AMINTIRI DESPRE VIITOR-ROMÂNIA DE MÂINE , RrOMANIKA BABANA
Doriți să reacționați la acest mesaj? Creați un cont în câteva clickuri sau conectați-vă pentru a continua.

17-18 dec 2021

In jos

17-18 dec 2021 Empty 17-18 dec 2021

Mesaj Scris de Admin Vin Dec 17, 2021 11:22 pm

Lecțiile ultimului scandal provocat de Diana Șoșoacă. Ce au greșit jurnaliștii italieni și cât de amețite au fost autoritățile noastre
Lecțiile ultimului scandal provocat de Diana Șoșoacă. Ce au greșit jurnaliștii italieni și cât de amețite au fost autoritățile noastre
Scandalul internațional despre interviul ratat al unei echipe a unei televiziunii italiene cu un avocat din București are deja câteva lecții pentru cei implicați în el, dar și pentru publicul privitor.
Unele sunt lecții deja predate, dar ignorate de unii dintre protagoniști. Altele sunt lecții noi pentru toată lumea.
Cea mai serioasă lecție este cea care ar fi trebuit cunoscută deja, de toată lumea: România este țara improvizației neîntrerupte, atunci când și acolo unde ar trebui să domnească legea și să se aplice regula.
Ca urmare, eventualii protagoniști, inclusiv cei internaționali, dar și publicul național ar trebui să știe pe de rost că, în România, oricine cu un minim tupeu va exploata această caracteristică locală, în interes propriu, doar să i se ivească ocazia. Iar atunci când nu i se ivește ocazia, mai mult ca sigur că o va isca el însuși, din nimic.
Ceea ce ar fi trebuit să fie un punct în pregătirea unui interviu cu o persoană care e de notorietate că se hrănește din scandal, ca singura sursă de publicitate.
Principiul fiind unul universal (valabil și pentru italieni, deci): întâmplările defavorabile, produse de un mediu profesional, moral și social de improvizație, se previn prin recunoașterea acestei caracteristici și se descurajează prin apelul la lege, regulă și normă morală, în primul moment în care situația degenerează în scandal.
Dacă italienii nu au făcut așa, atunci poate că și-au dorit și ei scandalul. Deși, dacă ar fi să mă iau după cât de pierduți păreau ei în filmulețele despre situația iscată de avocata intervievată, parcă-parcă nu s-ar fi pregătit pentru așa ceva.
În mod normal, echipa italiană ar fi trebuit să facă o pregătire comună pentru orice eventualitate în care ar fi fost forțată să devină parte la un scandal.
Inclusiv reacția lor la chestia cu sechestrarea ar fi trebuit exersată anterior, având în vedere că intervievata era deja notorie că blochează uși și că întrerupe activități cu tupeu și cu gura mare de țață din mahala la spital, d-apoi la ea acasă, la bloc.
Nu mai insist asupra niciunei alte pete de nuanță a scandalului. Pentru că vreau să ajung la improvizația care domnește la serviciul numărului unic de urgență 112, precum și la Poliția Română.
Improvizație care a dus la folosirea Poliției ca instrument politic, pentru intimidarea, percheziționarea și abuzarea unor ziariști defavorabili unui senator aflat nu în exercițiul funcției sale publice, ci în exercițiul profesiei liberale de avocat. Care senator și-a declarat calitatea, atunci când a cerut imperativ să vină un echipaj de poliție la ea, în apartamentul de bloc, din București, ca singurul argument de ce ar trebui poliția să legitimeze niște persoane cu care avocatul convenise să se întâlnească acolo, după propriile sale afirmații.
