „inghesuit” in corzile unei comisii parlamentare, Badalau, consiliat de Iulian Chifu, omul care i-a si facut de altfel jonctiunea cu acesta a sarit ca ars ca deputatii pesedisti si i-ar fi pus pe americani in cap neputand participa sa dea avizul pentru contractele de inarmare pentru ca ar fi fost invitati de seful SPP la …poligon.02aadada03 Partidul lui Ponta, condus de Pahontu! Manevra obscura, dar care nu face decat sa „legendeze” si mai mult „obedienta” din utima vreme a lui Badalau fata de generalul Pahontu. Legatura intretinuta prin „mijloace specifice” de fostul consilier prezidential al lui Traian Basescu, Iulian Chifu, care „militeaza” momentan pe frontul „academic” de la LARICS. Asa ca si de aceasta data seful SPP l-a chemat la ordin, intr-un mediu privat si care se spera a fi „impenetrabil” informativ pentru a-i transmite sa-i intoarca de urgenta „cheita” atat lui Ponta, cat si sa rascoleasca orgoliile ranite ale altor pesedisti, in special „baroni” cu care Badalau are vechi relatii de prietenie. Iar Niculae Badalau s-a conformat de urgenta, astfel ca, la putine zile dupa intalnirea de taina cu Lucian Pahontu, Victor Ponta si Gabriel Oprea s-au vazut la randul lor pentru a declansa ultima operatiune de salvare a statului paralel…
”Victoras”, pe persoana fizica la SPP
Unul dintre primii tradatori ai lui Traian Basescu a fost tocmai „cainele sau credincios” Lucian Pahontu. Astfel ca, desi mai avea peste o luna de mandat, fostul presedinte a fost lasat cu ochii in soare tocmai de seful Serviciului de Protectie si Paza inaintea plecarii oficiale la Milano, Pahontu spaland putina si preferand sa se gudure deja pe langa noul premier Victor Ponta intr-o deplasare de lucru la… Galati.02 03ad Partidul lui Ponta, condus de Pahontu!Iar cum orgoliul fostului premier a fost „gadilat” in exces si prin vizitele „triumfale” in teatrele de operatiuni, unde Ponta se afisa cu veste antiglont cu insemnele SPP, intre cei doi pare sa se fi nascut o adevarata idila. Care a rezistat chiar si dupa ce Victor Ponta a parasit „la consemn” Palatul Victoria si a devenit penal! Astfel ca, desi cazut in dizgratie, acesta ar fi fost invitat „pe persoana fizica” sa se relaxeze prin sediul SPP, unde generalul Pahontu i s-ar fi adresat la „per tu”, uneori chiar cu apelativul „Victoras”… Mai mult chiar, amandoi fostii aghiotanti a lui Ponta ramasi in activitate au fost rasplatiti cu misiuni externe, sa-si umfle si ei conturile…

Pus sa traga de timp
Iar in urma „indicatiilor pretioase” ale generalului Pahontu, cel care conduce de facto PRO Romania lui Ponta, alte doua nume grele au fost transformate in „tinte vii”, incercandu-se exercitarea de presiuni asupra lor pentru a sprijini acest proiect de-a dreptul disperat. Pe de o parte este vorba despre fostul premier Mihai Tudose, care insa se tine tare pana acum, in timp ce miliardarul Nicolae Dumitru „NIRO” este la randul sau presat pentru a asigura „sprijinul logistic” formatiunii lui Ponta, mai ales ca s-a cam „gripat” deja robinetul de la Sebastian Ghita, asa ca este nevoie disperata de o sursa alternativa de finantare. Dar le ce „mostenire” i-a lasat in spate tocmai statul paralel este greu de crezut ca „NIRO” va face acest pas gresit… Mai ales ca deja se simte ca „rebeliunea” lui Ponta nu are nicio sansa de a darama guvernul prin sprijinirea unei motiuni de cenzura, ci doar de a-i permite lui Klaus Iohannis sa mai traga de timp cu publicarea in Monitorul Oficial a legii raspunderii magistratilor. Si, apoi, la scurt timp, al noului statut al ofiterului de informatii, care va duce la resetarea din temelii a SRI …
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 10752
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

OHA urmăreşte cu mare atenţie şi preocupare cum şase beşinoşi ce cacă pe Constituţie Empty CCR – lovitură de teatru: Președintele și CSM – scoși din ecuația demiterii șefului DNA, Klaus Iohannis e obligat să o demită pe Laura Kovesi. Ministrul Justiției poate dispune discreționar asupra Parchetelor

Mesaj Scris de Admin Joi Mai 31, 2018 7:51 am


“Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi”, a decis miercuri CCR, cu un scor de 6 la 3 din voturi.
S-au opus deciziei – potrivit unor surse citate de Agerpres – judecătorii Livia Stanciu, Daniel Morar și Ștefan Minea.
Curtea a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Președinție și Executiv. Conflictul a fost declanșat atunci când Klaus Iohannis a refuzat demiterea procurorului – șef al DNA, “ceea ce a creat un blocaj în privinţa exercitării autorităţii ministrului justiţiei asupra activităţii procurorilor“, precizează comunicatul Curții Constituționale, care a admis sesizarea lui Tudorel Toader privind un conflict constituțional.
CCR spune că Preşedintele României, în temeiul prevederilor art.94 lit.c) din Constituţie, nu are o putere discreţionară proprie în cadrul procedurii de revocare, ci doar o putere de verificare a regularităţii acesteia, explică judecătorii CCR.
Mai exact, spune comunicatul, refuzul a determinat imposibilitatea ministrului Justiţiei de a-și exercita competenţele constituţionale conferite de art.132 alin.(1) din Constituţie.
Articolul 132alin (1) Art. 132 prevede:
Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.
(Citiți și: ”

Cristian Grosu / Atenție la schimbarea Constituției fără referendum! Ce mai rămâne din checks and balances 

”)

CCR spune că acest articol “este un text cu caracter special, care stabileşte o putere de decizie a ministrului justiţiei asupra activităţii desfăşurate de procurori şi indică faptul că în această procedură ministrul are un rol central, aspect care se reflectă şi asupra carierei procurorilor”.

