Românii între Țuțea și Iisus ,Turcia și Franța, sau ce-și face omul cu mâna lui

Scris de **Admin** Lun Iul 18, 2016 8:45 pm

http://www.in-cuiul-catarii.info/2016/07/19/romanii-intre-tutea-si-iisus-turcia-si-franta-sau-ce-si-face-omul-cu-mana-lui-11296

Lecția turcă

Acum aproximativ 700 de ani, odată cu Căderea Imperiului Bizantin, la Istanbul se înscăuna Sultanul Mehmed al II-lea care a pus baza unui imperiu care va dura până în 1920. Pe timpul cât otomanii au condus, cucerit, stăpânit, dirijat Europa, spre Turcia au plecat nu numai grâne, aur, alimente și giuvaeruri, ci și fete, băieți, copii, care au fost turciți, convertiți, siluiți, transformați în eunuci,iar apoi, dintre ei, mulți au început să ajute loviturile de palat, unii la ajuns mari generali de oști, viziri, sau chiar sultani. Astfel marele imperiu a devenit un al doilea Babilon. În multitudinea de cetățeni, credințe, naționalități, națiunea turcă s-a transformat într-un puzzle care a supraviețuit atâta timp cât Turcia a păstrat dezvoltat spiritul de mare putere dacă nu mondială, cel puțin zonală. Capitala țării este împărțită din punct de vedere religios și al culturii în două, partea europeană și partea musulmană iar partidele care se bat pentru putere pedalează pe sentimente și promisiuni naționaliste sau ”europene”, în funcție de jocurile sau schimbarea puterii între marile puteri actuale ale lumii. La această oră Turcia începe să își piardă rolul de mare putere zonală, mai ales de când SUA prin mâna sa înarmată NATO, încearcă să se insinueze și în Marea Neagră, acolo unde existau doar doi jucători majori. Această schimbare de paradigmă nu putea să nu ducă la nemulțumiri în rândul celor care nu vor să renunțe fie la independență, fie la putere, fie la orgoliu. Lovitura de stat- încă neterminată – din Turcia nu este chiar atât de străină de schimbările ce se doresc în zona Mării Negre și chiar dacă nu este băgată mâna lui Fethlullah Gulen în acest puci, este cert că alta este. Întrebarea nu este cine ar avea de câștigat de pe urma căderii lui Erdogan, ci cine ar avea de pierdut dacă acesta rămâne la putere. Implicarea bazei de la Incirlik, bază militară NATO, în acest conflict ne arată că este ceva putred în Danemarca. Învinuirile care au curs în numai două zile dinspre Ankara înspre Washington și invers, chiar amenințările cu excluderea din NATO sau intervenția armatei Turce în baza semi-americană de la Incirlik ne arată că teoriile nu sunt doar teorii, lucrurile sunt grave și oricum se va termina cearta sau scandalul, de acum încolo Turcia nu va mai fi atât de liniștită dar nici atât de atașată de mărețele idealuri americane.

Ceea ce s-a întâmplat în Turcia nu este legat doar de orgoliul lui Erdogan sau ambițiile sau interesele unor sau altora ci și de istorie și istoric, de probleme care țin de cultură și renașterea unor sentimente ale primilor cetățeni ai Turciei. Nici timpul, nici dictaturile, nici trasmutările de popoare, nici influențele din afară nu vor reuși să scoată din conștiința unui popor rădăcinile de neam. Aceasta este lecția pe care marile puteri trebuie să o învețe din ceea ce s-a întâmplat în Turcia, cu atât mai mult cu cât nu este prima oară, așa cum secole de stăpânire otomană asupra unor teritorii supuse prin forța armelor, transformate în raiale și Pașalâc, nu au putut scoate din memoria acestora conștiința de neam. În ciuda declarațiilor puterii de la Ankara, situația nu este nici calmă, nici sub control, nici măcar stabilă, iar lucrurile nu se vor termina așa, mai ales dacă Erdogan va deraia pe axa Moskova – Tel Aviv fie și doar declarativ. Trecând peste măsurile pe care Erdogan le va lua împotriva puciștilor, care este clar că vor fi exemplare, situația din Turcia interesează în cel mai înalt grad SUA, care nu poate lăsa Turcia pe mâna cuiva care nu cântă cum vrea Washingtonul, indiferent cine va fi el. Am spus într-un articol anterior că nu este exclus să asistăm la un maidanătătă prin Bulgaria. Nu ar fi exclus să ne trezim și cu un maidanciuk și prin Ankara, sub influența ”societății civile” conduse de Gulen sau oricine altcineva, dar ”democratic”, după modelul Kiev.