Este evident că Poliția Română nu are un meniu de situații în care este solicitată abuziv și nici operatorii ei nu au exersat vreodată, în orele și zilele destinate pregătirii profesionale, cum se procedează în situații din acestea, în care un parlamentar solicită intervenția poliției, pentru a intimida și constrânge un ziarist, doar pentru că acel ziarist i-ar fi defavorabil parlamentarului.
Chiar tupeista inițiatoare de scandal a publicat o înregistrare a convorbirii sale cu operatorul 112 și apoi cu un operator al poliției, în care le cere să intervină împotriva unei echipe de reportaj italiene, sechestrată la ea în apartamentul de bloc, deoarece ea e senator și nu este satisfăcută de cum decurge interviul pe care acceptase anterior să îl acorde acelei echipe.
Înregistrare din care rezultă că operatorul 112 nu îi atrage atenția apelantei că folosește abuziv acest serviciu cu număr unic de urgență, nu pune nicio întrebare lămuritoare despre situația în curs de desfășurare (e vreo violență fizică? cealaltă parte ce zice? în cât timp se pot calma lucrurile?), apoi îi face apelantei legătura cu poliția, care zice „Am înțeles!” (după ce operatorul polițist se interesează timid despre câte persoane e vorba, ca să știe cât de mare să fie populația echipajului ce va fi trimis) și trece la executarea ordinului primit politic, de intimidare, percheziționare și reținere a membrilor echipei de ziariști italieni.
Astea, în condițiile în care atât legea pentru 112, cât și legea pentru funcționarea poliției (dar și legea privind ordinea publică) prevăd contravențiile de abuz în apelul la 112 și în chemarea nejustificată a poliției, iar operatorii și polițiștii ar fi trebuit să știe atât teoretic cât și practic ce au de făcut pentru prevenirea și sancționarea unor astfel de contravenții.
Faptul că nu au știut a dus la tensionarea scandalului, iar acesta a degenerat în infracțiuni (sechestrare, lovire, traume psihice, ultragiu, abuz de calități oficiale etc.), toate în sarcina românilor din apartamentul de bloc, unde italienii fuseseră invitați, cu scopul demantelat ulterior de a fi parte la internaționalizarea unui scandal cu care opinia publică aborigenă se obișnuise deja, din păcate, din prea multe repetări anterioare.
Moartea vine din nou: Guvernul i-a deschis ușa
Moartea vine din nou: Guvernul i-a deschis ușa
Liderii puterii din România preferă să crească numărul morților în lunile de la începutul anului viitor, decât să fie nemulțumiri în decembrie, de sărbători.
Conspiraționiștii și ignoranții nevaccinați vor deveni victimele populismului generalului Nicolae Ciucă și ale ministrului Sănătății Alexandru Rafila. Ei vor avea cale liberă spre infectare, spre boală și spre spitalele unde doctorii abia și-au tras puțin sufletul, după dramele din toamnă, când o lume întreagă a văzut cum mor românii nevaccinați, cum nu mai au loc la terapie intensivă, cum crapă spitalele pe la toate încheieturile.
Nevaccinații se vor putea bucura nestingheriți de veșnicele înghesuieli dinaintea sărbătorilor, de petrecerile publice, de piețele generoase, de posibilitatea de a umbla toată noaptea dintr-un loc în altul. Nu contează că sunt vulnerabili, că se pot infecta și că pot ajunge la ceea ce uneori piloții numesc punctul de neîntoarcere.
Pentru noii decidenți ai marii coaliții stânga-dreapta nu contează câți vor muri, ci mai degrabă faptul că cei care vor supraviețui s-ar putea să-i voteze, fiindcă localurile vor mai recupera din pagubele făcute de pandemie și fiindcă românii vor fi mulțumiți cu libertatea de mișcare totală, în care certificatul verde aproape că nu mai contează.