Comunicatul CCR:

Curtea a stabilit că problema de drept asupra căreia poartă obiectul sesizării este aceea de a determina întinderea şi conţinutul sintagmei „sub autoritatea ministrului justiţiei” din cuprinsul art.132 alin.(1) din Constituţie, prin raportare la art.94 lit.c) din Constituţie, aspect care se subsumează unui raport de drept constituţional pur. Astfel, situaţia litigioasă dedusă judecăţii Curţii Constituţionale are natură constituţională, soluţionarea acesteia fiind de competenţa sa exclusivă, şi nu a instanţelor judecătoreşti.
De asemenea, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, nu ţine de competenţa instanţelor judecătoreşti interpretarea şi aplicarea la cauze concrete a Constituţiei, pentru că, astfel, ele s-ar substitui Curţii Constituţionale [a se vedea Decizia nr.377/2017].
În aceste condiţii, Curtea a statuat că, în procedura de revocare a procurorului din funcţiile de conducere prevăzute de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, raporturile dintre ministrul justiţiei şi Preşedintele României sunt raporturi de drept constituţional pur, în sensul că ele formează obiectul de reglementare al Constituţiei, neputând fi reglementate prin norme juridice aparţinând altor ramuri de drept.
Curtea a stabilit că art.94 lit.c) din Constituţie este un text cu caracter general, de principiu, în sensul că Preşedintele României numeşte în funcţii publice, în condiţiile legii [a se vedea Decizia nr.285/2014], aplicându-se, deopotrivă şi în
ipoteza revocării/ eliberării din funcţie.
În schimb, art.132 alin.(1) din Constituţie este un text cu caracter special, care stabileşte o putere de decizie a ministrului justiţiei asupra activităţii desfăşurate de procurori şi indică faptul că în această procedură ministrul are un rol central [a se vedea Decizia nr.45/2018], aspect care se reflectă şi asupra carierei procurorilor.
Curtea a statuat că, în cazul revocării procurorului din funcţiile de conducere, prevăzute de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, ministrul justiţiei acţionează în cadrul unor limitări stricte impuse de lege, sub forma cazurilor care, în mod obiectiv, justifică revocarea din funcţia de conducere a procurorului.
Preşedintele României, în temeiul prevederilor art.94 lit.c) din Constituţie, nu are o putere discreţionară proprie în cadrul procedurii de revocare, ci o putere de verificare a regularităţii acesteia.
Rezultă că prerogativa Preşedintelui României de a revoca procurorul din funcţia de conducere se circumscrie exclusiv unui control de regularitate şi legalitate a procedurii.
Astfel, Preşedintele României nu are competenţa constituţională de a opune argumente de oportunitate în raport cu propunerea de revocare din funcţie iniţiată, în condiţiile legii, de ministrul justiţiei.
Or, în cauza de faţă, Preşedintele României a refuzat emiterea decretului de revocare a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe motive de oportunitate, şi nu de legalitate, ceea ce a creat un blocaj în privinţa exercitării autorităţii ministrului justiţiei asupra activităţii procurorilor.
Prin urmare, conduita Preşedintelui României de a nu-şi exercita competenţele potrivit Constituţiei a determinat imposibilitatea ministrului justiţiei să îşi exercite competenţele constituţionale conferite de art.132 alin.(1) din Constituţie, ceea ce a determinat un conflict juridic de natură constituţională.
De asemenea, Curtea, având în vedere jurisprudența sa, a stabilit şi conduita constituţională care trebuie urmată, respectiv emiterea, de către Preşedintele României, a decretului de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.
Având în vedere cele de mai sus, Curtea, cu majoritate de voturi, a statuat:
1. Constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministrul justiţiei şi Preşedintele României, generat de refuzul Preşedintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.
2. Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.
Al doilea mandat al Codruței Kovesi, și totodată ultimul, urma să se încheie în mai 2019.
Decizia Curții Constituționale a fost luată cu șase la voturi împotriva a trei, conform Realitatea Tv. Ea va deveni obligatorie imediat după apariția sa în Monitorul Oficial.

De ce e surprinzătoare decizia CCR


  • există hotărâri anterioare ale acestei instituții care susțineau că procedura constituțională îi permite șefului statului să respingă o numire și, similar, o revocare
  • ea implică o subordonare indirectă a procurorilor față de puterea executivă, ceea ce încalcă nu doar Constituția României, ci și principiile europene privind independența acestora
  • înseamnă că întreaga procedură de revocare este inutilă, întrucât contează exclusiv poziția ministrului Justiției, CSM și șeful statului având un rol exclusiv formal.

Conform Constituției, revocare șefilor de parchete se face de către președintele țării, la propunerea minsitrului Justiției și cu avizul (consultativ) al CSM.

Ce spun specialiștii: președintele și CSM sunt scoți din joc, procurorii sunt subordonați ministrului Justiției

OHA urmăreşte cu mare atenţie şi preocupare cum şase beşinoşi ce cacă pe Constituţie Ioan-StanomirIoan Stanomir (foto), profesor universitar de Drept constituțional, avertizează că CCR schimbă regimul constituțional din România:
“Este clar că se modifică regimul constituțional, prin creșterea rolului pe care un ales politic îl are în posibilitatea de recurtare a personalului din Ministerul Public, la nivelul cel mai înalt.
Eufemistic vorbind, este o politizare a procedurii și o marginalizare a președintelui.  Președinte care beneficiază de o legitmitate incontestabilă, este dat la o parte, făcându-se loc ministrului Justiție, care este o emanație a majorității pralamentare”, a declarat profesorul Ioan Stanomir, pentru cursdeguvernare.ro.
El precizează că hotărârile CCR sunt pentru viitor și anticipează că președintele va primi din nou o cererea de revocare inițiată de Tudorel Toader. 
OHA urmăreşte cu mare atenţie şi preocupare cum şase beşinoşi ce cacă pe Constituţie Danilet“Ministrul Justiției devine cel mai puternic om din sistem, iar președintele devine mai puțin decât un primar”, avertizează judecătorul Cristi Danileț (foto), fost membru CSM.
Foarte grav este efectul asupra independenței procurorilor, întrucât “ministrul va avea libertatea să se atingă de orice procuror de la nivelul acesta, fie că e DNA, al DIICOT sau Parchetul General”, a declarat Cristi Danileț, pentru cursdeguvernare.ro.
“Poate să revoce orice procuror. Un lucru pe care am încercat să-l evităm din 2004 încoace. Din 2004, reforma justiției asta și-a propus, ca procurorii să fie independenți. În momentul de față, România se află într-o situație pe care credeam că am depășit-o din 2004”, a spus judecătorul.

Reacția lui Tudorel Toader: “Procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului justiţiei”

“Decizia CCR valorifică principiul constituţional potrivit căruia procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului justiţiei.
Preşedintele României nu are nici o abilitare legală pentru evaluarea competenţelor profesionale sau manageriale ale procurorilor de rang înalt, spre deosebire de ministrul Justiţiei care are astfel de competenţe, stabilite atât la nivel constituţional cât şi la nivel infraconstituţional”, a scris Tudorel Toader pe Facebook, imediat după decizia CCR.

Cronologia revocării


  • Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a cerut în februarie demiterea din funcție a procurorului – șef al DNA, pe baza unui raport de evaluare ce conținea “20 de acte și fapte d entolerat” ale Laurei Codruța Kovesi.
  • Secția de procurori a CSM a dat aviz negativ, din cei șapte membri votând pentru înlăturarea Laurei Codruța Kovesi doar ministrul Justiției. “În cuprinsul propunerii de revocare, cu ocazia dezvoltării celor 20 de motive, nu s-a făcut referire punctual la niciuna dintre atribuțiile legale încălcate, nefiind specificată expres componenta managerială vizată”, menționa CSM în avizul emis pe 27 februarie.
  • În aprilie, președintele a respins cererea ministrul Justiției de a o revoca pe Laura Codruța Kovesi, considerând performantă activitatea DNA. “Motivele invocate de ministrul Justiției nu m-au convins să dau curs cererii”, anunța șeful statului.

Cum au pledat cele două părți

Guvernul a fost reprezentat chiar de minsitrul Tudorel Toader, al cărui principal argument a fost lipsa calificării care i-ar permite președintelui să evalueze activitatea unui magistrat:
Șeful statului „nu are abilitarea legală şi nici competenţele funcţionale de evaluare a activităţii profesionale şi manageriale desfăşurate de procurorul şef al DNA”, spunea Tudorel Toader.
De cealaltă parte, consilierul prezidențial pe probleme juridice, Simina Tănăsescu, care a susținut că procedura revocării reprezintă un act administrativ, supus controlului instanțelor de judecată de contencios administrativ:
“Dacă autorul sesizării consideră că refuzul Președintelui României de a da curs propunerii de revocare este nejustificat sau intră în sfera excesului de putere se poate adresa instanței de contencios administrativ”, a susținut consiliera șefului statului.
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 10752
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

OHA urmăreşte cu mare atenţie şi preocupare cum şase beşinoşi ce cacă pe Constituţie Empty Atenție la schimbarea Constituției fără referendum! Ce mai rămâne din checks and balances

Mesaj Scris de Admin Joi Mai 31, 2018 7:56 am

Decizia CCR de miercuri, de a scoate președinția și CSM din procesul de revocare a unui înalt procuror nu e nici un simplu ”act tehnic” și nici o simplă mutare politică.
Până la motivarea deciziei, Curtea Constituțională ne spune clar că șeful statului trebuia să ia act de propunerea ministrului Justiției și să semneze revocarea șefei DNA.
Miza e alta. Dar până la a o formula, să observăm că decizia frizează absurdul, din moment ce Curtea a recunoscut și recunoaște rolul decizional al președinției în numirea procurului șef și al șefului DNA (și aici ne amintim de negocierile dintre Victor Ponta și Traian Băsescu pentru propunerea și acceptarea unei numiri). Iar dacă președintele nu are opțiunea de a refuza, atunci de ce legea mai numește ”propunere” opțiunea ministrului Justiției?
Aici începe MIZA:
Modificarea regimului constituțional al României fără modificarea Constituției. Procedură care se află în plină desfășurare și care e foarte periculoasă dacă nu va fi oprită IMEDIAT, căci crează un haos instituțional de proporții între principalele puteri ale unui stat coerent.
Actuala Constituție a fost croită și scoasă la votat în 2003 pentru un singur om: Adrian Năstase. Nu exista niciun dubiu în PSD că premierul de atunci va câștiga la pas președinția României, ba chiar pentru două mandate.
Ca și Constituția pentru Ion Iliescu, legea fundamentală a fost ”setată” pe prerogative sporite pentru șeful statului: republică prezidențială. ”Președinte jucător” – ca să cităm un clasic în viață:
el are, între alte atribuții, să garanteze independența justiției (și aici avem rolul său în numirile și revocările magistraților de rang înalt), și să fie titularul deciziilor de politică externă a României.
Ecuația politică din ultimii 15 ani i-a dat PSD planurile peste cap: n-au avut un președinte al lor, iar viitorul nu se arată prea roz, căci criteriile după care sunt promovate valorile în partid nu pot produce la această oră un prezidențiabil social-democrat. E lipmpede că nu le mai place Constituțioa pe care au făcut-o.
Astfel că PSD a trecut la modificarea legii fundamentale prin intermediul deciziilor Curții Constituționale.
Primul șoc a venit în luna iunie 2017 când Curtea Constituțională, în loc să aprecieze constituționalitatea unei sesizări, a devenit izvor de lege prin impunerea necesității de-a avea un prag valoric la abuzul în serviciu. (LINK-AICI).
Pasul următor au fost, de la urgențele de partid, la mizele grele:
În ce privește politica externă, am văzut în ultimele 2 luni încercarea partidului de-a prelua inițiativa și deciziile: mutarea ambasadei din Israel (subiect ales tocmai pentru marea sensibilitate pe care o presupune o ripostă prezidențială), blocarea, alături de Ungaria și Cehia a declarației UE, încercările lui Liviu Dragnea de-a se strecura la vreo întâlnire cu oficiali de la Washington.
Vom vedea deciziile Curții pe politica externă.
A urmat chestiunea revocării procurorului șef al DNA: decizia CCR face inutilă prezența președinției și chiar a CSM în ecuație, și e absurdă tocmai pentru că această inutilitate maschează decizia discreționară a unui ministru numit politic în schimbarea magistraților de rang înalt – adică la o întoarcere la situația din mandatul lui Adrian Năstase, când Rodica Stănoiu promitea arestări în ședința PSD.
Și Politica externă și Justiția sunt două prerogative esențiale ale șefului statului, care conferă României statut de republică semiprezidențială, și pe care Curtea Constituțională, prin interpretarea de ultimă oră a Constituției (e important: de ultimă oră) îl modifică din mers și fără referendum.
Republică semiprezidențială”: dar oare o fi bine?
După părerea noastră, DA: un asemenea statut e foarte potrivit pentru România actuală. Din următoarele considerente:
1-, Lipsa unei culturi democratice și a unor criterii electorale coerente reclamă imperios încă un filtru în gestiunea deciziilor celor aleși:
administrarea deciziiei aleșilor se numește, în democratiile funcționale, ”checks and balances”, acolo unde diferitele puteri în stat se monitorizează, se blochează și se echilibrează reciproc.
2-, Jocul dintre atribuțiile președintelui, ale parlamentului și ale guvernului au avut efect certamente pozitiv:
să ne gândim numai la legile retrimise la reexaminare, la luptele din triunghiul guvern – CSM – președinție pentru soluțiile de compromis la numirile în justiție, la polul de stabilitate în ăolitica externă atunci când politicieni de toate culorile se jucau cu vorbele și cu politica externă la televizor.
3-, un nou filtru al deciziilor cruciale introduce mereu la dezbatere publică subiectele pe care, atunci când deciziile sunt luate în cadru restrâns, riscă să rămână secrete sau marginalizate pe agenda publică.
Ce ar fi fost cu Ordonanța 13 când guvernul și parlamentul mituiau pe toată lumea la schimb, sau cu parteneriatele cu Occidentul, atunci când patrioții stângii noastre pledau pentru menținerea relațiilor cu Rusia chiar sub embargoul UE?
E și motivul pentru care ne-am arătat împotriva parlamentului unicameral: două camere înseamnă mai multe filtre, mai multă dezbatere, mai multă opoziție față de delirul puterii câtorva.
(Citiți și:

Cristi Dănileț / Pe intelesul tuturor: Decizia CCR din 30 mai 2018 cu privire la procurori

”)

***
Decizia CCR consolidează caracterul de republică parlamentară al României – spune Călin Popescu Tăriceanu.
Într-un fel, așa e. Numai că asta se petrece fără modificarea și clarificarea unor articole din Constituție prin referendum, ci prin interpretări – vedem astăzi că incoerente și inconsecvente – ale Curții Constituționale: deciziile a 9 oameni care țin loc de decizia populară.
Și nu cred că e cel mai bun moment pentru a-l suspecta pe Călin Popescu Tăriceanu de bună credință:
Mitingul anunțat de PSD pentru familia tradițională s-a transformat apoi în mitingul de sprijinire a Vioricăi Dăncilă, apoi a fost mutat în luna iunie, iar marți am aflat că se transformă în miting împotriva abuzurilor justiției: în 9 iunie, la o zi (8 iunie) după ce instanța se va pronunța în dosarul Dragnea: să ne închipuim cât de ușor le va fi judecătorilor să decidă în dosar, știind că a doua zi acuzatul scoate lumea în stradă.
Nu poate fi suspectată de bună credință nici Curtea Constituțională: e chiar șocant să constați că cei 9 judecători nu (NU) se rezumă doar la a accepta sau nu constituționalitatea unei sesizări (așa cum le e mandatul), ci impun (atenție: impun) soluții pe legi care nu au a le evalua; e și motivul pentru care am scris, în urmă cu aproape un an, asupra pericolului pe care depășirea mandatului îl reprezintă ”cei 9 nazguli” (un LINK-AICI).
Și apropo de mitingul pentru familia tradițională: după decizia CCR de miercuri, nici nu mai avem nevoie de referendum pentru modificarea Constituției:
să se căsătorească doi homosexuali la starea civilă, apoi să se facă o sesizare la CCR: și cum asta am modificat și Constituția cu ce înseamnă doi soți și ce înseamnă căsătorie.
PS: 
La ora deciziei CCR, parlamentul tocmai le acordă celor 9 judecători imunitate absolută: indiferent ce ar face, nu pot fi înhățați decât cu acordul a 6 din cei 9 membri ai CCR. (V LINK-AICI)
Păi tot 6 au votat și miercuri decizia privind trecerea procurorilor la decizia discreționară a ministrului pus politic.
Iar cei care consideră că asta le asigură celor 9 libertate totală de decizie să se mai gândească:și să-l întrebe și pe dl. Tudorel Toader ce se mai aude cu arhiva SIPA, că după ce i-a trecut supărarea n-a mai zis nimic de ea.
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 10752
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

OHA urmăreşte cu mare atenţie şi preocupare cum şase beşinoşi ce cacă pe Constituţie Empty Pe intelesul tuturor: Decizia CCR din 30 mai 2018 cu privire la procurori

Mesaj Scris de Admin Joi Mai 31, 2018 8:04 am

Pe intelesul tuturor: Decizia CCR din 30 mai 2018 cu privire la procurori 

https://cristidanilet.wordpress.com/2018/05/30/pe-intelesul-tuturor-decizia-ccr-din-30-mai-2018-cu-privire-la-procurori/
CCR a pronunțat astăzi o decizie extrem de importantă prin care este interpretată Constituția în legătură cu puterile ministrului asupra procurorilor. Ținânt cont și de o altă decizie de acum două luni a CCR, pot spune că ministrul justiției a devenit șeful procurorilor, un lucru la care se renunțate în anul 2004.
.
La ce se referă Decizia CCR din 30 mai 2018?
Ministrul Justiției ceruse revocarea procurorului-șef al DNA pe motive manageriale. CSM a avizat negativ această solicitare, considerând că argumentele invocate nu se susțin. Președintele României a respins propunerea pe motiv că motivele invocate nu impun revocarea. Guvernul a contestat decizia șefului statului, iar CCR a decis pe 30 mai că solicitarea ministrului nu putea fi cenzurată de Președintele statului decât dacă nu s-ar respectat procedura legală de revocare, nicidecum pentru că el a considerat că nu ar fi suficiente motive de revocare; în final, CCRi îl obligă pe Președinte să revoce procurorul-șef al DNA.
.
Care e argumentul constituțional folosit de CCR în decizia sa?
Constituția nu reglementează cine anume numește și revocă înalții procurori.
În mod surprinzător, CCR folosește însă un text constituțional care se referă la orice procuror. Este vorba de art. 132 alin. (1) din Constituție care spune că „procurorii își desfășoară activitaea sub autoritatea ministrului justiției”. Dar acesta nu privește, încă o dată spun, funcțiile de conducere din parchete. Acestea din urmă sunt reglementate prin legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.
.
Care e aspectul de noutate în decizia CCR?
Acum două luni CCR a decis că ministrul joacă un rol important în numirea înalților procurori. Atunci a spus că nu e nicio problemă dacă Parlamentul reduce la o singură dată posibilitatea Președintelui țării de a refuza să accepte propunerea venită de la ministru pentru o persoană care să ocupe o astfel de poziție. CCR a arătat atunci că ministrul joacă un rol esențial în numirea înalților procurori.
Acum, practic CCR a spus același lucru cu privire la procedura de revocare. Dar subliniez că aici nu există posibilitatea Președintelui de a respinge – chiar și o singură dată – propunerea venită de la ministru.
Prin urmare: CSM și Președintele țării nu mai au de acum niciun rost în procedura de revocare. Oricum avizul CSM era până acum doar consultativ, dar totuși era important pentru că numai el putea face o evaluare a activității manageriale a oricărui magistrat din România, întrucât toate datele despre carieră respectivului și a instituției unde funcționează sunt păstrate exclusiv de către CSM. Dar de acum, practic, Președintele statului este redus sub rolul unui primar de comună: el va trebui să facă ceea ce îi spune ministrul chiar dacă este vorba de un înalt procuror din România.
 .
Care e semnificația acestei decizii?
Fiecare procuror depinde, pe scară ierarhică, de procurorul care îi este șef. Astfel, din treaptă în treaptă, se ajunge la procurorul general, șeful DNA și șeful DIICOT. Dar cu privire la aceștia CCR tocmai a decis că ei pot fi numiți și revocați când vrea ministrul justiției, motivele găsite de el fiind imposibil de cenzurat. Prin urmare, se recunoaște că toți procurorii depinde de politic. Iar asta…. este constituțional.
 .
De ce este important cine conduce procurorii?
Un procuror care știe că a lui carieră depinde de un ministru nu va îndrăzni să ancheteze politicieni de aceeași culoare politică cu ministrul. Asta a fost situația în România până în anul 2004.
Judecătorii au toată legitimitatea să fie preocupați de statutul procurorilor, pentru că până și un judecător poate fi pus sub anchetă penală de către un procuror. Și dacă procurorul este subordonat politicului, anchetarea judecătorului ar avea o miză politică. Știind că poate fi cercetat politic pentru soluțiile sale, nici un judecător nu va îndrăzni să condamne vreun politician din partidul ministrului care este găsit vinovat de comiterea unei infracțiuni. La nivel teoretic, justiția încetează când judecătorilor le este frică și politicienii de la putere sunt deasupra legii.
.
Poate fi contestată decizia CCR din 30 mai 2018?
Decizia CCR urmează a fi motivată pe larg și ea se va publica în Monitorul Oficial. Ea nu poate fi atacată de nimeni și nicăieri. Din momentul publicării ea devine obligatorie pentru toată lumea.
 .
Ce va face Președintele statului în actuala procedură de revocare a șefului DNA?
Încă nu s-a motivat decizia CCR unde urmează să fie dezvoltată situația care a dus la această decizie. Nici nu am văzut motivele pentru care Președintele României nu a dat curs propunerii de revocare făcute de ministrul justiției cu privire la doamna Kovesi. De aceea îmi permit o concluzie tranșantă și o speculație:
a) Dacă Președintele statului își menține motivele de respingere a revocării, atunci nu are de ales: pentru a rămâne în matca constituțională el trebuie să emită decret de revocare din funcție a procurorului-șef al DNA. Dacă nu emite decretul, poate fi acuzat de Parlament de încălcarea Constituției și suspendat din funcție pentru a decide poporul revocarea lui din această funcție. Între timp, ar fi înlocuit de președintele Senatului care ar emite imediat decretul de revocare din funcție a procurorului-șef al DNA;
b) Dacă Președintele statutului dorește, poate să își precizeze motivele de respingere a revocării, menținând doar pe cele legate de legalitate: poate să refuze în mod public și motivat revocarea procurorului șef pe motiv că ministrul justiției nu ar fi respectat legea cu privire la procedura de revocare a unui înalt procuror.
.
Care sunt efectele pe viitor ale deciziei CCR din 30 mai 2018?
CCR spune acum că procurorul-șef DNA poate fi revocat de ministrul justiției. Aceeași decizie va fi valabilă și pentru procurorul-șef al DIICOT și pentru Procurorul General al PICCJ. La fel, pentru adjuncții lor și șefii de secții de la aceste structuri. Așa că mă aștept la noi revocări.
Dar, mai mult, decizia CCR s-ar aplica, fără nicio îndoială, oricărui procuror din România. Cu alte cuvinte, chiar dacă legea spune că pe ceilalți procuror-șefi din România îi pune în funcții CSM în urma unui concurs, mâine ministrul poate cere ca aceste atribuții să îi fie date lui – și ar fi constituțional, spune azi CCR! Tot astfel, despre promovarea și transferarea procurorilor nu se spune nimic în Constituție (așa cum se spune în privința judecătorilor și se dau aceste atribuții în sarcina CSM), ceea ce înseamnă că oricând acestea pot fi date ministrului – și ar fi constituțional, spune azi CCR!.
.
Cum pot fi îndreptate lucrurile?
Situația actuală provine din art. 132 alin. (1) din Constituție. Acea sintagmă „procurorii…sub autoritatea ministrului” trebuie eliminată. Pentru asta ar trebui un referendum de modificare a Constituției. Legea poate fi inițiată de Parlament sau de cetățeni.
Până atunci trebuie securizată cariera procurorilor și mijloacele de intervenție a ministrului justiției în cariera lor și dosarele instrumentate de ei. Asta se poate face prin modificarea legilor justiției care…tocmai au trecut de Parlament și față de care s-a cerut opinia Comisiei de la Veneția. Între timp președintele statului a cerut CCR o reevaluare a acestor legi, dar s-a respins o primă solicitarea a sa vizând una din cele trei legi, tot pe data 30 mai, pe motiv de depășire a termenului legal.
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 10752
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

OHA urmăreşte cu mare atenţie şi preocupare cum şase beşinoşi ce cacă pe Constituţie Empty o voce lucidă

Mesaj Scris de Admin Joi Mai 31, 2018 8:09 am

Nu mai am răbdare să aștept documentul oficial al Curții Constituționale. Comunicatul îmi este suficient ca să înțeleg că această Curte Constituțională face un abuz de competență, atunci când admite că ar exista un conflict juridic de natură constituțională între ministrul justiției și Președintele României.
De ce e abuz? Pentru că această Curte Constituțională are atribuția e) din Articolul 146 de a „soluţiona conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice”. Or, ministrul justiției nu este autoritate publică, în sensul constituțional, deoarece ministrul justiției nu este menționat în lista cu autoritățile publice, de la „Titlul III - Autoritățile publice”, în Constituția României.
Deci, sesizarea existenței unui conflict juridic de natură constituțională între ministrul justiției și Președintele României nu este de competența Curții Constituționale. Simplu, nu-i așa? Ar fi fost de competența ei, dacă era o afacere nereglată între Guvern și Președintele României, ceea ce nu este cazul cu raportul și propunerea de demitere a procurorului șef DNA, care este o afacere directă între ministru și președinte.
Este drept că, pentru a cosmetiza acest abuz de competență, Curtea Constituțională ne comunică ideea că ministrul ar avea calitate de parte „în cadrul conflictului juridic de natură constituțională”, pentru că ea, „Curtea a constatat că ministrul justiţiei este nominalizat, în mod expres, prin art. 132 alin. (1) din Constituţie, text constituţional care stabilește că procurorii îşi desfășoară activitatea sub autoritatea acestuia.”
Ceea ce și un copil de clasa a patra ar înțelege că menționarea ministrului justiției în Constituție, oriunde altundeva decât la „Titlul III - Autoritățile publice”, nu poate să îi confere acestei funcții ministeriale calitatea de autoritate publică.
Deci, o fi existând vreun conflict între ministrul justiției și Președintele României. O avea acest conflict vreo natură juridică. O fi și vreo prevedere din Constituție care se referă la raporturile dintre ministrul justiției și Președintele României, deși nu știu să fie vreuna explicită, dar, atâta vreme cât ministrul justiției nu este „autoritate publică” în sensul și în litera Constituției României, Curtea Constituțională nu are nicio atribuție să soluționeze vreun conflict dintre ministrul justiției și Președintele României, indiferent de natura acestuia.
Mai mult, curtenii constituționali care au redactat comunicatul se împușcă singuri în piciorul constituțional, atunci când adaugă observația că „ministrul justiţiei exercită, în această privință, o competenţă constituţională specială şi expresă, care nu are legătură cu competenţa generală a Guvernului.”
Adică, nici măcar în calitatea sa de parte a Guvernului, care este o autoritate publică potrivit Constituției României, nu este privit acest ministru al justiției!
Și totuși, abuzul de competență este comis cu nonșalanță. De fapt, cu un dispreț suveran față de Constituția României.
Să mai notăm două lucruri constituționale: „Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei.” Și „Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei.”
Este deci rândul Președintelui României să vadă ce e cu acest abuz de competență, mărturisit public în comunicatul Curții Constituționale. Și nu numai rândul, dar este obligația constituțională expresă a domniei sale.
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 10752
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

OHA urmăreşte cu mare atenţie şi preocupare cum şase beşinoşi ce cacă pe Constituţie Empty România confiscată - Președintele a devenit notar.

Mesaj Scris de Admin Joi Mai 31, 2018 8:14 am

România confiscată - Președintele a devenit notar.
Curtea Constituțională NU mai e a României, e a PSD. Această CCR nu mai apără Constituția, ci o rescrie potrivit intereselor unor penali care vor - cu prețul distrugerii independenței justiției - să scape de răspundere pentru furturile și abuzurile lor.
Interesul României este să aibă o justiție independentă, cu magistrați imparțiali și profesioniști, nu subordonați politicienilor, oricare ar fi aceștia. Or, decizia CCR care dă dreptate Guvernului va avea acest efect: subordonarea procurorilor partidului care deține guvernarea. O traduce astfel chiar Tudorel Toader, înaintea apariției motivării.
CCR a abdicat în misiunea de a servi obiectivele înalte ale societății. Noi suntem aici pentru a trage acest semnal de alarmă: ordinea constituțională este modificată fără niciun drept de instituția care ar trebui să o păzească.
Ce s-a întâmplat astăzi este încă o dovadă că Liviu Dragnea, Tudorel Toader şi ceilalți acoliţi vor cu orice preţ să ne scoată afară din Uniunea Europeană. Să nu uităm, totuși, că scoaterea de sub control politic a numirilor de procurori s-a numărat printre condițiile esenţiale pentru aderarea României la Uniunea Europeană. Astăzi, ne-au mai apropiat cu câţiva kilometri de graniţa de est a democraţiilor europene.
Pentru ca CCR să nu mai abuzeze de putere, în favoarea unui partid politic sau a unei găști la putere, USR a inițiat un proiect de lege care depolitizează Curtea Constituțională a României, respins de odioasa majoritate PSD-ALDE.
Nu vom renunța! După ce vom câștiga alegerile, depolitizarea CCR este o prioritate a noastră.
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 10752
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

OHA urmăreşte cu mare atenţie şi preocupare cum şase beşinoşi ce cacă pe Constituţie Empty Şi dacă CCR a minţit?

Mesaj Scris de Admin Joi Mai 31, 2018 8:15 am

Şi dacă CCR a minţit?
Decizia prin care Curtea Constituţională a decis că a existat conflict între preşedinte şi ministrul Justiţiei în cazul revocării şefei DNA conţine o minciună colosală, cu care nu ştim ce să facem din moment ce decizia este „definitivă şi general obligatorie“. Minciuna este următoarea frază, conţinută în comunicatul Curţii: „Or, în cauza de faţă, Preşedintele României a refuzat emiterea decretului de revocare a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe motive de oportunitate, şi nu de legalitate“. Prin urmare, judecătorii CCR au judecat ca şi cum preşedintele a contestat doar oportunitatea revocării, nu şi legalitatea ei. Or dacă citim adresa prin care preşedintele a refuzat revocarea, vedem că înşiră pe două pagini motive de nelegalitate a cererii ministrului, şi abia în ultima frază scrie că argumentele lui Tudorel Toader „nu sunt de natură să creeze convingerea cu privire la oportunitatea măsurii propuse“. De altminteri, şi avizul negativ al CSM arată masiv, punct cu punct, că solicitarea ministrului nu întruneşte condiţiile legale pentru revocare. Dar are preşedintele dreptul să judece legalitatea revocării? Da, o spune chiar CCR, în comunicatul emis azi: „Preşedintele României, în temeiul prevederilor art.94 lit.c) din Constituţie, nu are o putere discreţionară proprie în cadrul procedurii de revocare, ci o putere de verificare a regularităţii acesteia. Rezultă că prerogativa Preşedintelui României de a revoca procurorul din funcţia de conducere se circumscrie exclusiv unui control de regularitate şi legalitate a procedurii. Astfel, Preşedintele României nu are competenţa constituţională de a opune argumente de oportunitate în raport cu propunerea de revocare din funcţie iniţiată, în condiţiile legii, de ministrul justiţiei“. Dacă preşedintele trimite iar o adresă în care îi spune limpede ministrului Toader că cererea sa nu întruneşte condiţiile legale (nu de oportunitate) de revocare, aşa cum scrie de altminteri şi în avizul CSM, cred că nu încalcă decizia Curţii Constituţionale. Dar rămâne să vedem dacă preşedintele găseşte sau nu oportun să continue această hârjoană sau va emite decretul de revocare. Indiferent de decizia preşedintelui, marea problemă rămâne - şi nu e lui Iohannis, nu e a lui Toader, nu e a lui Kovesi, ci e a noastră, a tuturor: ce ne facem dacă CCR a minţit?


Citeste mai mult: adev.ro/p9jqsr
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 10752
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

OHA urmăreşte cu mare atenţie şi preocupare cum şase beşinoşi ce cacă pe Constituţie Empty Iohannis nu este obligat să o revoce pe Kovesi

Mesaj Scris de Admin Joi Mai 31, 2018 9:20 am

Iohannis nu este obligat să o revoce pe Kovesi
În pofida opiniei aproape generale că președintele Iohannis „nu ar avea încotro” și „ar fi obligat” să emită decretul de revocare recomandat de decizia CCR, adevărul este că nici Președintele, nici o altă instituție nu sunt „obligați” să urmeze nici o solicitare imperativă a Curții Constituționale.
 
Asta  pentru simplul motiv că CCR nu are în atribuții să impună o anumită conduită. În special, nu poate impune o conduită normativă unei alte instituții din România. Singurele obligații impuse de CCR sunt cele care decurg din constatarea neconstituționalității unei legi sau a unei ordonanțe de urgență, dar sub nici o formă nu poate impune conținutul unui act normativ. Nici în Constituție, la art. 146, nici în Legea 47, legea CCR, la art 11, nu scrie că CCR stabilește conduita ce trebuie urmată de instituțiile alese așa cum pretinde în decizia de marți. „Conduita constituţională care trebuie urmată, respectiv emiterea, de către Preşedintele României, a decretului de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi”, scrie în minuta  ședinței CCR.
 Or, din orice punct de vedere am privi lucrurile, un decret prezidențial este un act normativ iar Curtea Constituțională nu are nici o competență normativă în nici una din legile care reglementeză activitatea CCR. Simplu spus, oricâte obligații pretinde CCR că ar avea o instituție democratică (Parlament, Președinte) această obligație pur și simplu nu există, iar CCR nu poate obliga Președintele să emită un decret pe care nu vrea să îl emită.Dacă CCR sau majoritatea PSD vor invoca decizia de iunie anul trecut prin care CCR stabilea „obligația” Parlamentului de a impune un prag valoric pentru abuzul în serviciu, aduc aminte că și acea decizie era contrară Constituției și reprezenta o arogare a puterii legislative pe care CCR nu o are. Argumentele în acest sens au fost oferite de opinia separată a judecătoarei Livia Stanciu, opinie care a fost cenzurată de Valer Dorneanu și reintrodusă în urma unei decizii a Înaltei Curți. Se poate face însă și o probă contrafactuală relativ simplă. Dacă decizia privind pretinsa obligație de a introduce pragul s-ar lovi de un Parlament ostil acestei reglementări, decizia CCR ar rămâne literă moartă pentru că CCR nu are puterea de a obliga parlamentul să legifereze într-un anumit fel ci doar pe aceea de a îl obliga să nu legifereze în contradicție cu Constituția. Ca să funcționeze, obligația trebuie să beneficieze de un parlament prietenos, care să fie dispus să uite că este unică autoritate legislativă. E nevoie,așadar de o conivență între CCR și majoritatea parlamentară.La fel acum, CCR nu poate obliga președintele să emită un act normativ, respectiv un decret de revocare. De data aceasta însă decizia se lovește de ostilitatea instituției prezidențiale. Ce se va întâmpla de aici este subiect de speculație, dar dacă președintele refuză să emită decretul, atunci există șanse mari să fie suspendat din funcție de către majoritatea PSD-ALDE. Întrebarea este ce se va întâmpla dacă românii refuză să îl demită pe președinte și Klaus Iohannis se întoarce la Cotroceni.Miza primordială a acestei crize declanșate de Curtea Constituțională este independența procurilor, independența Justiției și, în consecință, separația puterilor în stat, pentru că în esență decizia CCR pune magistrații sub autoritatea politică a guvernului. A doua miză o reprezintă puterile constituționale ale președintelui care este redus la un rol pur „solemn”deși Constituția nu permite acest lucru, iar principiul democratic al legitimității - câtă legitimitate, atâta putere - nici atât.Există juriști care cred că președintele mai are o soluție la îndemână care să nu presupună o confruntare radicală cu cu majoritatea politică PSD-ALDE. Adică suspendarea. În comunicatul CCR se precizează că „Preşedintele României nu are competenţa constituţională de a opune argumente de oportunitate în raport cu propunerea de revocare din funcţie iniţiată, în condiţiile legii, de ministrul justiţiei. Or, în cauza de faţă, Preşedintele României a refuzat emiterea decretului de revocare a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe motive de oportunitate, şi nu de legalitate, ceea ce a creat un blocaj în privinţa exercitării autorităţii ministrului justiţiei asupra activităţii procurorilor.” Această precizare ar lăsa Președintelui opțiunea de a contesta legalitatea propunerii de revocare, ceea ce ar presupune să solicite ministrului Justiției să refacă procedura care a dus la formularea propunerii de revocare și atacarea la instanța de contencios a legalității acesteia. Aceasta poate fi o soluție de moment care să prevină revocarea Laurei Codruța Kovesi pentru o perioadă scurtă de timp.Problemele fundamentale rămân însă nerezolvate. Este vorba de anihilarea neconstituțională a independenței justiției (despre care aceeași Constituție spune clar că nu poate face nici măcar obiect de revizuire) de către CCR, adică anihilarea DNA și a luptei împotriva corupției. Pentru că un procuror supus autorității ministrului justiției nu va mai putea ancheta faptele de corupție ale puterii politice fără teama de a fi revocat. Mai e vorba  și de restrângerea abuzivă a atribuțiilor președintelui care nu va mai putea „veghea la respectarea Constituției”.În „1984” O”Brian lipește pe fața lui Winston o mască îndărătul căreia se află doi șobolani înfometați, „cel mai teribil lucru din lume” scos din camera 101, ceea ce îl face pe Winston să cedeze, să renunțe la orice urmă de umanitate. Astăzi, Curtea Constituțională a așezat o cușcă cu șobolani înfometați pe obrazul statului de drept.
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 10752
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

OHA urmăreşte cu mare atenţie şi preocupare cum şase beşinoşi ce cacă pe Constituţie Empty Curtea constituțională a Rușinii

Mesaj Scris de Admin Joi Mai 31, 2018 9:28 am

Curtea constituțională a Rușinii
OHA urmăreşte cu mare atenţie şi preocupare cum şase beşinoşi ce cacă pe Constituţie Ccr-decizia-kovesi
Cum niciodata nu dau atentie opiniilor sau comentariilor emise de diversi isterici ( make no mistake, ambele tabere, pro/anti PSD, sunt pline de ei  si nu vad vreo diferenta intre Ciordache/Ciutacu/Gadea sau Macovei/Dogioiu/Guran sau intre siturile Grivco 3 si Hotnews ) , cum am fost printre putinii care au anuntat  inca de acum cateva luni, aici pe blog,  ca se va ajunge la acest moment ( nici nu era nevoie decat sa studiezi backgroundul dornenilor trimisi de PSD  la CCR ), am sa spun doar atat.
Numele personajelor in cauza* nu mai prezinta absolut nicio importanta, ele trebuie ignorate. Decizia de ieri are insa efecte socante pe termen lung si am sa prezint rapid doar cateva ( repet, ignorand numele )
 este pentru prima dată în istoria jurisprudenței CCR când se cere aplicarea retroactivă a unei decizii, încălcându-se art. 147 (4) din Constituție care prevede clar că deciziile “au putere numai pentru viitor“.
 il scoate pe Presedintele tarii , cel mai votat cetatean al Romaniei, din orice ecuatie de putere sau de tip checks and balances privind Justitia
 scoate CSM din aceeasi ecuatie, acesta devenind un instrument pur decorativ. Avizul  consultativ al CSM devine inutil, daca la capatul lantului decizional se afla doar obligatia presedintelui de a respecta decizia ministrului.
dar cea mai grava dintre toate este ca oricarui politruc numit de un partid la Ministerul Justitiei i se ofera puteri depline asupra numirii / revocarii procurorilor . Aceasta inseamna subordonare si de aici pana la ordine directe privind tintele sau rezolvarea unor dosare nu mai e decat un pas mic
Ori toate chestiile de mai sus duc tara inapoi la momentul 2004, inainte de admiterea in U.E., cand dosarele le facea madam Stanoiu in sedintele cu Bombonel din Kisseleff. V-ati pisat pe el de vot in 2016 ? Sa va fie de bine cata vreme inca nu vi se cere viza la intrarea in UE. Dar asta nu va mai dura prea mult . Make no mistake :  o tara în care judecători numiti politic ai Curții Constituționale  dictează Președinteluisa demită seful Procurorilor anticorupție nu mai poate fi stat al U.E., poate doar prin Eurasia…
Pe final : oricine poate visa ca  Iohannis​ nu va respecta o decizie ( stramba, dar cu putere de lege ) a C.C.R.  Sigur ca ar putea-o face dar ar fi suspendat instantaneu de PSD cu argumente forte si efectul ar fi fix acelasi, daca nu si mai rau, un cuplu Tariceanu/Tudorel ar putea inlocui in 30 de zile tot ceea ce nu convine Mafiei.  Poate ca solutia ar fi o demisie a L.C.Kovesi,  ( interimatul ar fi stabilit de procurorul general ) si s-ar mai putea salva cate ceva, dar deja fabulam, oricum un termen nu exista deci…
Distractie placuta in noua mini-vacanta ! Pai nu ? OHA urmăreşte cu mare atenţie şi preocupare cum şase beşinoşi ce cacă pe Constituţie Clip_image001
* Puteti insa tasta la search numele unora dintre cei 6 bifati in foto si veti descoperi destule amanunte ( si poze ) despre viata, opera si activitatea celor care prin votul de ieri s-au umplut de rusine si au aruncat tara cu 15 ani in urma.
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 10752
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

OHA urmăreşte cu mare atenţie şi preocupare cum şase beşinoşi ce cacă pe Constituţie Empty Un președinte kamikaze?

Mesaj Scris de Admin Joi Mai 31, 2018 9:45 am

Domnul Klaus Iohannis a comis-o. Pas cu pas, și-a creat singur o situație de politică internă fără ieșire. Fără ieșire onorabilă. Iar acum, aceiași consultați oficiali și neoficiali, care l-au împins la gestul de a refuza sub motiv de oportunitate revocarea șefei DNA, îl împing într-un nou colț mortal al ringului de joc. Îl somează pur și simplu în mod public să-și asume riscul major. Provocându-și suspendarea. Dacă procedează astfel, se transformă într-un președinte kamikaze.
Domnul Klaus Iohannis are, în mod indiscutabil, un an rău. Pe care l-a început punându-se într-o poziție de ofsaid într-o chestiune extrem de importantă de politică externă, vizând mutarea capitalei Israelului de la Tel Aviv la Ierusalim. Faptul că s-a opus acestui proiect guvernamental, dar mai ales maniera în care a făcut-o, jignirile impardonabile aduse unui partener strategic, care au culminat chiar cu orchestarea unei plângeri penale pe acestă temă, îndreptată împotriva Guvernului, l-au izolat pe Klaus Iohannis pe scena externă, aducându-i pe neașteptate nu numai antipatii, ci și adversari redutabili. Visul lui de a accesa, începând de la 1 decembrie 2019, pentru doi ani și jumătate, care ar fi putut fi dublați, funcția de președinte al Consiliului Europei, s-a spulberat. În aceste condiții, după ce mai mult de o jumătate de mandat a stat degeaba, s-a năpustit brusc ca un taur înfuriat în arena politicii interne. Și iată-l acum confruntat cu o maximă umilință.
Cine l-a sfătuit să procedeze așa cum a procedat și nu s-a aflat printre consilierii săi voluntari a făcut-o pe bani publici. La Cotroceni, domnul Klaus Iohannis dispune de cel mai numeros aparat și mai bine plătit în comparație cu ceilalți președinți români. Fie aceștia au o pregătire precară și i-au dat sfaturi greșite, fie i-au dat sfaturi bune, dar Klaus Iohannis nu a ținut cont de ele. Și într-o ipoteză și în alta, fondurile destinate de la buget sunt cheltuite irațional. Nu mai pot fi justificate. Și, prin urmare, trebuiesc reduse. Ceea ce s-ar și putea întâmpla în viitorul apropiat.
Consilierii săi oficiali și consilierii săi voluntari l-au sfătuit pe Klaus Iohannis să nu o revoce pe doamna Laura Codruța Kovesi, în ciuda nenumăratelor situații scandaloase în care s-au aflat cei mai apropiați colaboratori ai domniei sale. Și în ciuda solicitării argumentate a ministrului Justiției, domnul Tudorel Toader. Fie acționând de capul lui, în condițile în care nu are niciun fel de studii juridice și cu atât mai puțin de drept constituțional, fie mergând pe mâna sfătuitorilor pe care i-a avut, domnul Klaus Iohannis nu numai că a respins solicitarea sub motiv că este mai degrabă o autobiografie decât o analiză a greșelilor de management ale șefei DNA, dar a și făcut-o sub un pretext cu totul și cu totul nesăbuit. Utilizând un argument, care nu are ce căuta în această ecuație a solicitării unei revocări și a refuzului. Domnia sa a identificat, după cum nu numai că a spus, dar a și scris negru pe alb, motive de oportunitate pentru a-și explica decizia. Ori așa ceva nu există. Iar Curtea Constituțională a sancționat drastic această trăsnaie prezidențială și a făcut-o nu numai în comunicatul extrem de precis și lipsit de echivoc transmis miercuri opiniei publice, ci o va face și în motivarea care vine în câteva zile. Motivare, iar nu „motivație” cum s-a exprimat în mod nefericit președintele României, demonstrând că este că este pur și simplu un analfabet constituțional.
Acum, aceiași sfetnici, care l-au împins la marginea prăpastiei, atât în politica extrenă cât și, iată, într-o chestiune extrem de dispuată de politică internă, îi mai oferă o soluție de-a dreptul catastrofală. Îi cer și chiar îl somează să facă o mutare de mare sacrificiu. Să-și pună practic la bătaie mandatul de președinte. Să întoarcă spatele Curții Constituționale a României, la fel cum a întors spatele Executivului și să refuze pur și simplu să semneze demiterea Laurei Codruța Kovesi. Să-și asume riscul de-a muri odată cu ea. Și totul pentru a nu-i dezamăgi pe fanii săi.
Este o mare și fatală  greșeală. Din mai multe puncte de vedere.
1). Președintele este înainte de toate garantul Constituției și un mediator între instituțiile statului. Odată cu preluarea mandatului și jurământul dat în fața Curții Constituționale a României, președintele nu mai aparține unui partid politic. Prin urmare, el nu are dreptul să batjocorească prevederile Constituției sau deciziile Curții Constituționale în numele interesului său politic sau a interesului politic al partizanilor săi.
2). Dacă procedează astfel, statul român este obligat să se apere, iar majoritatea parlamentară va fi silită să-i ceară suspendarea.
3). Într-o asemenea ipoteză, Curtea Constituțională va fi din nou chemată să se pronunțe și dat fiind motivul suspendării, care constă chiar în ignorarea unei decizii CCR, este limpede că această instituție va da un aviz pozitiv, care va întări frontul celor care îl suspendă.
4). Nu va beneficia la acest capitol de niciun sprijin extern, pentru că tocmai s-a izolat, încercând într-un gest de-a dreptul don-quijotesc, să stea la mijloc între Statele Unite și Germania, exact în momentul cel mai tensionat al relației dintre cele două state. Și, în orice caz, nicio democrație occidentală nu va susține un șef de stat care încearcă să calce în picioare o decizie a Curții Constituționale.
5). Odată încheiată procedura suspendării, în două, maximum trei săptămâni, domnul Klaus Iohannis merge la garaj – probabil un garaj BMW – iar la Cotroceni vine temporar președintele Senatului, respectiv Călin Popescu Tăriceanu. Acesta va semna imediat decizia de revocare a șefei DNA.
6). După asta, majoritatea PSD plus ALDE poate merge mai departe organizând un referenum pentru demiterea președintelui, care are toate șansele să treacă, pentru că circumstanțele legislative sunt diferite față de momentul Băsescu, sau nu. Este la latitudinea majorității să nu purceadă la demitere. Ceea ce înseamnă că, după o lună de odihnă în garaj, Klaus Iohannis poate reveni împreună cu echipa sa de consilieri la Cotroceni. Dar cu coada între picioare. Atât de umilit încât va deveni un președinte și mai nefuncțional decât a fost până în prezent.
Dar dacă domnul Klaus Iohannis dorește să se transforme într-un președinte kamikaze, adică într-un sinucigaș politic, numai și numai în scopul de a încerca să-și lovească adversarii, nimeni nu-l poate opri. Și cu atât mai mult cei aflați la guvernare și majoritatea parlamentară nu au nici cea mai mică intenție să o facă. Și, în încheiere, e bine să-i semnalăm că miercuri seară tocmai a simțit pulsul străzii. Este din ce în ce mai slab. Și mai neconvingător. Și asta se întâmplă pentru că oamenii simt că președintele se luptă pentru un cal mort și pentru o cauză incorectă și pierdută.
Autor: Sorin Rosca Stanescu
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 10752
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

OHA urmăreşte cu mare atenţie şi preocupare cum şase beşinoşi ce cacă pe Constituţie Empty Re: OHA urmăreşte cu mare atenţie şi preocupare cum şase beşinoşi ce cacă pe Constituţie

Mesaj Scris de Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Pagina 1 din 3 1, 2, 3  Urmatorul

Sus

- Subiecte similare

 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum