Guvernul Cioloș - Guvernul unui singur om: OHA

Scris de Marco_polo2013 Lun Noi 23, 2015 12:45 am

http://www.evz.ro/guvernul-dacian-ciolos-guvernul-unui-singur-om-klaus-iohannis-romania-lui-cristoiu.html

&

https://sites.google.com/site/viatiluattarainapoi/guvernul-ciolos---guvernul-unui-singur-om-oha

Luni, 16 noiembrie 2015, Klaus Iohannis a acordat un interviu Ramonei Avramescu, de la TVR. E al doilea interviu acordat TVR și Ramonei Avramescu de Klaus Iohannis în acest mandat.Prin cîteva note el a repetat interviurile anterioare, date și la două televiziuni particulare, strict controlate de SRI: Digi24 și Realitatea tv:

1. Planificarea lor astfel încît să fie difuzate în preziua unor evenimente pe al căror rezultat, făgăduit de Noua Securitate, pariază Klaus Iohannis. Cel acordat tot Ramonei Avramescu a fost în vară, în săptămîna votului la Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Ponta. Interviul s-a vrut un soi de amenințare cu cătușele pentru cei care nu-și țin angajamentele luate în fața Binomului SRI-DNA. Interviul de luni seara a fost o încercare (reușită pînă la urmă) de a reaminti lui Liviu Dragnea și lui Gabriel Oprea de ce-i așteaptă dacă Guvernul Meu nu trece prin Parlament.

2. Preferința pentru înregistrare în defavoarea transmiterii în direct. Motivul principal îl constituie mania Ipostazei de Imperator și nu spaima de direct.

3. Înregistrarea interviului la Cotroceni, într-un decor care să ne atragă atenția nouă, celor care n-avem favoarea de a fi soțul Răvășitoarei, că Klaus Iohannis stă în Deal, spre deosebire de noi, care stăm în Vale. Interviul a trecut prin presă ca gîsca prin apă. N-a lăsat în urmă, în afara știrii c-a avut loc, nici o știre, nici un comentariu.

Unde sînt vremurile de altădată, cînd o intervenție în direct a lui Traian Băsescu hrănea zile întregi televiziunile de știri și ziarele?! Eu însă, care am citit Stenograma interviului cu mare atenție, nu pot să nu atrag atenția presei românești că le-a scăpat un Document major pentru înțelegerea a ce s-a întîmplat cu adevărat în România de la începutul lui noiembrie 2015, dincolo de aburii otrăviți ai diversiunilor mediatice meșterite de Noua Securitate.

Spre surprinderea mea, care știu cît de mămăligi fără brînză sînt jurnalistele acreditate la Cotroceni, Ramona Avramescu a avut o prestație de un înalt profesionalism. Chiar dacă nițel anti-PSD, ea l-a luat la întrebări pe Klaus Iohannis în legătură cu Guvernul Dacian Cioloș, cu componența Guvernului, de pe pozițiile cetățeanului simplu, nedumerit de ceea ce se întîmplă în Palatele boierești ale Puterii.

Firește, prima întrebare jurnalista s-a referit la legendara invocare de către Klaus Iohannis a formulei Guvernul Meu:

„Este exact un an astăzi de la momentul în care aţi câştigat alegerile prezidenţiale şi îmi aduc aminte că spuneaţi chiar la începutul mandatului că pentru a vă pune în aplicare programul cu care aţi candidat, aveţi nevoie de un guvern pe care să îl puteţi numi al dumneavoastră. Avem un guvern nou propus acum şi v-aş întreba este Guvernul Cioloş guvernul dumneavoastră? Îl puteţi numi aşa?”

Deși a evitat șiret formula, Guvernul Meu, Klaus Iohannis a recunoscut că e guvernul pe care și-l dorea:

„Da. Îmi amintesc şi cu siguranţă ne amintim cu toţii că lumea a comentat în multe feluri această afirmaţie pe care am făcut-o atunci. Bineînţeles că guvernul meu nu înseamnă un guvern al meu, al lui Klaus Iohannis. Este Guvernul României, dar prin guvernul meu am înţeles atunci şi înţeleg şi acum un guvern cu care colaborez, un guvern cu care căutăm împreună cele mai bune soluţii, cele mai bune abordări şi în politica internă şi, cu siguranţă, în politica externă, dar foarte important în ce priveşte securitatea naţională. Şi cred că acest guvern, care acum este în audieri în Parlament, în această după-amiază, au fost audiaţi în comisiile reunite cei propuşi pentru fotolii de ministru, acest guvern poate să fie şi chiar cred că va fi un guvern cu care voi colabora foarte bine...”

Președintele colaborează cu Guvernul în hotarele trasate de Constituție. Aprecierea raporturilor de către Președinte nu poate fi făcută înainte ca Guvernul să-și înceapă activitatea. Se presupune, din punct de vedere constituțional, că abia pe parcursul relației, Președintele poate să-și dea seama dacă Guvernul are puncte de vedere identice cu ale sale și în ce domenii sînt aceste puncte. A anunța înainte chiar ca Guvernul să fie votat de Parlament că Președinția va colabora foarte bine cu Guvernul înseamnă a recunoaște implicarea lui Klaus Iohannis în clocirea Executivului Dacian Cioloș.

Acest Guvern al Majestății Sale e condus de un preasupus slujitor, amintind de porecla dată lui Gheorghe Tătărescu pentru slugărnicia strălucită arătată față de Stăpînul Carol al II-lea. Fostul comisar UE, cîntat de Diviziile de Presă reunite ale SRI și SIE, drept întruchiparea Omului European, a dat fuga-fuguța cu listuța la Cotroceni pentru a i-o supune lui Klaus Iohannis:

„Realizator: Aţi avut vreun rol, v-aţi implicat în vreun fel în elaborarea acestei liste propuse de Dacian Cioloş? Premierul desemnat a spus că v-a consultat înainte de a o face publică. Aţi avut un cuvînt de spus şi în privinţa miniştrilor?

Klaus Iohannis: Am discutat, respectiv primul ministru desemnat mi-a prezentat propunerile, însă am vrut să las primului ministru desemnat libertatea de a-şi alege echipa şi nu am intervenit în nici o speţă, la modul să propun eu pe cineva, dar sigur, au fost propuneri...

Realizator: Aţi ridicat obiecţii în vreo situaţie?

Klaus Iohannis: Nu, nu am avut obiecţii faţă de propunerile primului ministru desemnat, dar sigur că am discutat pe marginea acestei liste, fiindcă în definitiv, am vrut amîndoi să fie o listă de oameni cu care putem să lucrăm împreună bine.”

De ce trebuia ca lista miniștrilor să fie supusă Președintelui înainte de a fi validată de Parlament?

O întrebare cu atît mai semnificativă cu cît, potrivit Constituției, miniștrii trecuți de votul de investitură în Parlament nu pot fi contestați de Președinte.

Răspunsul stupefiază:

Pentru ca președintele să poată lucra și el bine cu fiecare ministru!

În campania electorală Klaus Iohannis promitea să fie un altfel de președinte decît antecesorii. Asta ar fi însemnat și capacitatea de a lucra și cu premieri, cu miniștri, cu oameni care nu-i plac. A-i place unui președinte și mai ales a-i place unui președinte ca Klaus Iohannis nu e un criteriu de performanță. Dimpotrivă e semnul mediocrității dacă ne gîndim la nulitățile cu care lucrează președintele la Cotroceni.

Nu e vorba numai de prezentarea listei la Cotroceni, cum îi stă bine unui șerb precum Dacian Cioloș, obișnuit să îndeplinească ordine de pe vremea cînd asculta, la UE, de poruncile date de Franța, țară pe care a reprezentat-o în funcția de Comisar pe Agricultură.

Ramona Avramescu, dînd curs unei salutare agresivități jurnalistice, îl întreabă despre diferiți miniștri controversați:

Petre Tobă, de exemplu.

„Realizator: Aţi menţionat Ministerul de Interne, un minister esenţial în organizarea alegerilor de anul viitor. Nominalizarea domnului Cioloş aici este domnul Petre Tobă, un alt nume care e discutat public, pentru că e un om din sistem, perceput de multă lume drept un apropiat al domnului Oprea, care l-a promovat în minister, în condiţiile în care opinia publică a cerut nume noi, domnule preşedinte. Credeţi că domnul Petre Tobă este o nominalizare...

Klaus Iohannis: Da, cred că este o alegere bună. Aceleaşi argumente pe care le-am adus şi la întrebarea dumneavoastră anterioară: este un specialist, este din sistem, este în sistem şi prezintă toate garanţiile care se pot cere de la cineva care vine din sistem, că este echidistant politic. Ori chiar la Interne această chestiune, acum, cu un guvern de tehnocraţi, este evident foarte importantă.

Realizator: Din sistem nu înseamnă şi că a fost acolo, la vîrful Ministerului de Interne, într-o perioadă care a fost marcată de nişte scandaluri publice, cel privind escortele Poliţiei Rutiere, sînt mai mulţi poliţişti acuzaţi de corupţie...

Klaus Iohannis: Nu mi s-a părut şi nu cunosc nici un caz unde domnul Tobă a fost implicat sau acuzat de un fel de implicare, altminteri probabil nu ar fi fost propus.

Realizator: Numele său apare în dosarul de corupţie al lui Adrian Duicu.

Klaus Iohannis: Acum, sigur, se pot face legături, dacă se doreşte, cu tot felul de lucruri, însă nu am avut nici un semnal că ar fi implicat în vreun fel de demers, hai să zicem, discutabil, cum nici primul ministru nu mi-a sesizat vreo problemă atunci când l-a propus pe domnul Tobă.”

În mod normal, Klaus Iohannis, ca președinte, ar fi trebuit să-și ia o marjă de siguranță. În definitiv, pentru fiecare ministru răspunde cel mult premierul.

Din cîte se vede însă, nici premierul, ba chiar nici Petre Tobă însuși n-ar fi fost un mai bun avocat al numirii lui Petre Tobă ca ministru decît Klaus Iohannis.

Pentru prima oară în istoria postdecembristă, România are un guvern al unui om și nu al unui partid.