Lecția franceză

Ceva mai târziu, pe la 1800, dar mult mai intens,Franța devenea mare imperiu colonial la început militar, apoi teritorial și economic, măsurând în perioada de glorie 13 milioane de kmp.

Politica francezilor a fost cam aceeași cu a turcilor, pentru că nici un stat cucerit sau ”civilizat”de cuceritori nu se lasă spoliat cu bucurie. Ca și turcii, francezii și-au ”tras” femei, bărbați și copii pe care i-au cetățenit crezând că odată cu cetățenia aceștia vor deveni buni francezi, așa cum pieile roșii prin America de Nord deveneau buni americani după ce erau uciși. Aparent politica a dat roade, Franța s-a umplut de maghrebieni, unii sunt cetățeni francezi de generații, dar așa, pentru cultura generală a mamei adoptive, aceștia nu vor uita niciodată cine le este adevărata mamă. Am văzut la tv, recent, un reportaj cu o fată, româncă, adoptată de o americancă, fată care nu își cunoscuse tatăl natural și nu își văzuse mama naturală de la adopție. Deși crescută în America, cu educație americană, bănuiesc în condiții optime, deși tatăl ei natural o părăsise pe mama naturală chiar înainte de a se naște ea, deși el era un om amărât așa cum tind să devină aproape toți românii care nu candidează sau nu sponsorizează partidele politice, la vederea tatălui, fata a fost copleșită de emoție. Era totuși tatăl ei.

Franța e plină de ”copii” adoptați, iar cine crede că dacă aceștia stând de generații în Franța au uitat de unde au plecat, se înșeală. Nu se știe niciodată când și cum unul din ei, citind o poveste, o știre, despre ”mama” naturală, simte nevoia să o răzbune. Nu încerc să caut scuze criminalului care a intrat cu camionul în mulțime dar nici nu putem să trecem peste astfel de evenimente, să spunem .. ”a trecut un terorist pe aici!” și să dăm pagina mai departe fără a încerca să căutăm implicațiile sociale ale unor politici pe care istoria vrea să le închidă considerând că ce a fost făcut a fost făcut, să privim înainte. Unii se uită și înapoi și chiar cu destulă mânie. Franța care se spune că în 50 de ani va deveni majoritar musulmană, riscă să se confrunte cu tot mai multe astfel de evenimente, trecutul nu iartă, și oricât vor încerca oficialii americani sau francezi să dea vina pe ISIS, după ce un deceniu au pus totul în spinarea lui Osama Bin Laden, adevărul este că și Franța, ca și Turcia sunt tributare propriilor politici coloniale. Eu nu voi mai apuca, dar tare îmi e teamă că peste 100 de ani vom asista la atentate de genul ăsta, dar puse la cale de naționaliști francezi, împotriva ”colonizatorilor” africani, iar ”cetățenii” francezi de origine africană vor cere ajutorul UE sau UA. Sunt curios doar când se va schimba imnul francezilor pentru că în curând ”francezii” nu se vor mai simți reprezentați de un imn care nu are nici o legătură cu patria lor mamă.

Lecția română

În România nu știu când se va reschimba imnul, dar stema drapelului s-a schimbat deși am privit toate emisiunile lui Cabral, nu am văzut în nici o emisiune să fi întrebat măcar el, dacă nu Iohannis, 100 de români, cum vor să arate stema României. La noi faptele, nu și vorbele președintelui merg pe repede înainte și pe mutește. Românii se fac că nu văd și nu reacționează, stau cu ochii pe turci și francezi și nu văd ce se întâmplă în țară. De 27 de ani țara este sub teroarea guvernelor și a politicienilor dirijați, conduși, sfătuiți, luminați de guverne, imperii financiare și servicii interne și externe, de 27 de ani românii sunt schingiuiți, împilați, traumatizați, terorizați de propriile guverne, de proprii guvernanți, li s-a luat dreptul la sănătate, dreptul la educație, dreptul la suveranitate statală și militară, dreptul la viață dreptul la muncă și totuși ei se uită cu îngrijorare la francezi și turci plângând de grija lor. Ori Țuțea a avut dreptate și suntem un popor de idioți, ori Dumnezeu l-a clonat pe Iisus și a trimis toate clonele în spațiul Carpato-Danubiano- Pontic pe post de români și acestea, clonele întorc obraz după obraz, salvează vieți după vieți dar se lasă crucificați de parcă nu sângele lor ar curge. Ciudat este că nu numai că românii nu reacționează dar nici nu vor să învețe din ceea ce se întâmplă pe lângă ei, ceea ce nu intră în codul genetic al Învățătorului.

Lessons learned

Din lecția turcă, românii ar putea învăța că bazele americane pot deveni la un moment dat cuibul de viespi sau șerpi care să genereze sau adăpostească, sub acoperirea SOFA, a uzanțelor diplomatice, sau tratatelor internaționale sau bilaterale, lovituri de stat împotriva conducerilor care nu mai convin celor ce le-au susținut sau instaurat mai mult sau mai puțin democratic. Interesant este că Administrația Americană, prin John Kerry a amenințat că dacă Turcia mai vorbește despre amestecul SUA în lovitura de stat, riscă să fie scoasă din NATO. Aici sunt două aspecte: 1 De ce vorbește John Kerry în numele NATO, (nu că nu aș ști, dar să spună el cu gurița lui) și 2, îmi e teamă ca la această oră SUA are mai multă nevoie de Turcia în NATO, decât Turcia de SUA, indiferent câte maidane vor organiza băieții unchiului Sam. Să nu uităm de asemenea că prin Mai 2015 Turcia anunța că își va dota sistemul de apărare cu rachete chinezești, care nu vor fi integrate în sistemul NATO. De atunci se punea problema retragerii Turciei din NATO. Să fie acest puci și o urmare a acelei declarații a ministrului turc al apărării? Dacă ar fi așa, România, și cu ea toate țările membre NATO, ar trebui să învețe că odată intrat în horă cu SUA, ieși când vrea Unchiul Sam si cum vrea el, nu când vrei tu. Deveselu, Kogălniceanu, Câmpia Turzii, Cincu, se aude?

Din lecția franceză românii ar putea învăța că facerea de bine înseamnă ceva legat de mamă, iar aducerea în țară și ”civilizarea” sau integrarea forțată a unor ”copii” numiți eufemistic refugiați, va duce mai devreme sau mai târziu, mai ales în actualul ritm demografic al României, la ceea ce se întâmplă în Franța. Sper din inimă să nu apuc zilele, sper ca nici un român să nu treacă prin astfel de experiențe, indiferent unde ar fi ei, dar uite că totuși se întâmplă și nimeni nu învață nimic.

Unde ești tu Tuțea, Doamne?

http://www.resboiu.ro/se-retrage-turcia-din-nato/

http://www.mediafax.ro/externe/john-kerry-secretarul-de-stat-al-statelor-unite-turcia-risca-excluderea-din-nato-in-cazul-abandonarii-principiilor-democratice-15531547

http://www.bursa.ro/international/tentativa-de-lovitura-de-stat-din-turcia-premierul-yildirim-putem-pune-sub-semnul-intrebarii-rela…&articol=302774.html