Ritmul de propagare a infecțiilor și punerea, din nou, la încercare a spitalelor sunt elemente care nu fac parte din analiza guvernului, cu toate că Alexandru Rafila e specialist în sănătate publică. Devenit politician, cu arme și bagaje, și pentru el primează acum criteriul utilității imediate, nu viața.
Nu există informații din care să rezulte că generalul Ciucă și ministrul Rafila le-au cerut spitalelor date concrete despre situația lor actuală și despre pronosticurile lunii următoare. I-au întrebat, oare, pe doctorii de la firul ierbii de ce sunt atât de multe locuri libere la terapie intensivă? Au aflat cumva premierul și ministrul Sănătății care e timpul de transmitere a infecției acum și care va fi peste o lună sau peste două? Au calculat câți oameni ar putea muri în ianuarie sau în februarie? A pus cineva din guvern în ecuație întregul peisaj sumbru care se profilează după ce se termină de mâncat porcul, după ce se vor fi încheiat petrecerile și se vor fi împărțit toate cadourile?
De câte locuri va avea nevoie România la terapie intensivă și de câți medici care să stea non stop la capul bolnavilor aflați în stare foarte gravă?
Dar dacă nu există o analiză aproximativă a situației determinate de relaxarea decisă de guvern, atunci cum au stabilit președintele Iohannis, premierul Ciucă și ministrul Rafila că e mai importantă libertatea de mișcare decât viața? Care au fost criteriile care au dat prioritate libertății în fața vieții? Cum de au deschis atât de ușor ușa morții?
Cinismul guvernului Ciucă e chiar mai mare decât cel al precedentului cabinet condus de Cîțu, fiindcă în această toamnă cu toții au fost martorii tragediilor din spitalele autohtone.
Profesorul Răzvan Cherecheș, de la Universitatea Babeș-Bolyai, expert în sănătate publică îi acuză în mod direct pe actualii responsabili guvernamentali că: „românii care vor muri în ianuarie vor muri din cauza măsurilor luate acum, în decembrie". Mai ales că așa numitul certificat verde e gândit să aibă un efect relativ în viitor. De fapt, ministrul Rafila ar vrea ca acest certificat să fie folosit doar dacă trei săptămâni consecutiv este constatată o creștere „susținută” a cazurilor de infectare cu SARS-CoV-2.
Alexandru Rafila e mai vinovat decât alți oficiali pentru că e medic, pentru că a depus jurământul lui Hipocrate, pentru că știe că va veni valul cinci, că vor muri mulți oameni, dar lasă lucrurile să se întâmple, lasă moartea să vină și nu vrea să facă nimic până când dezastrul chiar se va întâmpla. Acest tip de reacție face parte din ADN-ul național: obiceiul ca autoritățile să aștepte până când totul e aproape pierdut, ca mai apoi salvatorii să devină eroi.
România se relaxează, deși abia 40% din populația țării e complet vaccinată iar campaniile conspiraționiste sunt lăsate să evolueze nestingherite, inclusiv la televizor. În plus, extremiștii de la AUR își continuă marșul triumfalist cu o consecvență care îi transformă în politicieni dezirabili în fața românilor înfricoșați de toate dezinformările despre vaccin. Ceilalți 60% care amână să se vaccineze sunt acum încurajați de guvern să nu o facă, fiindcă relaxarea le demonstrează că pericolul a trecut.
Își vor asuma președintele Iohannis, generalul Ciucă, ministrul Rafila responsabilitatea pentru ce se va întâmpla lunile viitoare? Va plăti în vreun fel fostul premier Cîțu pentru morții din toamnă sau, în România, crimele făcute din imprudență nu sunt luate în considerare?
 
Contraselecția în PNL, Congresul fake și ce urmează
Contraselecția în PNL, Congresul fake și ce urmează
 
Președintele Iohannis pare să fie singurul câștigător al Congresului PNL, fiindcă guvernarea noului lider liberal Cîțu stă deocamdată sub semnul crizei, iar partidul a pierdut ocazia să facă o selecție meritocratică.
De fapt, liberalii ratează singurii patru ani de posibilă stabilitate din ultimii 15 ani, pentru că după decalarea alegerilor prezidențiale de cele parlamentare, România a avut câte un scrutin la fiecare doi ani. PNL a ratat, de asemenea, ocazia să-și aleagă cel mai bun lider în funcția supremă din partid, lăsându-l din nou pe Klaus Iohannis să hotărască, așa cum a făcut la primul său mandat, când a propulsat-o pe Alina Gorghiu în funcția de președintă a liberalilor (2014-2016).
E o ecuație relativ similară, fiindcă nici ea nu avea rezultate politice concludente sau calități speciale, care să o ducă atât de sus. Democrația de partid a fost mimată și în cazul lui Florin Cîțu, după modele moștenite dinainte de 1989, când, deși aveau loc alegeri, numirile veneau de sus în jos. Congresul PNL de sâmbătă, 25 septembrie a fost aranjat și controlat până în cele mai mici amănunte, potrivit descrierii pe care a făcut-o Dan Tăpălagă la g4media.ro.
Președintele Klaus Iohannis, care potrivit Constituției ar trebui să fie independent și să nu se implice în luptele politice, l-a susținut fățiș pe Florin Cîțu, atât în vitrinele televizoarelor, cât și în spatele ușilor închise în interiorul partidului. În plus, majoritatea marilor trusturi autohtone l-au favorizat pe actualul prim-ministru în campania liberalilor de aproape tot acest an.
Criza politică declanșată de Florin Cîțu prin demiterea ministrului USR al Justiției, fără consultarea arcului de guvernământ, nu a fost decontată la acest Congres de primul-ministru, dar prelungirea ei va duce la scăderea credibilității liberalilor pe termen mediu și lung.
Florin Cîțu s-a lăudat în timpul lucrărilor Congresului că ar fi în legătură permanentă cu cei de la USR-PLUS pentru continuarea guvernării, dar aceștia au negat imediat informația și au spus din nou că nu acceptă revenirea la putere cu Florin Cîțu prim-ministru.
Noul președinte al PNL nu are încă nicio soluție pentru viitorul guvernului pe care îl conduce, nu știe cum ar putea scăpa de sub șantajul PSD și cum va putea scoate țara din iarnă cu scumpirile energetice care se anunță mult peste posibilitățile românilor obișnuiți. Cu toate acestea, premierul afișează o încredere care-i vine probabil dinspre instituția prezidențială: Klaus Iohannis ar putea negocia pentru el o susținere precară în parlament sau poate chiar o nouă majoritate după ce se termină alegerile din USR.
Se vede cu ochiul liber că Florin Cîțu nu stă pe picioarele lui și așteaptă din partea președintelui pasul următor. Partidul nu are o strategie clară și nu are un lider cu experiență sau măcar cu intuiții politice.
Această distorsiune, care a dus la o contraselecție în partid cu efecte semnificative asupra viitorului PNL, a început în decembrie anul trecut, când fostul președinte, Ludovic Orban, nu și-a asumat eșecul, nu a propus alegeri în partid și a vrut neapărat să rămână în prim-plan.
E o tradiție a marilor lideri autohtoni să se lege cu funiile de scaune și să fie dați jos cu forța. Până și Ion Iliescu a fost debarcat, în vreme ce Traian Băsescu s-a risipit, până când n-a mai rămas aproape nimic din influența lui. Cel mai adesea, liderilor autohtoni ai ultimilor 30 de ani le-a lipsit bunul simț de a face pasul în spate.
Abia după ce a pierdut alegerile la Congresul PNL, cu 40% față de 60%, cât a luat Florin Cîțu, Ludovic Orban a anunțat că își depune demisia din funcția de șef al Camerei Deputaților. Un fotoliu pentru care a cedat ministere mari în favoarea USR-PLUS și UDMR.
După alegerile din 2020, liberalii au pierdut primul loc, clasându-se pe locul secund (cu 25%), după social-democrați (28,9%), dar Ludovic Orban, președintele în exercițiu al PNL, nu și-a asumat eșecul (și-a abandonat doar fotoliul de premier, dar și-a păstrat funcția de președinte al liberalilor). În loc să organizeze rapid un congres extraordinar în care să fie analizate rezultatele alegerilor și să li se dea ocazia să candideze celor care au obținut rezultatele cele mai bune, șefii filialelor Bihor, Cluj, Giurgiu, conducerea PNL împreună cu președintele Klaus Iohannis au preferat să-l împingă pe Florin Cîțu în față, printr-o șmecherie: i-au dat portofoliul de prim-ministru și apoi i-au convins pe liberalii din teritoriu, cumpărându-i cu bani de la guvern, cu promisiuni sau prin mijloace mai puțin ortodoxe, să-l voteze șef de partid.
Această stratagemă ar putea să le explodeze în față liberalilor la următoarele alegeri, mai ales că Florin Cîțu este mult sub scorul partidului, iar PNL se află pe o pantă descendentă, care se va accentua în această iarnă.
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 10767
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

Sus

- Subiecte similare

 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum